Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a autorizat la plată peste 92% din numărul de fermieri eligibili ai Campaniei anului de cerere 2019, cu o sumă totală de 2.115.068.354,57 euro, astfel:

- 1.649.936.966,63 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

- 338.724.848,01 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

- 67.353.348,701 euro din BN1 (cofinanţare de la Bugetul Naţional)

- 59.053.191,23 euro de la Bugetul Național.

Precizăm că începând cu data de 21 ianuarie 2020 s-a demarat și efectuarea plăților aferente Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) pentru vegetal și zootehnie, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/03 din 01.10.2019.

În tabelul de mai jos reamintim cuantumurile stabilite în conformitate cu Hotărârea de Guvern pentru aprobarea plafoanelor alocate ANT, pentru anul de cerere 2019.

ANT - Sector vegetal	Plafon (euro)	Cuantum (euro)
ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil	93.831.650	13,3202 euro/ha
ANT 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră	6.050	8,9570 euro/ha
ANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun	1.656,200	1.569,4413 euro/ha
ANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei	92.400	400,2599 euro/ha
ANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr	1.667.050	73,8219 euro/ha
ANT - Sector zootehnic
ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte	20.376.400	17,7220 euro/tonă
ANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne	85.631.700	69,1109 euro/cap
ANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine	42.970.950	4,7157 euro/cap

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de data de 2 decembrie 2019 și până în prezent, au fost autorizați pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019, un număr de 759.466 fermieri (ceea ce reprezintă 90 % din numărul fermierilor eligibili la plata regulară) cu suma totală de 690,98 milioane euro, astfel:

- 598,32 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

- 77,30 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

- 15,36 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Totodată aducem la cunoștință că au fost stabilite cuantumurile aferente Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2019.

Valoarea plafonului este de 246.232.400 euro, și se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). 

În tabelul de mai jos regăsiți cuantumurile stabilite în conformitate cu Hotărârea de Guvern pentru aprobarea plafoanelor alocate ANT, pentru anul de cerere 2019.

ANT - Sector vegetal	Plafon (euro)	Cuantum (euro)
ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil	93.831.650	13,3202 euro/ha
ANT 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră	6.050	8,9570 euro/ha
ANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun	1.656,200	1.569,4413 euro/ha
ANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei	92.400	400,2599 euro/ha
ANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr	1.667.050	73,8219 euro/ha
ANT - Sector zootehnic
ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte	20.376.400	17,7220 euro/tonă
ANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne	85.631.700	69,1109 euro/cap
ANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine	42.970.950	4,7157 euro/cap

Plăţile pentru Ajutoarele Naţionale Tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/03 din 01.10.2019.

Reamintim faptul că, în perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate plăți în avans aferente Campaniei 2019 în sumă de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima data plata în avans

Pentru campania de primăvară 2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în conformitate cu art. 53 al Regulamentului CE 1107/2009, autorizează utilizarea în situații de urgență a unor produse pe bază de substanțe active din categoria neonicotinoidelor la tratarea semințelor de porumb, precum și utilizarea în situații de urgență a semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecția plantelor pe bază de neonicotinoide.

Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care statele membre le au la dispoziție pentru a asigura fermierilor accesul la produse pentru protecția plantelor în situații unde există risc fitosanitar asupra culturilor. Raportat la numărul de autorizaţii temporare acordate de statele membre UE, în perioada 2008-2018, autorizațiile temporare emise de  România reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizații temporare acordate în Uniunea Europeană.

Perioadele pentru care MADR acordă autorizațiile temporare sunt: 20 ianuarie -1 mai 2020, în cazul tratării şi utilizării semințelor de porumb şi 20 ianuarie – 18 mai pentru utilizarea semințelor tratate de sfeclă de zahăr.

Decizia MADR vine în urma solicitărilor Asociației Producătorilor de Porumb din România, a Federației Naționale PRO AGRO și a Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, în contextul următoarelor elemente:

În prezent, în România nu există nicio altă alternativă viabilă pentru tratamentul semințelor de porumb care să împiedice pierderile de producție din cauza atacurilor dăunătorilor de sol ”Tanymecus dilaticollis” și ”Agriotes spp.”, care afectează suprafețe de peste 2 milioane hectare, cu tendințe de extindere, cu densități foarte mari pe metru pătrat și care nu pot fi combătuți prin tratamente în perioada de vegetație.

Nici pentru sfecla de zahăr nu există alternative pentru tratarea semințelor împotriva dăunătorilor “Bothynoderes punctiventris”, „Chaectonema tibiali”, ”Tanymecus dilaticollis” și ”Agriotes spp.”, și în acest context neutilizarea semințelor tratate cu neonicotinoide va determina pierderi importante de producție de circa 35%-38%, existând riscul de abandonare a culturii de către fermieri. Sfecla de zahăr nu este o plantă atractivă pentru polenizatori deoarece nu produce inflorescență și nici polen în perioada de creștere până la atingerea maturității tehnologice necesare pentru producția de zahăr.

În concluzie, unica soluție pentru controlul eficient al acestor dăunători este în prezent tratamentul semințelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide. Tratamentele cu insecticide efectuate în perioada de vegetație pot duce mult mai ușor la unele incidente de mortalitate a familiilor de albine și poluare a mediului înconjurător.

Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor de sol și luând în considerare faptul că nu există soluții care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor alternative chimice, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele și pe suprafețele unde fără o astfel de soluție culturile de porumb și sfecla de zahăr ar putea fi compromise.

Având în vedere că floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere și luând în considerare importanța sectorului apicol din România, precizăm că în acest an MADR nu va acorda autorizație pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea soarelui.

Sursa www.madr.ro

Având în vedere lipsa precipitațiilor în multe regiuni ale țării și regimul termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit din ultimele luni, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare aduce la cunoștință tuturor fermierilor că, prin filialele teritoriale, va asigura apă pentru irigații până la punctele de livrare, acolo unde sunt încheiate contracte pentru anul 2020.

ANIF încurajează toți fermierii care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei să meargă la Filialele Teritoriale de Îmbunățiri Funciare pentru a face demersuri în acest sens, încheierea contractelor fiind în această perioadă în plină desfășurare. Pentru informații și clarificări legate de încheierea contractelor, fermierii pot lua oricând legătura cu membrii conducerii Filialelor Teritoriale de Îmbunățiri Funciare, datele de contact ale acestora fiind publice și disponibile.

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare informează toți fermierii că, și în acest an, apa pentru irigații până la punctele de livrare este gratuită, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat. Fermierii pot beneficia de apă gratuită indiferent dacă sunt persoane fizice, persoane juridice, organizați în OUAI/FOUAI sau asociație agricolă.

Suprafața totală pregătită pentru contractare și irigații, până la această dată, este de 1,4 milioane hectare,  fiind deservită de 1.800 km de canale și amplasată pe 27 de județe. ANIF a încheiat, prin filialele teritoriale, până în prezent, 556 contracte, din care 503 multianuale și 53 sezoniere, pentru o suprafață totală de 724.447 ha. În anul 2019, suprafața pe care s-au aplicat udări, inclusiv în luna decembrie, a fost de 747.776 ha, iar suprafața contractată a fost de 837.639 ha.

Fermierii care întâmpină probleme legate de încheierea contractelor în teritoriu pot lua legătura cu Unitatea Centrală ANIF prin email,  la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., sau fax 0213322816.

Rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 2,97%, la sfârşitul lui decembrie 2019, în scădere uşoară cu 0,01 puncte procentuale raportat la cea consemnată în luna anterioară, şi cu 0,34 pp mai mică decât cea din decembrie 2018, informează miercuri Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Numărul total de şomeri înregistraţi la finele lui decembrie, de 257.865, a scăzut cu 1.523 de persoane faţă de cel de la finele lunii anterioare. Din totalul şomerilor înregistraţi, 58.336 au fost şomeri indemnizaţi şi 199.529 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 4.172 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 5.695 persoane faţă de luna precedentă.

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii decembrie se prezintă astfel: 78.907 şomeri provin din mediul urban şi 178.958 şomeri provin din mediul rural.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 şi 49 de ani (70.526), urmaţi de cei din grupa de vârstă peste 55 de ani (49.618), la polul opus aflându-se persoanele între 25 - 29 de ani (12.954).

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (28%). Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 29,40% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 5,29 %.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 246 de localităţi din 25 de judeţe, cu un număr de 585 de focare (dintre care 8 focare în exploataţii comerciale şi 2 focare în exploataţii de tip A). Numărul focarelor active a scăzut cu 24 de la precedenta actualizare. În alte 11 judeţe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreţi. De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, şi până în prezent, au fost eliminaţi 551.799 de porci afectaţi de boală şi au fost diagnosticate 2.558 de cazuri la mistreţi.

În total au fost stinse 2.334 de focare după cum urmează:

- 56 de focare în judeţul Satu Mare (dintre care unul într-o exploataţie comercială);

- 43 de focare în judeţul Dâmboviţa (dintre care unul într-o exploataţie de tip A şi unul într-o exploataţie comercială);

- 88 de focare în judeţul Buzău (dintre care unul într-o exploataţie de tip A);

- 3 focare în judeţul Maramureş;

- 202 de focare în judeţul Brăila (dintre care 15 în exploataţii comerciale);

- 190 de focare în judeţul Dolj;

- 15 focare în judeţul Vrancea;

- 97 de focare în judeţul Bihor;

- 150 de focare în judeţul Ialomiţa;

- 26 de focare în judeţul Ilfov (dintre care 2 în exploataţii comerciale);

- 168 focare în judeţul Giurgiu (dintre care 3 în exploataţii de tip A şi 4 exploataţii comerciale);

- 27 de focare în judeţul Argeş (dintre care 2 în exploataţii de tip A);

- 71 de focare în judeţul Olt;

- 54 de focare în judeţul Galaţi;

- 203 de focare în judeţul Teleorman;

- 97 de focare în judeţul Constanţa;

- 122 de focare în judeţul Călăraşi (dintre care 5 focare în exploataţii comerciale);

- 3 focare în judeţul Timiş;

- 10 focare în judeţul Sălaj;

- 586 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploataţii comerciale şi un focar într-o exploataţie de tip A);

- 35 de focare în Arad (dintre care 2 focare în exploataţii de tip A);

- 3 focare în judeţul Covasna;

- 4 focare în judeţul Bacău;

- 18 focare în judeţul Botoşani;

- 2 focare în judeţul Vâlcea;

- 43 de focare în judeţul Prahova;

- un focar în judeţul Hunedoara;

- 2 focare în judeţul Mehedinţi;

- 2 focare în judeţul Iaşi;

- 9 focare în judeţul Vaslui (dintre care un focar într-o exploataţie comercială);

- un focar în judeţul Sibiu;

- un focar în judeţul Braşov;

- un focar în judeţul Alba;

- un focar în judeţul Neamţ.

Detaliat, situaţia focarelor active de PPA şi cazurilor la mistreţi se prezintă astfel:

- Judeţul Satu-Mare - 171 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Bihor - 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 225 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Sălaj - 3 focare în gospodăriile populaţiei şi 63 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Tulcea - 4 focare în gospodăriile populaţiei şi 178 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Brăila - 5 focare (dintre care 2 în exploataţii comerciale) şi 24 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Constanţa - 39 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Ialomiţa - 17 focare în gospodăriile populaţiei şi 166 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Galaţi - 8 focare în gospodăriile populaţiei şi 43 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Ilfov - 6 focare şi 163 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Călăraşi - 122 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Buzău - 6 focare în gospodăriile populaţiei şi 30 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Giurgiu - 105 de focare (dintre care 2 focare exploataţii comerciale şi un focar în exploataţie de tip A) şi 304 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Teleorman - 194 de focare în gospodăriile populaţiei şi 537 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Argeş - 1 focare (dintre care 2 focare în exploataţii comerciale) şi 36 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Olt - 64 de focare (dintre care un focar într-o exploataţie comercială) şi 5 cazuri la misteţi;

- Judeţul Dâmboviţa - 17 focare (dintre care 2 focare în exploataţii comerciale şi un focar într-o exploataţie de tip A) şi 71 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Bistriţa-Năsăud - 4 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Botoşani - un focar în gospodăria populaţiei şi 100 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Dolj - 69 de focare în gospodăriile populaţiei şi 32 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Maramureş - 5 focare în gospodăriile populaţiei şi 30 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Prahova - 4 focare în gospodăriile şi 31 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Iaşi - 6 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Vrancea - 2 focare în gospodăria populaţiei şi 34 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Arad - 59 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Vaslui - 2 focare în gospodăria populaţiei şi 7 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Gorj - 41 de focare în gospodăria populaţiei şi 21 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Vâlcea - 6 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Neamţ - un focar în gospodăria populaţiei;

- Judeţul Sibiu - 5 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Covasna - 6 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Braşov - 8 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Alba - 4 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Mureş - 3 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Bacău - 6 focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Mehedinţi - un caz la mistreţ;

- Judeţul Harghita - un caz la mistreţ;

- Judeţul Bacău - 6 focare la mistreţ;

Până la această data (06.01.2020) au fost despăgubiţi 14.800 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 403.373.620 de lei.

Detaliat, situaţia plăţilor despăgubirilor se prezintă astfel:

- Judeţul Satu-Mare - au fost plătite despăgubiri pentru 53 de exploataţii din cele 55 afectate în valoare de 3.582.530 de lei;

- Judeţul Bihor - au fost plătite despăgubiri pentru 286 de exploataţii din 288 afectate în valoare de 1.371.820 de lei;

- Judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 1.173 de exploataţii dintr-un total de 1.187 de exploataţii în valoare de 46.625.920 de lei;

- Judeţul Brăila - au fost plătite despăgubiri pentru 3.991 de exploataţii dintr-un total de 4.001 de exploataţii în valoare de 204.840.350 de lei;

- Judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru cele 876 de exploataţii afectate în valoare de 4.124.430 de lei;

- Judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 2.493 de exploataţii dintr-un total de 2.604 de exploataţii în valoare de 6.772.000 de lei;

- Judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru 255 de exploataţii dintr-un total de 259 de exploataţii afectate în valoare de 844.000 de lei;

- Judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 46 de exploataţii în valoare de 37.655.430 de lei;

- Judeţul Călăraşi - au fost plătite despăgubiri pentru 444 de exploataţii din cele 457 afectate în valoare de 34.106.690 de lei;

- Judeţul Teleorman - au fost plătite despăgubiri pentru cele 1.526 de exploataţii afectate în valoare de 5.108.960 de lei;

- Judeţul Vrancea - au fost plătite despăgubiri pentru 15 exploataţii din cele 19 afectate în valoare de 137.380 de lei;

- Judeţul Giurgiu - au fost plătite despăgubiri pentru 962 exploataţii din cele 1.038 afectate în valoare de 13.626.560 de lei;

- Judeţul Dolj - au fost plătite despăgubiri pentru 1.305 exploataţii din cele 1.313 afectate în valoare de 7.540.290 de lei;

- Judeţul Buzău - au fost plătite despăgubiri pentru cele 58 de exploataţii afectate în valoare de 242.730 de lei;

- Judeţul Argeş - au fost plătite despăgubiri pentru cele 25 de exploataţii afectate în valoare de 21.451.310 de lei;

- Judeţul Olt - au fost plătite despăgubiri pentru 661 de exploataţii dintr-un total de 662 de exploataţii afectate în valoare de 5.998.920 de lei;

- Judeţul Botoşani - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 19 exploataţii afectate în valoare de 82.420 de lei;

- Judeţul Covasna - au fost plătite despăgubiri pentru cele 43 de exploataţii afectate în valoare de 69.000 de lei;

- Judeţul Dâmboviţa - au fost plătite despăgubiri pentru 56 de exploataţii din cele 66 afectate în valoare de 4.188.500 de lei;

- Judeţul Sălaj - au fost plătite despăgubiri pentru cele 9 exploataţii afectate în valoare de 79.300 de lei;

- Judeţul Prahova - au fost plătite despăgubiri pentru 100 din cele 107 exploataţii afectate în valoare de 462.040 de lei;

- Judeţul Vâlcea - au fost plătite despăgubiri pentru cele 2 exploataţii afectate în valoare de 3.500 de lei;

- Judeţul Gorj - au fost plătite despăgubiri pentru cele 48 de exploataţii afectate în valoare de 334.100 de lei;

- Judeţul Vaslui - au fost plătite despăgubiri pentru cele 19 de exploataţii afectate în valoare de 2.182.000 de lei;

- Judeţul Arad - au fost plătite despăgubiri pentru cele 326 exploataţii afectate în valoare de 1.863.500 de lei;

- Judeţul Sibiu - au fost plătite despăgubiri pentru 6 din cele 8 exploataţii afectate în valoare de 28.480 de lei;

- Judeţul Bacău - au fost plătite despăgubiri pentru cele 3 exploataţii afectate în valoare de 51.460 lei;

Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic şi social.

Serviciul Comunicare şi Logistică Documentară