De la declanşarea stării de urgenţă şi până în prezent, conform raportărilor oficiale, România a pierdut peste 1.000.000 de locuri de muncă, mai multe decât cele 700.000 de locuri de muncă pierdute în 4 ani, între 2008-2012.
Ultima raportare a Ministerului Muncii cifra numărul contractelor suspendate la 1.005.552, din care peste 292 mii în industria prelucrătoare, peste 196 mii în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehicolelor şi motocicletelor, restul de peste 100 mii în hoteluri şi restaurante. Dacă la acest număr adăugăm cele 209.851 contracte de muncă încetate în comerţ, industrie prelucrătoare şi construcţii, avem tabloul complet al situaţiei şomerilor din România.
În SUA, aproximativ unul din zece angajaţi, reprezentând 16,8 milioane de oameni, şi-au pierdut locul de muncă în ultimele trei săptămâni pe fondul crizei economice generate de coronavirus. Datele reprezintă cele mai multe locuri de muncă pierdute în cea mai scurtă perioadă, din 1948 încoace.
Cristina Chiriac, preşedinte CONAF, a declarat: "Aceste date cu spectru larg poate nu reuşesc să exprime cu forţă convingătoare disparităţile din present, însă ilustrează începutul unei noi ordini sociale. Previziunile economice au fost date peste cap, adoptarea scenariului optimist creând o relaxare a realităţii economice şi o lipsă de anticipare a impactului coronavirus asupra pieţei forţei de muncă din cea mai puternică ţară a lumii. De aceea, dacă ne uităm la datele din România, păstrând proporţiile, impactul coronavirus este unul extrem de amplu. În ţara noastră s-au înregistrat în ultimele trei săptămâni tot atâtea persoane care şi-au pierdut locul de muncă, ca şi în perioada 2008-2012. Rămâne întrebarea, dacă după terminarea pandemiei toţi aceştia vor reveni în câmpul muncii sau măcar o parte din ei, mai ales că probabil vom asista la o nouă aşezare a claselor sociale, o realitate economică indubitabilă."
Cu atât mai grav este că pandemia nu s-a încheiat iar previziunile nu sunt favorabile. Efectele economice ale pandemiei de coronavirus estimează că, în următoarele trei luni circa 195 milioane de locuri de muncă full-time se vor pierde la nivel global, conform unei analize a Agenţiei pentru Muncă din cadrul Naţiunilor Unite. Avertismentul vine la distranţă de trei săptămâni de când Organizaţia Internţională a Muncii estima o pierdere de locuri de muncă de circa 25 de milioane. Conform agenţiei, restricţiile impuse de către autorităţi pentru stoparea răspândirii pandemiei afectează 2,7 miliarde de muncitori, echivalentul a patru cincimi din forţa de muncă de la nivel mondial.
Preşedintele CONAF este de părere că, trebuie luate măsuri din timp pentru diminuarea pierderilor pe care economia le va suferi în viitor.
"CONAF a propus o serie de măsuri cu scopul de a oferi o gură de oxigen antreprenorilor, respectiv acordarea unui pachet de stimulare în cuantumul valorii salariului mediu brut pentru fiecare angajat păstrat pe o perioadă de cel puţin 6 luni şi posibilitatea de închidere intermitentă a activităţilor economice. Acest model pe de o parte suprimă parţial efectele coronavirus şi în acelaşi timp, permite o activitate economică susţinută, deşi redusă. Trebuie pe cât posibil să reducem impactul negativ asupra economiei şi să ne asigurăm că după terminarea pandemiei ne putem continua activitatea. Cred că închiderea intermitentă poate asigura o opţiune viabilă pentru diminuarea efectelor negative din economie", a concluzionat Cristina Chiriac.
Preşedintele CONAF admite că pandemia COVID-19 va schimba profund vieţile noastre. Chiar dacă fiecare generaţie va fi afectată în proporţii diferite, toţi vor fi nevoiţi să se adapteze la "o nouă normalitate" în care economia mondială şi implicit cea a României nu va mai fi la fel după pandemie. "Mulţi se vor vedea cu locurile de muncă sau economiile pierdute şi mulţi vor trebui să se adapteze la lucruri noi, vorbim de reacţii în lanţ care vor afecta nu doar vieţile indivizilor în cauză, ci şi societăţile ca întreg. Cu siguranţă economia mondială în general şi implicit economia României nu va mai arăta la fel, însă important este să fim pregătiţi să facem faţă noilor provocări. Lumea se schimbă şi o dată cu ea trebuie să ne schimbăm şi noi, economia ca sistem din care facem cu toţii parte. Trebuie să conştientizăm şi să vedem dincolo de azi, viitorul de mâine", a adaugat Cristina Chiriac.
România se află printre primele 10 ţări europene cu un procent de 39 la sută al numărului de companii deţinute de femei.
Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin este singura confederaţie din România ce reuneşte interesele femeilor antreprenor într-o structură închegată. CONAF a luat fiinţă ca urmare a necesităţii de a crea o cultură antreprenorială adaptată la noile şi trendurile în materie de business şi asta nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci şi pentru întregul mediu antreprenorial.
CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizaţie care promovează şi susţine antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent şi care deschide orizonturi de colaborare şi cooperare atât pe plan intern cât şi internaţional. CONAF are în componenţa sa, 2 federaţii, 6 patronate, 5 asociaţii şi 6 sucursale.
CONFEDERAŢIA NAŢIONALA PENTRU ANTREPRENORIAT FEMININ-CONAF
