Apreciind cu maximă responsabilitate evoluția COVID-19, conducerea APIA, susținută de MADR a luat decizia de a suspenda primirea cererilor unice de plată  începând cu data de 16 martie 2020 până la data de 06 aprilie 2020, iar în funcție de evoluția virusului vom lua măsurile care se impun. Menționăm faptul că activitatea agenției se va desfășura normal, evitând contactul cu publicul.

Convinși de faptul că fiecare dintre noi, angajat APIA sau fermier, ar putea fi expus contaminării cu acest virus, în ciuda tuturor măsurilor de precauție impunse în această situație, considerăm că cel mai important este să ne gândim la sănătatea fiecăruia.

De aceea, conducerea APIA susține inițiativa de a reduce riscul infestării în cazul oricărui angajat al Agenției. Cu toții știm că munca în echipă, făcută cu seriozitate și cu conștiinciozitate de fiecare dintre noi, a dus la atingerea nivelului maxim de performanță în acest domeniu. Dar, dincolo de rezultatele care ne onorează și ne obligă să fim întotdeauna cei mai buni, apreciem faptul că sănătatea fiecăruia trebuie să reprezinte în această situație nemaiîntâlnită, prioritatea acestei Agenții. Măsura luată reprezintă o dovadă a respectului pe care trebuie să îl manifestăm înainte de toate față de noi înșine.

Fermierilor noștri, beneficiari direcți ai tuturor formelor de sprijin acordate prin APIA, le transmitem rugămintea de a se solidariza cu efortul nostru de a reduce expunerea în fața acestui virus și îi asigurăm de faptul că le vor fi respectate toate drepturile.

APIA transmite angajaților și fermierilor să respecte cu strictețe toate normele impuse în aceste momente și le dorește tuturor multă sănătate.

DIRECTOR EXECUTIV

STOIA FLORIN

Câştigul salarial mediu nominal brut a scăzut, în luna ianuarie faţă de decembrie, cu 4,4%, până la valoarea de 5.225 de lei, în timp ce salariul mediu net s-a redus cu 4,5%, până la 3.189 lei, raportat la perioada de referinţă, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS) publicate vineri.

Potrivit sursei citate, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (7.478 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.803 lei).

"În luna ianuarie 2020, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut faţă de luna precedentă ca urmare a acordării în luna decembrie 2019 a premiilor ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturilor în natură şi ajutoarelor băneşti, sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţie ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte/proiecte) sau a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice", se menţionează în comunicat.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: între 19,5% şi 22,5% în alte activităţi extractive, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), industria metalurgică, extracţia cărbunelui superior şi inferior şi între 12% şi 16% în tranzacţii imobiliare, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, cercetare-dezvoltare, colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, în principal ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, astfel: învăţământ (+3,6%), sănătate şi asistenţă socială (+2,0%), respectiv administraţie publică (+1,7%).

Sursa www.agerpres.ro

Antreprenorii sunt motorul economic global, dar au atât de puțin de spus atunci când vine vorba de legislație sau de o strategie pentru a sprijini IMM-urile. În România, din 800.000 companii active, doar 40.000 sunt profitabile, iar rata medie de profit este de 7-10%.  Mai mult decât atât, din cauza unei foarte probabile crize economice cauzată de fenomenul Covid-19, specialiștii estimează înjumătățirea numărului de firme profitabile în 2020.

În acest context, antreprenorul Bianca Tudor, fondatorul Elite Business Women, compania care eforă soluții de afaceri pentru peste 11.000 de femei-antreprenor, consideră că această probabilă criză economică poate fi depășită de companiile românești dacă se respectă un plan eficient de management al crizei, pe care antreprenorul l-a construit împreună cu echipa sa. “Trăim o perioadă de criză atât în ceea ce privește sănătatea, cât și sistemul economic, la nivel global, ca să nu mai vorbim de geopolitică și lupta pentru supremație. Președintele Donald Trump închide granițele Europei, dar permite accesul Marii Britanii. Probabil că strategii acestei lumi se gândesc dacă să continue lupta cu virusul sau să-l accepte și să salveze economia mondială, așa cum spunea foarte bine domnul Corneliu Bodea - Board Member al Elite Business Women Investment Fund. Este fără doar și poate momentul zero pentru mulți dintre noi, moment în care va trebui să învățăm din mers să ne adaptăm și să reconstruim afacerile care mor”, explică Bianca Tudor, antreprenor și CEO Elite Business Women.

Totodată, specialistul afirmă că în aceste momente grele trebuie să rămânem lucizi și să conștientizăm unele neajunsuri ale antreprenoriatului românesc, pe care nu le putem observa într-o perioadă de relativă prosperitate.

În fapt, ce concluzii putem trage despre antreprenoriatul românesc în aceste momente?

1. Nu avem educatie și cultură antreprenorială. Câți antreprenori au un Plan de Management al Crizei sau un buget de austeritate pentru cel puțin 6 luni?
2. Antreprenorii care, în lunile Decembrie și Ianuarie, anunțau 300% profit în turism sau Horeca, sunt primii care anunță, la 3 zile de la semi-carantină, că trimit oamenii în șomaj sau îi disponibilizează.
3. Digitalizarea IMM-urilor nu este doar o modă, ci un „must have”. Suntem la coada clasamentului în UE la acest capitol. Iată cum suntem forțați, peste noapte – la propriu - să ieșim în online și să ne construim un brand al companiei și un brand personal; și asta în contextul în care suntem top 3 în clasamentul infrastructurii de internet din toată lumea.

Cu toate acestea, mai ales acum când vedem impactul economic negativ dacă firmele intră în colaps și nevoia de educație antreprenorială. Pentru că nu avem o strategie și căutăm solutii, Elite Business Women, companie de educație antreprenorială pt femei dar și cel mai mare Club de Afaceri 100% românesc cu prezență internațională - Elite Business Club - vine cu propunerea unei celule de criză pt IMM-uri și un Plan de Management al Crizei, astfel:

1. Extinderea bazei de clienți. „În momente de criză, publicul are tedința de a-și pierde fidelizarea față de un brand sau altul și se va orienta către companiile care comunică mai bine, care au stocuri de marfă și care satisfac nevoile imediate ale clienților. Spre exemplu, atunci când e perioada de criză, oamenii nu se mai gândesc să cumpere de la hipermarket-ul X sau Y, cum o faceau ca până acum, ci se vor orienta către hipermarket-ul care are marfă pe stoc și care va arăta că îi pasă de nevoile curente ale clienților. Dacă vom fi pregătiți strategic, momentul de criză se poate transforma în cel mai bun moment pe care l-a avut compania noastră, deoarece nimeni nu va mai fi fidel nimănui, iar piața se va reconfigura”, explică antreprenorul Bianca Tudor.
2. Concentrarea pe finanțele actuale (analiza financiară a afacerii noastre). Gestionarea financiară solidă este vitală pentru a ne asigura continuitate într-o perioadă de criză. Primul pas este să ne punem următoarele întrebări: Care este cash flow-ul disponibil pe care îl ai la acest moment?, Care este cash flow-ul disponibil pe termen scurt, de la o săptămână la alta?, Care sunt resursele disponibile pe care te poți baza ca să îți menții în continuare activitatea?. Totodată, trebuie să învățăm să construim un planificator de fluxuri de numerar. Putem folosi un Excel pentru a înregistra veniturile și cheltuielile proiectate pentru următoarele 12-13 sau chiar 14 săptămâni, perioadă care se consideră critică pentru o companie care tocmai trece printr-o criză financiară generalizată a pieței. Din acel moment încoace, această fișă de calcul trebuie actualizată săptămânal, pentru a ne asigura că suntem în target-ul de plăți către furnizori, clienți sau pentru plata salariilor angajațiilor și contribuțiile la Stat. Pentru a asigura sănătatea financiară a companiei, este recomandabil să se stabilească de la început 4 sau 5 indicatori de performanță pe care va trebui să îi urmărim îndeaproape”, declară Bianca Tudor.
3. Este momentul să facem pași noi, să venim cu produse și servicii noi. “Paradoxal, un moment de criză poate coincide și cu experimentarea de strategii noi. Comoditatea și conservarea strategiilor manageriale pot dăuna afacerii, deoarece riscăm să rămânem nerelevanți pentru piață. Momentul de criză înseamnă fix schimbarea de la normalitate, înseamnă construirea unei noi realități la care trebuie să ne adaptăm dacă vrem să mai existăm. Într-adevăr, este ușor și la îndemână pentru administratorul unei afaceri să se simtă confortabil cu produsele sau serviciile cu care a avut succes până la începerea crizei. Dacă totuși alegem să nu fim 100% inovatori în perioada de criză, putem totuși să găsim noi piețe, noi întrebuințări pentru produsele și serviciile pe care deja le avem active. Spre exemplu, dacă serviciul X nu mai este căutat de publicul tradițional, asta nu înseamnă că nu mai există cerere în piață, ci trebuie să descoperim cui îi este necesar acel serviciu pentru momentul dat și să-l prezentăm astfel încât să insistem pe punctele lui tari adaptate la nevoile noului public-țintă”, consideră antreprenorul Bianca Tudor.
4. Trecerea afacerii în online. “În perioadă de criză, multe firme aleg să își construiască o identitate online tot mai puternică. Haideți să gândim puțin strategic. În perioada de carantină, nu mai avem clienți care să ne treacă pragul. Cum facem? Construim o platformă sau o aplicație mobile în care noi onorăm comenzile oamenilor până la ușa. Plata se face direct în aplicație, deci nu există riscul de a nu fi plătiți pentru serviciile și produsele noastre. Spre exemplu, companiile de catering prosperă în această perioadă, deoarece oamenii au nevoie de produse și servicii, dar nu le pot procura de la fața locului, drept pentru care apelează la companii pentru a le satisfice aceste nevoie urgent”, declară Bianca Tudor.
5. Investiția în tehnologie și în afacerile viitorului. “Poate părea nebunesc, dar în momente de criză, marii oameni de afaceri iau câteve decizii șocante pentru majoritatea oamenilor. Spre exemplu, spre sfârșitul anilor 1990, cine ar fi avut curajul să investească în industria Internetului, atunci când foarte puțin oameni aveau acces la internet de acasa? Pai nimeni cu excepția lui Larry Page și Sergey Brin, fondatorii Google. Cine ar fi avut curajul la începutul anilor 2000 să investească într-o rețea de socializare în contextul în care mulți oameni încă erau în perioada socializării pe mIRC? Păi nimeni cu excepția lui Mark Zuckerberg și colegii lui. A venit rândul lui Elon Musk, care s-a gând să investească masiv în două domenii compet ieșite din tipar: inteligența artificială și colonizarea Planetei Marte, concurând cu giganți precum NASA. Păstrând proporțiile, dar în perioade de restriște, marii oameni de afaceri au fost vizionari, au văzut dincolo de ce vede un antreprenor mediocru. Momentul de criză poate fi un bun moment de a fi creativi și de a investi bani și resurse într-un plan afacere adaptată la societatea viitorului, în care totul poate părea dintr-un univers paralel”, conchide antreprenorul Bianca Tudor, fondatorul Elite Business Women.

Webinarii gratuite de business pentru a combate efectele crizei economice

Elite Business Women este printre primele companii, care a anunțat mutarea evenimentelor din offline în online, pentru a încuraja respectarea măsurilor impuse de autorităti cu privire la pericolul răspândirii virusului, dar și pentru a încuraja companiile să continue activitatea lor. Primul eveniment de tip Webminar va avea loc în data de 16 Martie 2020, cu titlul “Antreprenoriat pe Timp de Criză”, avându-le ca invitate de onoare pe strategul financiar Ioana Arsenie (care va aborda tema managementul financiar) și avocatul Roxana Tudor (care va aborda tema managementul contractelor în zona juridică).

De asemenea Celula de Criză IMM va continua, în fiecare luni de la ora 11.00, cu o serie de webinarii săptămânale gratuite pe teme de interes pentru antreprenori: de la investiții pe timp de criză, la managementul crizei, la promovare în mediul online, branding, la networking în mediul online. Detalii pe  https://www.facebook.com/events/2860211964065058/.

CONAF propune accesul gratuit la utilitățile publice: apă, energie electrică și gaze pe o perioadă de minim 90 de zile, atât pentru persoanele fizice cât și pentru cele juridice, indiferent de forma de asociere

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin CONAF, inițiator al proiectelor PACTUL PENTRU MUNCĂ și PACTUL PENTRU EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ, lansează un îndemn și un PACT GENERAL PENTRU SOLIDARITATE, RESPONSABILITATE ȘI CUMPĂTARE în situația economică și socială actuală.

Mediul de afaceri reprezintă principalul promotor al unei economii durabile și sustenabile, iar în contextul pandemiei de COVID-19 este direct afectat de măsurile restrictive care se impun (reducerea sau, dupa caz, închiderea activității economice) pentru reducerea răspândirii virusului. În vederea limitării pierderilor suferite de agenții economici din toate sectoarele economice și pentru a reuși redresarea imediată a acestora în situația depășirii pandemiei, CONAF solicită Guvernului României să susțină o serie de măsuri menite să limiteze riscul apariției închiderii activității unor agenți economici (falimentului acestora) și implicit a scăderii economiei în ansamblul său.

Credem că, împreună cu autoritățile statului și printr-o implicare activă a marilor companii de stat din sectoare cheie ale economiei (cele de utilități publice) putem depăși perioada următoare stopării pandemiei de coronavirus.

CONAF consideră că trebuie să gândim proactiv, vizionar, și să identificăm măsuri rapide care pot fi luate pentru a reveni la normalitate în contextul actual global incert.

În acest sens, CONAF propune Guvernului României, măsuri aplicate care să stimuleze nu doar sectoare punctuale din economie ci mediul de afaceri în ansamblul său:

COLABORAREA CU GUVERNUL:

Susținerea furnizării de apă, energie electrică, gaze și combustibili pe toată perioada până la eradicarea pandemiei, cu o marjă de extindere de 3 luni, în mod GRATUIT, pentru a stimula revenirea imediată a populaței și agenților economici din pierderile suferite în perioada de inactivitate economică.

CONAF propune scutirea de la plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor agenților economici care plătesc, conform legii 75% din salariul angajatului pe toată perioada cât acesta din urmă nu își desfășoară activitatea.

Acordarea de linii de credit de la stat pe termen de 1 an cu dobandă “0 “ sau cel mult 50 % din ROBOR, pentru IMM-uri și pentru celelalte entități ce au până la 50 de angajați (PFA, IF, II, AF, asociații, fundații) pentru a stimula revenirea rapidă a activitații.

Accesarea de rezervă pentru alimente de bază și asigurarea publică de către Președintele României că toți locuitorii țării vor avea acces la ele.

COLABORAREA MEDIULUI DE AFACERI CU MEDIUL BANCAR

Propunem încetarea plății ratelor la creditele acordate persoanelor fizice și juridice pe o perioadă de minim 90 zile și reeșalonarea acestora pe o perioadă de 6-12 luni, cu menținerea sau reducerea dobânzilor actuale.

Perioada de grație de minim 90 zile pentru rambursarea creditelor de investiții, cu menținerea sau reducerea dobânzilor actuale.

Acordarea de garanții guvernamentale companiilor pentru a contracta finanțări bancare pentru susținerea activității curente.

CEC și EXIMBANK să aibă programe de finanțare pentru agenții economici.

COLABORAREA CU INSTITUȚIILE STATULUI:

Inspectoratul Teritorial de Muncă a anunțat închiderea activității, iar înregistrarea firmelor se poate face doar la ghișeu întrucât parola de obținere a depunerii on-line se ia tot de la ghișeu, ca urmare trebuie să se aibă în vedere următoarele măsuri imediate:

Prelungirea termenelor de înregistrare a contractelor de muncă încheiate în această perioadă 11.03-31.03.2020, cu posibilitatea luării în calcul a extinderii perioadei până la 31.05.2020 sau la o dată ulterioară.

Comunicarea unor adrese de e-mail oficiale unde să se poată trimite documentele necesare înregistrării contractelor, iar data înregistrării să fie dată trimiterii pe acele adrese de e-mail comunicate oficial de către ITM, cu confirmarea primirii acestora și transmiterea parolei REVISAL tot pe e-mail.

Agenția Națională de Administrare Fiscală-ANAF:

depunerea unor declarații, adrese pentru soluționarea diverselor probleme la ghișeu.

Comunicarea unor adrese de e-mail oficiale unde să se poată trimite documentele, iar data înregistrării să fie dată trimiterii pe acele adrese de e-mail comunicate oficial de către fiecare Agenție Județeană de Administrare Fiscală, cu confirmarea primirii acestora.

Eșalonarea datoriilor fiscale pe o perioadă de 120 de zile de la termenul de plată (25.03.2020), fără a fi calculate doânzi și penalități pentru această perioadă (de luat în considerare posibilitatea de prelungire dacă situația economică se agravează).

Prelungirea perioadei de emitere a executărilor silite (popriri pe conturi)- 60 zile.

Rambursarea datoriilor către agenții economici: rambursări de TVA, recuperări de impozite.

Compensarea între sumele de rambursat de la bugetul de stat și obligațiile fiscale scadente ale contribuabililor, fără calcularea de penalități în sarcina acestora dacă compensarea nu s-a realizat la timp de către stat.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate:

Prelungirea termenelor de înregistrare a cererilor de recuperare a concediilor medicale ale angajaților societăților comerciale.

Rambursarea de urgență a concediilor medicale plătite de către agenții economici.

Este momentul ca toți actorii economici să își dea mâna și împreună cu autoritățile să contribuie la lupta împotriva coronavirusului și la relansarea economică viitoare. Spitalele private, clinicile trebuie să fie în alertă maximă și împreună cu spitalele de stat și cu autoritățile în domeniu să lucreze conjugat pentru salvarea de vieți omenești.

CONAF face un apel la unitate astfel încat spitalele de stat și cele private să ofere asistență specializată bolnavilor de coronavirus, fără costuri pentru pacienți astfel încât să se reducă rapid numarul de îmbolnăviri pe teritoriul României.

CONAF face apel la toate companiile private sau de stat, cu rezultate financiare bune, să susțină achiziția de către autorități și dotarea spitalelor cu aparate de ventilație pentru salvarea de vieți omenești. Un aparat de ventilație costă în medie 10.000 euro.

Îndemnul general este ca împreună să susținem PACTUL NAȚIONAL DE SOLIDARITATE, RESPONSABILITATE SI CUMPATARE pentru a nu crea blocaje inutile. Cu toții trăim vremuri grele însă este clipa când trebuie să ne gândim mai mult ca niciodată la viitor, ceea ce construim azi pentru viitorul copiilor noștri de mâine. Fără sprijin susținut și actiune comună nu putem vorbi de remedierea situației rapid și eficient.

Deși România nu are capacitatea financiară a Germaniei este necesar sa acționăm acum pentru a nu lăsa economia să se scufunde, serviciile, comerțul (mai puțin cel de produse alimentare), Horeca, transporturile, industria auto, turismul, industria ușoară dar nu numai, sunt doar câteva sectoare afectate.

Germania a pus la punct un plan de sprijin al companiilor de peste 500 de miliarde de euro. Ministrul german al economiei a numit noul plan financiar „bazooka”. Companiile germane vor avea acces la credite furnizate de stat şi la facilităţi fiscale.

CONAF – www.conaf.ro, reuneşte interesele femeilor antreprenori, promovează și susține antreprenoriatul românesc, deschizând orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. Confederația a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială adaptată la noile trenduri în materie de business. Astăzi 28,9% din antreprenorii români sunt femei, iar vocea femeilor antreprenor trebuie să se facă auzită. CONAF s-a născut prin asocierea a 2 Federații patronale, 6 Patronate și 4 Asociații naționale. CONAF reprezintă companii din toate sectoarele economice: servicii, turism, HORECA, transport, industrie ușoară, industrie alimentară, construcții, energie, etc.

CONAF

www.conaf.ro

Dată fiind apariția COVID 19, precum și activitatea AFIR care necesită interacțiunea cu beneficiarii FEADR, este necesar să se stabilească anumite măsuri pentru organizarea activității, din punct de vedere al proiectelor aflate în implementare.

Astfel, se vor avea în vedere următoarele măsuri:

Pentru proiectele pentru care s-au depus tranșele intermediare de plată se va realiza analiza de risc pentru extragerea eșantionului de proiecte care trebuie verificat la locul investiției, urmând ca vizita la locul investiției să se realizeze la următoarea tranșa de plată. Astfel, experții vor putea sa autorizeze plata doar în urma verificării documentare a dosarului cerere de plată.

Pentru proiectele pentru care s-au depus cererile de plată tranșa finală, experții vor efectua vizita la locul investiției conform procedurilor în vigoare, cu amendamentul ca, acolo unde în urma analizei efectuate la nivelul conducerii CRFIR/OJFIR se consideră ca zona este una cu risc ridicat, se poate autoriza plata catre beneficiari, fără a mai fi necesară vizita la locul investiției. În acest sens, pentru fiecare proiect pentru care nu se efectuează vizita la locul investiției, se va întocmi o notă care va fi aprobată de DGA CRFIR sau Directorul OJFIR care va fi atașată dosarului administrativ al proiectului. În cazul proiectelor pentru care tranșa finală a fost platită fără vizita la fața locului, DGA CRFIR și Directorul OJFIR se vor asigura că această verificare se va efectua de către serviciile tehnice în perioada imediat următoare întreruperii restricțiilor cauzate de COVID 19.

Proiectele care au fost cuprinse în eșantionul de control pe teren (OTSC) de 5% și pentru care nu s-a efectuat încă vizita pe teren vor fi autorizate la plată fară a se mai efectua verificarea pe eșantion (vor fi eliminate din eșantioanele selectate până acum) și vor fi incluse în următoarea solicitare de fonduri.

Următoarele eșantioane de control pe teren (OTSC) de 5% se anulează, urmând ca toate certificatele de plată care n-au fost eșantionate să fie introduse în populația de eșantionare în momentul în care va înceta situația cauzată de apariția COVID 19.

Sursa www.madr.ro

Primul termen de plată a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren, respectiv a impozitului pe mijloacele de transport, aferente acestui an, va fi prorogat de la 31 martie 2020 la 30 iunie 2020 în prima şedinţă de Guvern, au anunţat vineri, pe Facebook, ministrul interimar al Finanţelor, Florin Cîţu şi MFP într-un comunicat de presă.

"Mesaj important pentru toţi contribuabilii! Pentru a veni in sprijinul contribuabililor, în contextul riscului de răspândire a epidemiei cu COVID-19, se prorogă primul termen de plată a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren, respectiv a impozitului pe mijloacele de transport, aferente acestui an de la 31 martie 2020 la 30 iunie 2020", se arată în comunicat.

De asemenea, pentru anul 2020, contribuabilii care achită integral, până la 30 iunie 2020, impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport beneficiază de bonificaţia stabilită de Consiliul Local.

Potrivit documentului, aceste modificări urmează să fie reglementate prin ordonanţă de urgenţă în prima şedinţă de guvern.