Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale informează că "Ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate", continuă şi în anul 2020.

Termenul limită de înscriere în program este 15 aprilie 2020, iar termenul limită de valorificare a producţiei este 15 iunie 2020, inclusiv.

În plus, pentru a avea siguranţa că tomatele ce vor fi oferite populaţiei vor avea o calitate cât mai bună, beneficiarii trebuie să deţină un registru de evidenţă a tratamentelor de protecţie a plantelor, ce va fi verificat de către inspectorii Autorităţii Naţionale Fitosanitare.

Reprezentanţii Direcţiilor pentru Agricultură Judeţene efectuează verificări la începutul rodirii şi înainte de începerea recoltării în vederea evaluării producţiei.

Bugetul total al programului pentru Ciclul I este de aproximativ 40 milioane euro, iar beneficiarii trebuie să valorifice o cantitate de 3 tone/1.000 mp.

Principalele modificări pentru anul 2020 au avut în vedere îmbunătăţirea programului, astfel încât consumatorii să beneficieze de tomate de calitate din producţia autohtonă.

Ca element de noutate, în anul 2020, verificarea preliminară a dosarelor şi instruirea fermierilor privind respectarea normelor de utilizare a produselor de protecţia plantelor se va realiza de către reprezentanţii Direcţiilor pentru Agricultură judeţene şi respectiv, de către inspectorii Autorităţii Naţionale Fitosanitare, la Primăria localităţii respective. Măsura va fi luată în special pentru cele câteva judeţe unde sunt foarte mulţi beneficiari şi pentru a veni în sprijinul fermierilor.

Sursa www.madr.ro

Tot mai mulți români aleg Turcia ca destinație turistică, România ocupând locul 14 mondial cu 763.320 de turiști români care au vizitat această țară în 2019, cu 113% mai mulți față de anul 2016, potrivit unui raport al Ministerului Culturii și Turismului din Turcia.

Mai mult decât atât, peste 51 de milioane de turiști din toate colțurile lumii au vizitat Turcia, anul trecut, cu 67% mai mult față de 2016. Totodată, cele mai populare destinații în Turcia sunt Istanbul și Antalya, iar majoritatea rezervărilor se operează prin intermediul agențiilor de turism, care oferă pachete tot mai avantajoase datorită cererii tot mai mari pentru această destinații.

BJR-Vacante.ro, una dintre cele mai importante agenții de turism care activează în mediul online, constată că în ianuarie 2020, numărul de solicitări pentru vacanțe în Antalya a crescut considerabil comparativ cu aceeași lună a anului trecut. “În agenția BJR Vacanțe, creșterea de rezervări este cu 65% mai mare față de luna ianuarie a anului trecut. În plus, creșterea volumului este cu 80% mai mare față de anul trecut ianuarie, acest lucru însemnând că românii cumpără vacanțe mai scumpe în medie cam cu 123 Euro față de ianuarie anul trecut, fiind interesați nu doar de biletul de avion și cazare, dar și de rezervare de tururi de jumătate de zi sau de o zi ale obiectivelor turistice importante”, declară Remus Tănase, directorul agenției care deține site-ul www.bjr-vacante.ro.

Un sejur de 7 nopți cu avionul petrecut în perioada 24.05.-31.10.2020, în funcție de data și locul de plecare ales costă: în Antalya, de la 228 de Euro de persoana pentru un hotel de 3* cu all inclusive, de la 253 de Euro de persoana pentru un hotel de 4* cu all inclusive, de la 316 de Euro de persoană pentru un hotel de 5* cu all inclusive și de la 373 de Euro de persoana pentru un hotel de 5* cu ultra all inclusive; în Bodrum, între 404 și 566 de Euro de persoană, iar pentru Kusadasi, între 439 de Euro și 618 Euro de persoană. Pentru destinația Antalya, au apărut, în fiecare an, noi locuri de plecare din România, existând în momentul de față peste 14 orașe de unde pot pleca turiștii români: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Arad, Iași, Constanța, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Bacău, Suceava, Baia Mare, Satu Mare.       

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunile consultative ale Ghidului solicitantului pentru submăsura 5.1 Sprijin pentru investiţii în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și catastrofale și pentru submăsura 5.2 Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale, finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Ghidurile pot fi consultate pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Transparență decizională. Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până la data de 20 februarie 2020.

Reamintim că prin submăsura 5.1 – privați, sprijinul financiar nerambursabil este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru fermierii individuali și de 100% din cheltuielile eligibile pentru grupurile de fermieri (societăți, cooperative, grupuri de producători). Valoarea finanțării acordate este de maximum 250.000 de euro/ proiect pentru investiții în instalații, echipamente pentru asigurarea biosecurității și infrastructură sanitară în cadrul fermelor (de exemplu: construcția și dotarea filtrului cu grup sanitar și dușuri, vestiare etc.).

De asemenea, pentru submăsura 5.1 – publici, sprijinul public nerambursabil este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile și poate ajunge la 100% dacă sunt îndeplinite cumulativ o serie de condiții menționate în Ghidul solicitantului. Valoarea finanțării nu poate depăși 30.000 de euro pentru investiții în instalații de dezinfectare şi dezinsecţie, 100.000 de euro pentru investiții în creșterea capacității operaționale a laboratoarelor, prin dotarea acestora şi achiziția de mijloace de transport a probelor sau 20.000 de euro pentru achiziții de camere frigorifice pentru depozitarea temporară a animalelor sălbatice ucise.

În ceea ce privește investițiile eligibile în cadrul submăsurii 5.2, acestea sunt: achiziția animalelor de reproducție destinate repopulării în vederea restabilirii producției agricole, achiziția animalelor de reproducție destinate reprofilării fermelor afectate, prin popularea cu alte specii de animale și extinderea și/sau modernizarea în scopul adaptării adăposturilor de animale. Valoarea maximă a fondurilor nerambursabile care se pot obține prin intermediul submăsurii 5.2 este de 200.000 de euro/ proiect, sprijinul fiind 100% nerambursabil.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,6% în luna ianuarie a acestui an, de la 4% în luna decembrie a anului trecut, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,75%, serviciile cu 4,01%, iar mărfurile nealimentare cu 2,68%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Preţurile de consum în luna ianuarie 2020 comparativ cu luna decembrie 2019 au crescut cu 0,4%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2019 - ianuarie 2020) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2018 - ianuarie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,8%.

Banca Naţională a României a redus prognoza de inflaţie pentru 2020 la 3%, de la 3,1%, cât era estimarea anterioară, a anunţat, marţi, guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Sursa www.agerpres.ro

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 243 de localităţi din 24 de judeţe, cu un număr de 530 de focare (dintre care 5 focare în exploataţii comerciale şi 2 focare în exploataţii de tip A). În 11 judeţe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreţi. De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, şi până în prezent, au fost eliminaţi 577.307 porci afectaţi de boală şi au fost diagnosticate 3.011 de cazuri la mistreţi.

În total au fost stinse 2.477 de focare după cum urmează:

- un focar în judeţul Alba;

- 35 de focare în Arad (dintre care 2 focare în exploataţii de tip A);

- 28 de focare în judeţul Argeş (dintre care 2 în exploataţii de tip A);

- 7 focare în judeţul Bacău;

- 97 de focare în judeţul Bihor;

- 19 focare în judeţul Botoşani;

- un focar în judeţul Braşov;

- 208 de focare în judeţul Brăila (dintre care 16 în exploataţii comerciale);

- 90 de focare în judeţul Buzău (dintre care unul într-o exploataţie de tip A);

- 122 de focare în judeţul Călăraşi (dintre care 5 focare în exploataţii comerciale);

- 97 de focare în judeţul Constanţa;

- 3 focare în judeţul Covasna;

- 52 de focare în judeţul Dâmboviţa (dintre care unul într-o exploataţie de tip A şi 2 în exploataţii comerciale);

- 250 de focare în judeţul Dolj;

- 54 de focare în judeţul Galaţi;

- 200 focare în judeţul Giurgiu (dintre care 3 în exploataţii de tip A şi 4 exploataţii comerciale);

- un focar în judeţul Hunedoara;

- 167 de focare în judeţul Ialomiţa;

- 2 focare în judeţul Iaşi;

- 26 de focare în judeţul Ilfov (dintre care 2 în exploataţii comerciale);

- 3 focare în judeţul Maramureş;

- 2 focare în judeţul Mehedinţi;

- 2 focare în judeţul Neamţ;

- 74 de focare în judeţul Olt;

- 43 de focare în judeţul Prahova;

- 56 de focare în judeţul Satu Mare (dintre care unul într-o exploataţie comercială);

- 10 focare în judeţul Sălaj;

- 2 focare în judeţul Sibiu;

- 203 de focare în judeţul Teleorman;

- 3 focare în judeţul Timiş;

- 586 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploataţii comerciale şi un focar într-o exploataţie de tip A);

- 9 focare în judeţul Vaslui (dintre care un focar într-o exploataţie comercială);

- 4 focare în judeţul Vâlcea;

- 15 focare în judeţul Vrancea;

Detaliat, situaţia focarelor active de PPA şi cazurilor la mistreţi se prezintă astfel:

- Judeţul Alba - 4 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Arad - 59 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Argeş - un focar în gospodăriile populaţiei, 2 focare în exploataţii comerciale şi 59 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Bacău - 3 focare în gospodăriile populaţiei şi 11 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Bihor - 8 focare în gospodăriile populaţiei şi 226 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Bistriţa-Năsăud - 4 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Botoşani - 101 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Braşov - un focar în gospodăria populaţiei şi 11 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Brăila - 2 focare (dintre care unul într-o exploataţie comercială) şi 25 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Buzău - 6 focare în gospodăriile populaţiei şi 49 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Călăraşi - 127 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Constanţa - 42 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Covasna - 2 focare în gospodăria populaţiei şi 9 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Dâmboviţa - 15 focare (dintre care un focar într-o exploataţie comercială şi un focar într-o exploataţie de tip A) şi 84 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Dolj - 26 de focare în gospodăriile populaţiei şi 57 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Galaţi - 9 focare în gospodăriile populaţiei şi 44 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Giurgiu - 74 de focare (dintre care un focar într-o exploataţie comercială) şi 306 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Gorj - 48 de focare în gospodăria populaţiei şi 85 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Harghita - 2 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Hunedoara - 4 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Ialomiţa - 170 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Iaşi - 6 focare în gospodăriile populaţiei şi 33 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Ilfov - 6 focare şi 171 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Maramureş - 6 focare în gospodăriile populaţiei şi 41 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Mehedinţi - 3 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Mureş - 5 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Olt - 69 de focare şi 8 cazuri la misteţi;

- Judeţul Prahova - 9 focare în gospodăriile şi 108 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Satu-Mare - 188 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Sălaj - 5 focare în gospodăriile populaţiei şi 121 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Sibiu - 4 focare în gospodăriile populaţiei şi 17 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Teleorman - 201 de focare în gospodăriile populaţiei şi 539 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Tulcea - 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 179 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Vaslui - 3 focare (dintre care un focar într-o exploataţie de tip A) şi 16 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Vâlcea - 12 focare în gospodăriile populaţiei şi 64 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Vrancea - 9 focare în gospodăria populaţiei şi 40 de cazuri la mistreţi.

Până la această dată (13.02.2020) au fost despăgubiţi 14.803 proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 403.380.850 de lei.

Detaliat, situaţia plăţilor despăgubirilor se prezintă astfel:

- Judeţul Arad - au fost plătite despăgubiri pentru cele 326 exploataţii afectate în valoare de 1.863.500 de lei;

- Judeţul Argeş - au fost plătite despăgubiri pentru cele 25 de exploataţii afectate în valoare de 21.451.310 de lei;

- Judeţul Bacău - au fost plătite despăgubiri pentru cele 3 exploataţii afectate în valoare de 51.460 lei;

- Judeţul Bihor - au fost plătite despăgubiri pentru 286 de exploataţii din 288 afectate în valoare de 1.371.820 de lei;

- Judeţul Botoşani - au fost plătite despăgubri pentru toate cele 19 exploataţii afectate în valoare de 82.420 de lei;

- Judeţul Brăila - au fost plătite despăgubiri pentru 3.991 de exploataţii dintr-un total de 4.001 de exploataţii în valoare de 204.840.350 de lei;

- Judeţul Buzău - au fost plătite despăgubiri pentru cele 58 de exploataţii afectate în valoare de 242.730 de lei;

- Judeţul Călăraşi - au fost plătite despăgubiri pentru 444 de exploataţii din cele 457 afectate în valoare de 34.106.690 de lei;

- Judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru cele 876 de exploataţii afectate în valoare de 4.124.430 de lei;

- Judeţul Covasna - au fost plătite despăgubiri pentru cele 43 de exploataţii afectate în valoare de 69.000 de lei;

- Judeţul Dâmboviţa - au fost plătite despăgubiri pentru 57 de exploataţii din cele 66 afectate în valoare de 4.190.810 de lei;

- Judeţul Dolj - au fost plătite despăgubiri pentru 1.305 exploataţii din cele 1.313 afectate în valoare de 7.540.290 de lei;

- Judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru 255 de exploataţii dintr-un total de 259 de exploataţii afectate în valoare de 844.000 de lei;

- Judeţul Giurgiu - au fost plătite despăgubiri pentru 962 exploataţii din cele 1.038 afectate în valoare de 13.626.560 de lei;

- Judeţul Gorj - au fost plătite despăgubiri pentru cele 48 de exploataţii afectate în valoare de 334.100 de lei;

- Judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 2.493 de exploataţii dintr-un total de 2.604 de exploataţii în valoare de 6.772.000 de lei;

- Judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 46 de exploataţii în valoare de 37.655.430 de lei;

- Judeţul Olt - au fost plătite despăgubiri pentru 661 de exploataţii dintr-un total de 662 de exploataţii afectate în valoare de 5.998.920 de lei;

- Judeţul Prahova - au fost plătite despăgubiri pentru 102 din cele 109 de exploataţii afectate în valoare de 466.960 de lei;

- Judeţul Satu-Mare - au fost plătite despăgubiri pentru 53 de exploataţii din cele 55 afectate în valoare de 3.582.530 de lei;

- Judeţul Sălaj - au fost plătite despăgubiri pentru cele 9 exploataţii afectate în valoare de 79.300 de lei;

- Judeţul Sibiu - au fost plătite despăgubiri pentru 6 din cele 8 exploataţii afectate în valoare de 28.480 de lei;

- Judeţul Teleorman - au fost plătite despăgubiri pentru cele 1.526 de exploataţii afectate în valoare de 5.108.960 de lei;

- Judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 1.173 de exploataţii dintr-un total de 1.187 de exploataţii în valoare de 46.625.920 de lei;

- Judeţul Vaslui - au fost plătite despăgubiri pentru cele 19 de exploataţii afectate în valoare de 2.182.000 de lei;

- Judeţul Vâlcea - au fost plătite despăgubiri pentru cele 2 exploataţii afectate în valoare de 3.500 de lei;

- Judeţul Vrancea - au fost plătite despăgubiri pentru 15 exploataţii din cele 19 afectate în valoare de 137.380 de lei;

ANSVSA solicită sprijinul cetăţenilor pentru respectarea următoarelor măsuri:

- pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate;

- nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă; este recomandat ca pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustică;

- creşteţi porcii doar în spaţii îngradite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini, cu porci mistreţi sau cu proprietari care deţin porci domestici;

- nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în famile care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;

- nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;

- vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament modificat şi să transmită probele pentru diagnosticul de laborator.

De la începutul acestui an, în Europa, pe lângă România au fost diagnosticate focare de PPA în: Bulgaria, Ucraina , Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia şi Ucraina. Recent, în data de 5 februarie, a fost boala a diagnosticată şi în Grecia, într-o gospodărie din localitatea Nikokleia, regiunea Macedoniei Centrale.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic şi social.

Serviciul Comunicare şi Logistică Documentară

Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.340 lei, în decembrie 2019, în creştere faţă de luna precedentă cu 161 lei (+5,1%), iar valorile cele mai mari s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice, respectiv 7.689 lei, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). La polul opus, cel mai mic salariu nominal net a fost consemnat în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte - 1.853 lei.

Potrivit INS, în luna decembrie 2019, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.465 lei, cu 269 lei (+5,2%) mai mare decât în luna noiembrie 2019.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii, şi extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, industria metalurgică, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, alte activităţi extractive - între 22% şi 25,5%.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de editare, cu 6,5%, şi în fabricarea produselor din tutun - 3,2%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (+1,1%). Câştigul salarial mediu net a scăzut în învăţământ comparativ cu luna precedentă (-2,6% ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), respectiv în administraţie publică (-0,1%).

Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 13%.

Indicele câştigului salarial real a fost 108,6% pentru luna decembrie 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Indicele câştigului salarial real a fost 104,7% pentru luna decembrie 2019 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 228,1%, cu 10 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna noiembrie 2019.