Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii iunie 2018, a fost de 45907 persoane, mai mare cu 81 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1202 persoane faţă de luna iunie 2017.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,7 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,3 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 24,9 mii salariaţi în servicii. 

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană  pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii iunie 2018, era de 3938 persoane, în creştere cu 57  persoane faţă de luna precedentă (+1,5%).  

Comparativ cu luna iunie 2017, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mic cu 1066 persoane       (-21,3%).

La sfârşitul lunii iunie 2018, femeile reprezentau 46,8% din numărul total al şomerilor  înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 433  persoane (11,0% din total şomeri)  beneficiau  de indemnizaţie de şomaj 75% şi o  persoană a beneficiat de indemnizaţia de şomaj  50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii iunie 2018 era de 3504 persoane, reprezentând 89,0% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (89%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iunie 2018, în judeţul Călăraşi, a fost de 4,2%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (4,1% în luna mai 2018 şi 5,3% în luna iunie 2017).

Pentru  femei, rata şomajului în luna iunie 2018 a fost de 4,1% (3,9% în luna mai 2018 şi 4,3% în luna iunie 2017).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna iunie 2018 a fost de 4,3% (4,3% în luna mai 2018 şi 6,2 % în luna iunie 2017).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii iunie 2018 existau 293 de locuri  vacante, din care 290 în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante , 121 erau pentru muncitori(41,3%).

În perioada 09.07.2018 - 31.08.2018, a fost deschis apelul POR/2018/8/8.1/8.2/1 dedicat achiziţionării ambulanţelor şi echipamentelor aferente acestora, în vederea creşterii capacităţii de reacţie şi răspuns în cazul situaţiilor de urgenţă şi dezastrelor colective.

Aceste echipamente vor permite evaluarea, primul-ajutor calificat, acordarea asistenţei medicale şi transportul pacienţilor atât prin modernizarea infrastructurii existente a sistemului integrat de urgenţă, cât şi prin dezvoltarea de noi structuri în cadrul acestuia.

La sfârşitul lunii august 2018, au fost depuse cele 7 proiecte regionale, apelul fiind destinat regiunilor mai puţin dezvoltate (regiunea Bucureşti-Ilfov nu este eligibilă în cadrul Axei Prioritare 8).

Astfel, au fost depuse proiecte cu o valoare nerambursabilă (fonduri europene şi buget de stat) de 391.232.199 lei pentru achiziţionarea următoarelor tipuri de ambulanţe, distribuite în cele şapte regiuni eligibile (Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Nord-Est, Centru):

- ambulanţe de tip A 2;

- ambulanţe de tip B 4 x 2;

- ambulanţe de tip B 4 x 4;

- ambulanţe de tip C pentru transportul nou-născuţilor în stare critică;

- ambulanţe specializate pentru pacienţii cu risc biologic;

- ambulanţe pentru transport victime multiple;

- posturi medicale avansate;

- unităţi de suport pentru accidente colective;

- ambulanţe pentru acces în zone foarte greu accesibile.

Beneficiarii eligibili ai acestui apel sunt parteneriatele formate din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în calitate de lider de parteneriat, şi inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă (ISU) din fiecare regiune.

Serviciile de Ambulanţă Judeţene (SAJ-urile), autorităţile administraţiei publice locale (consiliile judeţene şi consiliile locale), instituţiile publice cu atribuţii în domeniul căutării-salvării de persoane în zone montane, greu accesibile, alături de ISU şi IGSU, sunt beneficiari direcţi ai achiziţiilor acestor echipamente.

Grupul ţintă al acestor proiecte este reprezentat de populaţia care va beneficia de servicii medicale şi echipamente care vor permite creşterea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă, inclusiv în cazul accidentelor cu victime multiple, şi vor creşte eficienţa şi calitatea serviciilor medicale de urgenţă şi a celor de prim-ajutor calificat.

Acest apel de proiecte este organizat în cadrul Axei Prioritare 8 - "Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale", prioritatea de investiţii 8.1. - "Investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale şi de recreere, precum şi trecerea de la serviciile instituţionale la serviciile prestate de colectivităţile locale".

În cadrul acestei axe, se finanţează, prin apeluri separate, proiecte dedicate serviciilor de sănătate şi proiecte de infrastructură pentru servicii sociale.

Pentru apelurile de proiectele dedicate Obiectivului Specific 8.2 "Îmbunătăţirea calităţii şi a eficienţei îngrijirii medicale de urgenţă", au fost alocate 160.906.014 euro (FEDR şi bugetul de stat), din care 94.906.014 euro reprezintă suma pentru apelul dedicat ambulanţelor.

* * *

Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 este unul dintre programele operaţionale din generaţia 2014-2020 implementate în România, cofinanţate din fondurile europene structurale şi de investiţii şi gestionate de MDRAP, în calitate de Autoritate de Management.

POR 2014-2020 are ca obiectiv general creşterea competitivităţii economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale şi regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii şi serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să-şi poată gestiona în mod eficient resursele şi să-şi valorifice potenţialul de inovare şi de asimilare a progresului tehnologic.

Măsurile de sprijin acordate la timp agricultorilor au produs efectele așteptate. În primele 7 luni ale anului, agricultorii români au beneficiat de 2,29 miliarde de euro din fonduri europene, sume investite efectiv în agricultură și dezvoltare rurală. Până la sfârșitul anului, în agricultura românească va mai intra încă un miliard de euro și vom ajunge în acest an la 3,29 miliarde de euro bani europeni pentru finanțarea agriculturii. “Rezultatele măsurilor bune, perseverente, a eforturilor financiare dar și de infrastructură – subvenții date la timp, chiar în avans, irigații, sisteme antigrindină - din acest sector se văd deja. În ceea ce privește recolta de vară, România a obținut pentru prima dată, peste 10,2 milioane de tone de grâu, record maxim de producție, deși, după cum știm, nu a fost un an prielnic agriculturii din punct de vedere meteorologic. Sunt rezultate foarte bune și la alte culturi – orz, orzoaică. România s-a fortificat din punct de vedere agricol, rezultat al dotării tehnologice a fermierilor, susținuti de politice agricole ale guvernării PSD.” a declarat pentru www.arenamedia.ro, liderul PSD Călăraşi, Ciprian Pandea, secretar de stat în cadrul SGG.

Producţia industrială realizată în luna iunie 2018, comparativ cu luna iunie 2017, a fost mai mare cu 39,0%, creşterea datorându-se în principal producţiei  din  industria prelucrătoare.

Producţia industrială realizată în luna iunie 2018 a înregistrat o scădere de 15,1% comparativ cu luna precedentă.

În luna iunie 2018, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,6% din volumul total al producţiei industriale realizată.

În perioada 1.I.-30.VI.2018, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 11,8%. Creşteri  ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară, fabricarea produselor textile, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice , industria metalurgică şi în industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, inclusiv maşini, utilaje şi instalaţii.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna iunie a fost de 3893, mai mare  cu 0,6% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 41,8% comparativ cu luna iunie 2017. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3370 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3340 lei în industrie şi construcţii şi de 4316 lei în servicii. 

Câştigul salarial mediu nominal net în luna iunie 2018, a fost de 2333 lei, mai mare cu 0,2% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 18,5% comparativ cu luna iunie 2017. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 2024 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 2023 lei în industrie şi construcţii şi de 2575 lei  în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna iunie 2018 a fost de 4527 lei, iar cel net de 2721 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu nominal net în creştere faţǎ de luna precedentǎ cu 17 lei (+0,6%).

Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 100,6% pentru luna iunie 2018 faţă de luna precedentă, de 195,0% faţă de octombrie 1990 şi de 108,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Sistemul bancar a realizat un profit de 3,564 miliarde de lei în primul semestru din acest an, iar totalul activelor la valoare netă se situa la 434,596 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. “Performanța băncilor atestă cu claritate deplină cât de bine merge economia țării în guvernarea PSD.” este concluzia preşedintelui PSD Călăraşi, Ciprian Pandea care a continuat “Este o legătură directă între creșterea economică a țării din ultimul an și jumătate, creșterea veniturilor românilor și profitul bancar consistent.”

Sintetic, această realitate se prezintă astfel: creștere economiă record (+6,8% din PIB) în România, în 2017; continuarea creșterii economice (+4,2% din PIB) în România, în primul semestru 2018; creșteri salarii și pensii; creșterea depozitelor bancare ale populației – iulie 2018 vs 2017. Asta înseamnă plus 6,5% depozitele în lei şi plus 19,1% depozitele în valută. De asemenea s-au înregistrat creşterea depozitelor bancare ale companiilor și altor sectoare-iulie 2018 vs 2017, ceea ce înseamnă plus 11% depozite în lei şi plus 9,3% depozite în valută.

“Se vede clar, din cifre, cum Iohannis și Opoziţia invocă o  realitate paralelă bazată pe minciună, ipocrizie, manipulare şi adesea incompetenţă; Investitorii străini și băncile fac profituri record, salariul mediu creşte într-un an cu peste 12 procente, şomajul scade la cote nemaiîntâlnite până acum, numărul de salariaţi a ajuns să-l depăşească pe cel al pensionarilor, iar creşterea economică a României, după ce a fost, în 2017, cea mai mare din Europa, se menţine și în 2018 în topul clasamentului.” a conchis Pandea.