Agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă din întreaga țară asteaptă pe toți absolvenții instituțiilor de învățământ promoția 2026 să se înregistreze în termen de 60 de zile de la absolvire în evidențele instituției, ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă. Acest demers este necesar pentru a putea beneficia gratuit de servicii specializate menite să îi ajute în integrarea pe piața muncii.

Prin absolvent al unei instituții de învățământ se înțelege persoana care a obținut o diplomă sau un certificat de studii, conform legislației în vigoare, în una dintre instituțiile de învățământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat în condițiile legii.

Menționăm că, în cazul absolvenților de liceu, indiferent dacă a fost sau nu promovat examenul de Bacalaureat, termenul de 60 de zile se calculează începând cu ziua următoare datei absolvirii, stabilită conform Ordinului nr.3463/04.03.2025. De asemenea, elevii care nu au situația școlară încheiată la toate materiile, se pot înregistra în evidențele agenției în termen de 60 de zile de la data promovării examenului de corigență, data înscrisă în adeverința eliberată de instituția de învățământ.

Precizăm că înregistrarea ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă este o etapă prealabilă și obligatorie în vederea obținerii facilităților acordate potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Astfel, absolvenții instituțiilor de învățământ care se înregistrează în evidențele agențiilor pentru ocuparea forței de muncă în raza cărora își au domiciliul, ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă beneficiază de servicii de informare și consiliere profesională, medierea muncii, servicii gratuite de formare profesională, precum și de măsuri de stimulare a ocupării (prime).

Actele necesare pentru înregistrarea absolvenților în evidențele agențiilor teritoriale ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, sunt:

- actul de identitate;

- diploma de absolvire sau adeverința din care să rezulte data absolvirii;

- CV

- declarație pe proprie răspundere- privind starea de sănătate (anexa 1) - formular tipizat;

- acord de utilizare a datelor cu caracter personal (anexa 6) - formular tipizat.

După expirarea termenului de 60 de zile de la absolvire, în cazul în care absolvenții s-au înregistrat ca persoane în căutarea unui loc de muncă, aceștia pot beneficia, la cerere, de indemnizație de șomaj în cuantum de 50% din valoarea ISR în vigoare pentru o perioadă de 6 luni. Persoanele care, la data solicitării dreptului, refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor sau refuză participarea la servicii pentru stimularea ocupării și de formare profesională oferite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, nu beneficiază de indemnizație de șomaj.

De asemenea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, absolvenții instituțiilor de învățământ și absolvenții școlilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, care în termen de 60 de zile de la absolvire, se înregistrează la agențiile pentru ocuparea forței de muncă din raza cărora își au domiciliul și se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni, beneficiază de o primă de inserție egală cu de 3 ori valoarea indicatorului social de referință (ISR) în vigoare la data încadrării (ISR - 660 lei).

Informații detaliate privind acordarea indemnizației de șomaj pentru absolvenții de învățământ sunt afișate pe site-ul instituției www.anofm.ro, secțiunea Persoane fizice/ Indemnizații de șomaj si venituri de completare, sau pot fi obținute prin contactarea agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.

Este important ca tinerii absolvenți să profite de aceste oportunități și să înceapă activ parcursul lor profesional cu sprijinul specialiștilor din rețeaua națională a serviciilor publice de ocupare.

După un ciclu de patru ședințe consecutive de depreciere, joia aceasta, evoluția leului a fost influențată de ușoara revenire a apetitului pentru risc, în urma acordului de încetare a focului în conflictul din sudul Libanului, care ar stimula încheierea unui armistițiu în conflictul dintre Statele Unite și Iran.

Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,255 – 5,259 lei, după ce în ședința precedentă a fost atins pragul de 5,26 lei. Cursul monedei unice a coborât marginal de la 5,2592 la 5,2581 lei.

Excesul de lichiditate și lipsa tensiunilor din piața monetară, au menținut dobânzile interbancare în apropierea celei pentru facilitatea de depozit, care se află din august 2024 la 5,50% și se anticipează că ea nu va fi modificată până la finalul anului.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,91% iar cel la 12 luni la 5,97%.

După o scădere în cursul dimineții la 1,1595 dolari, euro a recuperat terenul pierdut și a urcat la 1,1637 dolari. Aceasta a făcut ca media monedei americane să se retragă modest de la 4,5281 la 4,5223 lei.

Moneda elvețiană s-a apropiat joi de pragul de 0,92 franci/euro astfel că media ei a alunecat de la 5,7371 la 5,7265 lei, față de maximul de 5,7666 lei, atins la începutul săptămânii trecute. La rândul ei, lira sterlină a coborât de la 6,0899 la 6,0777 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 647,5312 lei la 650,3914 lei, în urma aprecierii metalului galben la 4.423 – 4.485 dolari/uncie.

Piața poloneză a fost închisă joi, cu prilejul unei sărbători religioase. În cazul monedei maghiare, media ei s-a întărit modest la 355,14 forinți/euro.

Monedele digitale au continuat să se deprecieze, parcurs amplificat de ieșirile instituționale. Bitcoin a coborât la 61.400 – 64.682 dolari iar ethereum la 1.722 – 1.817 dolari.

Unii dintre analiștii pieței cripto anticipează pentru perioada următoare o scădere a bitcoin sub pragul de 60.000 dolari, consecință a prudenței manifestate de investitori față de perspectivele inflaționiste la nivel mondial, ceea ce a majorat interesul pentru dolar și bonurile de Tezaur americane.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Amenzile au fost aplicate astfel:

● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;

● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;

● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;

● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;

● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;

● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;

● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;

● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;

● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;

● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;

● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.

În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.

Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant.

Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.

Confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene sectoriale.

”Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a adăugat președintele Consiliului Concurenței.

Atât la nivelul Uniunii Europene, cât al Statelor Unite ale Americii, autoritățile de concurență au aplicat mai multe amenzi pentru practici similare. Ca reacție la problemele identificate în aceste cazuri, reglementările naționale privind stabilirea ratei de referință ROBOR au fost îmbunătățite. Cu toate acestea, în urma acestei investigații, autoritatea de concurență a identificat comportamente anticoncurențiale la nivelul băncilor participante la procedura de fixing.

Investigația a fost declanșată la sfârșitul anului 2022 și a parcurs toate procedurile de analiză și control, inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării TFUE.

Pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile au la dispoziție o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenței, oferind astfel băncilor certitudine juridică.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC.

Reamintim că legislația în domeniul concurenței interzice orice înțelegeri între companii care împiedică, restrâng sau denaturează concurența pe piața românească.

Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile.

Decizia Consiliului Concurenței va fi publicată pe pagina web a instituției, după eliminarea informațiilor confidențiale.

Decizia autorității de concurență poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării.

În puțin peste două luni de la lansare, platforma e-Licitații ANAF a generat încasări directe de 15,3 milioane de lei din licitații online. În plus, statul a mai recuperat peste 3 milioane de lei după ce contribuabilii și-au achitat datoriile pentru a evita valorificarea bunurilor.

Ministerul Finanțelor anunță primele rezultate ale platformei e-Licitații ANAF, lansată la 30 martie: peste 18 milioane de lei recuperați la buget, prin licitații online și prin creșterea conformării voluntare.

Din această sumă, 15.311.971 lei au fost încasați în urma licitațiilor organizate online, iar peste 3 milioane de lei au fost achitați de contribuabili după publicarea bunurilor pe platformă, înainte de finalizarea procedurilor de executare silită.

În total, în perioada de la lansare până în prezent, au fost adjudecate 78 de licitații, cu prețuri finale cu 17% mai mari, în medie, față de prețurile de pornire.

"e-Licitații ANAF arată foarte concret ce poate însemna digitalizarea: bani recuperați mai rapid la buget, transparență mai mare și acces mai larg pentru cetățeni.

Totodată, faptul că în 17 cazuri contribuabilii și-au achitat integral datoriile după publicarea bunurilor confirmă un lucru important: procedurile vizibile și clare cresc conformarea.

ANAF trebuie să continue această direcție: mai puțină birocrație, mai multă transparență și instrumente digitale care susțin colectarea corectă", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Platforma a avut și un nivel ridicat de interes public:

- 15.311.971 lei încasați din licitații online;

- peste 3 milioane de lei încasați prin conformare voluntară;

- 78 de licitații adjudecate;

- 17 licitații anulate după plata integrală a obligațiilor fiscale;

- prețuri de adjudecare cu 17% mai mari, în medie, față de prețul de pornire;

- 1.727.885 de vizitatori unici;

- 70.009.885 de accesări ale platformei.

Platforma e-Licitații ANAF extinde accesul publicului la procedurile de valorificare a bunurilor sechestrate și permite participarea unui număr mai mare de persoane interesate, indiferent de localitate. Prin creșterea vizibilității și a concurenței între participanți, statul poate obține prețuri mai bune, iar procedurile devin mai transparente.

Platforma e-Licitații ANAF face parte din procesul mai amplu de digitalizare a administrației fiscale, prin care Ministerul Finanțelor urmărește să treacă de la proceduri greoaie, fragmentate și greu accesibile la servicii digitale mai simple, mai transparente și mai eficiente. În aceeași direcție se înscriu proiecte precum aplicația iBon, verificarea digitală a bonurilor fiscale, extinderea utilizării analizei de risc, modernizarea interacțiunii cu contribuabilii prin servicii online și dezvoltarea unor instrumente care permit ANAF să acționeze mai rapid și mai bine țintit.

Serviciul de comunicare, relații publice, mass-media și transparență

Creșterea volumului de tranzacționare din piața valutară a asigurat leului săptămâna trecută un parcurs relativ calm, în ton cu evoluția altor monede de la marginea zonei euro.

Tendința s-a menținut și lunea aceasta, în ciuda reluării atacurilor cu rachete între Iran și Israel, care au condus la revenirea aversiunii față de risc și majorarea cererii de monedă americană.

Față de alte valute regiune, moneda națională a reușit să se aprecieze față de cea unică al cărei curs a scăzut de la 5,2488 la 5,2436 lei, comparativ cu 5,2592 lei, la jumătatea săptămânii trecute, în condițiile în care tranzacțiile se realizau într-un culoar foarte îngust cuprins între 5,242 – 5,245 lei.

În opinia analiștilor BCR cursul euro și-a găsit un punct de echilibru la 5,25 lei și va influențat de intrările și ieșirile de fonduri investite în titluri de stat locale.

Joia trecută, Trezoreria s-a împrumutat pentru scadența iulie 2033 cu circa 1,1 miliarde lei la un randament mediu anual de 6,84%, la care a adăugat alte 1,1 miliarde lei scadente în mai 2027 pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,11%.

Începutul săptămânii a adus o nouă licitație de titluri de stat cu scadența în octombrie 2029. Statul s-a împrumutat cu aproape 848 milioane lei, pentru care a acceptat o dobândă anuală de 6,57%, iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la circa 1,4 miliarde lei.

În ciuda anunțului făcut de Consiliul Concurenței care a sancţionat cu amenzi în valoare de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) cele zece bănci ale căror dobânzi formează coșul care este luat în calcul de BNR atunci când anunță indicii ROBOR și ROBID, piața monetară a fost calmă. Consiliul a acuzat băncile că şi-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informaţii confidenţiale şi strategice, în special referitoare la preţ, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.

De la începutul acestei luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,91% iar cel la 12 luni la 5,97%.

În condițiile reluării atacurilor cu rachete între Iran și Israel și în lipsa unui acord de armistițiu al statului asiatic cu SUA, majorarea cererii de monedă americană a coborât euro la 1,15 – 1,1540 dolari, iar media bancnotei verzi a urcat de la 4,5102 la 4,5565 lei, față de 4,5142 lei, în urmă cu o săptămână.

Moneda elvețiană s-a menținut aproape de pragul de 0,92 franci/euro iar media a scăzut de la 5,7242 la 5,7073 lei, comparativ cu 5,7432 lei, marțea trecută. Cursul lirei sterline a alunecat de la 6,0718 la 6,0676 lei.

Prețul gramului de aur a coborât de la 647,4767 lei la 628,8126 lei, față de 657,5752 lei, în urmă cu o săptămână, după ce uncia a alunecat la 4.269 – 4.354 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat a 4,2462 zloți/euro iar a celei maghiare la 356,38 forinți/euro.

După scăderea de vineri la circa 59.000 dolari, bitcoin fluctua la începutul săptămânii între 62.398 și 63.906 dolari. Ethereum se mișca în culoarul 1.645 – 1.711 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Lipsa unui acord de armistițiu în conflictul din Golful Persic, acolo unde Statele Unite și Iran au reluat atacurile, a îndreptat atenția investitorilor către moneda americană, care este considerată drept un „refugiu” în perioadele tulburi. Această evoluție a afectat performanța monedelor de la marginea zonei euro.

Cursul monedei unice a urcat în a cincea ședință consecutivă de apreciere de la 5,2556 la 5,2592 lei, față de 5,2393 lei, în urmă cu o săptămână, în timp ce transferurile se realizau în culoarul 5,254 – 5,26 lei.

Euro a atins în 6 mai un maxim istoric de 5,2688 lei, în urma votării moțiunii de cenzură care a provocat căderea premierului Bolojan și intrarea României într-o criză politică, într-o perioadă în care trebuiesc finalizate toate capitolele din PNRR iar marile agenții de rating se pregătesc să anunțe deciziile lor privind menținerea în categoria recomandată investițiilor.

Piața monetară a rămas stabilă, iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,91% iar cel la 12 luni la 5,97%.

Euro a scăzut la 1,1605 – 1,1634 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,5142 la 4,5281 lei, în creștere față de mijlocul săptămânii trecute când cursul a fost stabilit la 4,4990 lei.

Reducerea plasamentelor în moneda elvețiană a coborât media acesteia de la 5,7432 la 5,7371 lei, față de 5,7266 lei, în urmă cu o săptămână. În schimb, lira sterlină a urcat de la 6,0797 la 6,0899 lei, mai sus cu circa 4 bani comparativ cu miercurea trecută și la mai puțin de un ban de maximul istoric de 6,0960 lei, atins în 6 mai.

Un recent raport al BCE preciza faptul că aurul a devenit principalul activ utilizat de băncile centrale, reprezentând 27% din rezervele acestora.

Acesta a reprezentat principalul motiv care a făcut ca uncia de aur să atingă la sfârșitul lui ianuarie un maxim istoric de 5.595,47 dolari. Însă ieșirile din fondurile ETF pe aur, decizie luată de investitorii care s-au reorientat către plasamentele în dolar pentru a achiziționa titluri de stat americane, care oferă un randament mai mare, a produs o reașezare a prețurilor.

Miercurea aceasta, metalul galben a scăzut la 4.438 – 4.497 dolari, astfel că prețul gramului de aur a coborât de la 657,5752 lei la 647,5312 lei, față de 649,8877 lei, la jumătatea săptămânii trecute.

Monedele din regiune au avut o evoluție descendentă față de miercurea trecută, iar mediile lor s-au depreciat la 4,2433 zloți/euro, respectiv 355,76 forinți/euro.

Majorarea plasamentelor în moneda americană și ieșirile din ETF-urile pe bitcoin sau ethereum au afectat valoarea monedelor digitale. Miercurea aceasta, bitcoin a scăzut la 65.405 – 67.401 dolari, față de circa 76.000 dolari în urmă cu o săptămână. La rândul său, ethereum a alunecat la 1.817 – 1.889 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu