Potrivit datelor furnizate de AJOFM Călăraşi, la nivelul judeţului, numai puţin de 2.480 de persoane beneficiază în acest moment de şomaj tehnic, în contextul pandemiei de coronavirus. Numărul angajatorilor care au depus cereri este de 397.

La nivelul municipiului Călăraşi, numărul persoanelor care beneficiază de şomaj tehnic este de 1.832 de persoane (288 de angajatori) iar la nivelul municipiului Olteniţa, de 648 de persoane (109 angajatori).

La nivel naţional, la data de 30 aprilie, numărul Contractelor individuale de muncă suspendate este de 725.200 din care: 181.524 (Industria prelucătoare); 141.248 (Comert cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor) şi 100.573 (Hoteluri și restaurante).

Potrivit Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, angajatorii care au salariați prin Contracte Individuale de Muncă (CIM) și pe care i-au înregistrat în REVISAL ca intrând în șomaj tehnic, se vor adresa Agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă din județul în care angajatorul are sediul social.

Celelalte persoane, care au alte forme de angajare (PFA, drepturi de autor etc.), se vor adresa Agențiilor județene pentru plăți și inspecție socială din județul în care au înregistrat activitatea.

În ședința Guvernului din data de 30 aprilie 2020 a fost aprobată o Hotărâre ce completează art. 14 din Hotărârea Guvernului nr.748/2018 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură.

Actul normativ aprobat astăzi completează cu valoarea de 1.000.000 lei suma prevăzută inițial la art.14 din HG nr. 748/2018, în vederea asigurării resurselor financiare necesare aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2020. În acest fel, vor fi efectuate plățile aferente ajutorului de stat pentru motorina utilizată în acvacultură pentru anul 2020.

Schema de ajutor de stat reprezintă reducerea accizei, care se acordă sub formă de rambursare, respectiv diferența dintre nivelul accizei standard prevăzut în Codul fiscal și nivelul accizei reduse.

Reamintim că prin Hotărârea Guvernului nr.748/2018 a fost instituită schema de ajutor de stat pentru perioada 2018-2020, pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură, prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei, utilizată la efectuarea lucrărilor în acvacultură.

În această categorie se încadrează: transportul materialului piscicol, puiet în diferite stadii de dezvoltare, remonţi, reproducători, peşte de consum, materii prime şi materiale în interiorul fermei, lucrările agricole în ferme de acvacultură, discuire, însămânţare, cosire masa verde pe cuvetele heleșteielor, pomparea apei cu motopompe, destufizare, precum și transportul materialului piscicol, puiet în diferite stadii de dezvoltare, remonţi, reproducători, pește de consum, în afara fermei cu auto propriu.

SC Ecoaqua o duce rău în vremuri de coronavid. Operatorul regional de apă şi canal a recurs ca restrângerea activităţii încă din startul declanşării pandemiei.

Bunăoară, încasările societăţii până la data de 24 aprilie au fost, în medie lunară, de doar 1,8 milioane lei în condiţiile în care faţă de aceeaşi perioadăa anului trecut, media lunară era de 3,5 milioane lei. Cel puţin asta rezultă din informarea prezentată de directorul Cezar Neagu participanţilor la lucrările AGA Ecoaqua, desfăşurată miercuri, la Călăraşi.

“Efectele pandemiei s-au resimtit puternic asupra activitatii economice a companiei de apa Ecoaqua Calarasi.

Restrangerea activitatii pentru evitarea pe cat posibil a contactelor umane a fost una dintre primele masuri luate de conducerea companiei inca din primele zile ale declansarii epidemiei.

Masurile luate au constat in:

- sistarea citirii contorilor si anuntarea clientilor prin fluturasi ca viitoarele facturi vor fi facute prin estimari (media consumului ultimilor 3 luni),

- reducerea la minimum a activitatii de montare/schimbare contori,

- personalul din echipele de detectare pierderi, mentenanta si GIS a fost redistribuit catre echipele de interventii si o parte a fost trimis in somaj tehnic,

- reducerea activitatii casieriilor si luarea de masuri pentru restrictionarea numarului de persoane din incinta casieriilor,

- acolo unde s-a putut am trimis un numar de persoane in telemunca (activitate destul de redusa din cauza slabei dotari IT-soft si laptop-uri). Comunicarea este inca greoaie, oamenii (salariatii si clientii) incep sa se adapteze si probabil ca relatia se va schimba radical. Telefonia, internetul, etc. vor lua locul relatiei directe. Adaptarea inseamna costuri.

- am trecut incepand cu 01.04 2020 la punctele critice (11 locatii) in regim de exploatare cu personalul izolat la locul de munca pentru a evita pericolul imbolnavirii personalului de exploatare si a carantinarii acestuia. Trebuie spus ca am avut sustinerea primarilor si consiliilor locale care au asigurat masa pentru acestia (un numar de 44 de salariati), cu exceptia localitatilor Fundulea si Budesti. In fiecare locatie am asigurat spatii pentru dormit si pentru luat masa si dotarea acestora cu minimum necesar (paturi, lenjerie, frigider, aragaz etc.) si de asemenea am primit ajutor si de la comunitatile locale. O parte din dotari le-am asigurat prin achizitii proprii. Cu toate insistentele noastre ca personalul ce va intra in exploatare izolat la locul de munca sa fie testat contra COVID 19 (CJSSU Consiliu Judetean, Guvern etc) nu am primit raspuns favorabil. Am facut insa un control medical suplimentar acestor salariati prin medicul de medicina muncii.

- am asigurat, in limita capacitatilor de stocare,  clorul pentru cel putin 2-3 luni de functionare. Furnizorul acestuia ne-a asigurat de capabilitatea sa de a furniza fara intrerupere cantitatile de clor solicitate.

Am incercat pe cat posibil sa asiguram intregului personal manusi si masti de protectie. Problema aici a fost de cost si de achizitie (peste bugetul aprobat si peste limitele bunului simt dar si greu de gasit). Intre timp problema s-a rezolvat prin asigurarea unei cantitati suficiente din partea Consiliului Judetean.

Am asigurat dezinfectia, zilnic si saptamanal, a  tuturor spatiilor in care-si desfasoara activitatea personalul Ecoaqua.

In prima sedinta de Consiliu de Administratie, tinuta in regim de teleconferinta la inceputul pandemiei, am aprobat cheltuirea unor sume de bani pentru a asigura masurile de mai sus. Lista tuturor cheltuielilor facute pana acum pentru acest lucru este anexata.

In alta ordine de idei trebuie semnalata reducerea drastica a cheltuielilor prin centralizarea deciziei de la nivelul sucursalelor la nivelul Eco si canalizarea acestora in special pe 3 directii: salarii, energie electrica  si reactivi (clor si alti reactivi de proces si laborator). Cu aprobarea CA am amanat la plata obligatiile bugetare. Deasemenea am incercat obtinerea de la Electrica Furnizare, distribuitorul de energie electrica, marirea termenelor de scadenta a platii acesteia insa nu am reusit.

Situatia de urgenta instituita si obligativitatea furnizarii continuu a serviciului, cu amanarea la plata acordata IMM-urilor si lansarea in spatiul public a ideei de amanare la plata si pentru populatie, a avut un efect devastator asupra incasarilor Ecoaqua. Redam in tabelele anexate evolutia incasarilor in comparatie cu lunile din urma si pe perioade similare. Toate arata o scadere drastica a incasarilor cu efecte care in mod sigur se vor prelungi mult dupa ridicarea starii de urgenta. Orice comparatie am face gradul de incasare a scazut spre 60% din incasarea din perioadele normale de activitate.

Fata de o medie lunara inregistrata in 2019 de 3,5 milioane lei pana la data de 24.04.2020 s-au incasat 1,8 milioane lei.

Inca nu avem o imagine clara asupra marimii reducerii consumului in zona scoli, gradinite, si mai ales institutii publice si agenti economici. Facturarea lunii aprilie (la inceputul lunii mai) ne va arata si gradul de reducere a consumului.

Am semnalat aceste probleme si multe alte aspecte in scrisori trimise tuturor primariilor, consiliului judetean, comitetului judetean de situatii de urgenta, prefecturii, guvernului Romaniei si ministrului de finante. Prin intermediul Asociatiei Romane a Apei am solicitat din nou Guvernului, Parlamentului legiferarea acestor probleme care nerezolvate ar putea duce la sistarea furnizarii apei in regim continuu.

Daca nu vom fi ajutati urgent, intr-un mod concret, in foarte scurt timp vom ajunge in situatia de a nu putea asigura serviciul.” susţine directorul general al societăţii, Cezar Neagu care a prezentat şi măsurile de susţinere a activităţii în perioada următoare.

“Am propus urmatoarele variante:

- acordarea pentru perioada pandemiei a amanarii la plata a obligatiilor bugetare si dupa, esalonarea acestora pentru o perioada de 1 an fara penalitati si majorari,

- imprumut de trezorerie cu dobanda zero sau foarte mica pentru acoperirea neincasarilor si plata obligatiilor fiscale si a energiei electrice si reactivilor,

- preluarea la bugetul statului sau la bugetele locale a ratelor aferente imprumuturilor luate pentru cofinantarea proiectelor de investitii SAMTID si POS Mediu, pana la restabilirea activitatii economice normale,

- suportarea de la bugetul statului sau a bugetelor locale a costurilor suplimentare efectuate pentru combaterea COVID, etc.

Simultan cu aceste actiuni, pentru ca activitatea s-a redus, am luat masura trimiterii in somaj tehnic a unei parti din personal. Am facut acest lucru in concordanta cu prevederile contractului colectiv de munca  si de comun acord conducere/sindicat am stabilit ca un procent de aprox 10 % din personal sa fie trimis in somaj tehnic, pentru o perioada de 2 saptamani sau mai mult, in functie de restrangerea activitatii. Aceasta actiune o vom continua cel putin pe perioada starii de urgenta.

Facem un apel catre dumneavoastra, reprezentantii autoritatilor locale, sa ne sprijiniti in incasarea debitelor de la clientii arondati dvs (scoli, institutii subordonate, etc).

Un ultim aspect pe care trebuie sa-l analizam este cel legat de realizarea planurilor de productie, investitii, achizitii pe anul 2020. In mod evident activitatea este grav perturbata si nu se va putea realiza la nivelurile propuse la inceputul anului. Bugetul, programul de achizitii, planurile de mentenanta, reparatii, de reducere a pierderilor, etc. vor trebui regandite si ajustate. Indicatorii de performanta ai sistemului pe fiecare localitate in parte trebuie redefiniti. De asemenea trebuie redimensionati indicatorii de performanta ai directorului general si ai consiliului de administratie.

In mod evident trebuie regandit intreg sistemul pentru adaptarea la noile realitati (relatiile cu clientii, telemunca, investirea masiva in automatizare si informatizare, in personal si nu in ultimul rand in calitate si siguranta).

Acestea sunt doar o parte din activitatea laborioasa depusa in aceasta perioada pentru a putea face fata situatiei deosebite pe care o traversam cu totii. Pana acum ne-am indeplinit foarte bine misiunea.” a mai susţinut Cezar Neagu.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a anunțat în premieră creșterea până la 1 miliard de euro a sumei alocate relansării operatorilor economici. În cadrul dezbaterii online găzduite de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a detaliat cele 4 instrumente negociate cu Comisia Europeană, ce sunt în curs de analiză în Guvern:

Granturi în valoare de 10% din cifra de afaceri destinat capitalului de lucru necesar finanțării activităților curente, cum sunt stocurile.

Vouchere de consum, inclusiv cele de turism, pentru digitalizare sau pentru servicii.

Subvenționarea salariilor pentru persoanele aflate în șomaj tehnic, măsură ce va acoperi până la 50% din costurile salariale, odată acceptată propunerea de Comisia Europeană.

Sprijinirea investițiilor sub forma schemelor de ajutor de stat, valoarea maximă fiind de 800.000 euro pentru fiecare IMM.

„Ajutorul pus la dispoziția IMM-urilor a fost de 500 de milioane de euro, apoi s-a vehiculat în spațiul public suma de 750 de milioane iar astăzi putem spune că, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, am obținut o sumă totală de 1 miliard de euro, inclusiv sprijin din bugetul de stat”, a declarat ministrul Boloș în intervenția online.

Suma de 1 miliard este complementară lansărilor de proiecte ce se au în vedere pentru încurajarea antreprenoriatului în economia post pandemică.

De asemenea, ministrul Marcel Boloș a anunțat că va avea consultări cu mediul bancar pentru a concepe un mecanism în premieră în România: „Pentru a simplifica și debirocratiza procesul de evaluare și selecție a proiectelor de fonduri europene avem în vedere un mecanism prin care proiectele destinate mediului de afaceri să beneficieze de o evaluare a bancabilității care să simplifice la maximum evaluarea tehnico financiară”.

Senatorii au aprobat, marţi, un proiect iniţiat de senatorii PSD care are ca obiectiv adoptarea unor măsuri având ca finalitate consolidarea monedei naţionale ca monedă unică de plată pe teritoriul României.

Proiectul a fost adoptat cu 90 de voturi "pentru" şi 40 de abţineri.

Potrivit iniţiatorilor, proiectul îşi propune consolidarea leului ca unică monedă de plată pe teritoriul României şi determinarea unei repartizări juste între vânzător sau furnizor, pe de o parte, şi consumator, pe de altă parte.

Astfel, se preconizează ca în contractele în care părţile sunt rezidenţi în România, iar obiectul constă în prestarea de servicii sau furnizarea de utilităţi, preţul să fie exprimat numai în moneda naţională, adică în lei.

Totodată, dispoziţiile se aplică oricăror altor plăţi, încasări, transferuri, operaţiuni în conturi curente şi altele asemenea care decurg din vânzări de bunuri şi prestări de servicii între rezidenţi, inclusiv din împrumuturi, credite, leasing, asigurări, service, transporturi de mărfuri sau de pasageri, coletărie, mesagerie sau poştă, indiferent dacă sunt consemnate sau nu prin facturi.

Plăţile, încasările, transferurile şi orice alte asemenea operaţiuni între rezidenţi, care fac obiectul comerţului cu bunuri şi servicii, se realizează numai în moneda naţională (leu), cu excepţia categoriilor de rezidenţi care pot efectua operaţiuni în valută. Toate celelalte operaţiuni între rezidenţi, care nu fac obiectul comerţului cu bunuri şi servicii, pot fi efectuate în mod liber, fie în moneda naţională (leu), fie în valută, mai prevede textul iniţiativei.

"Pentru a elimina orice clauză de indexare a preţului sau de raportare a volumului de plată în lei la o monedă de referinţă, prin amendamentele adoptate cu majoritatea voturilor exprimate, membrii Comisiei economice au decis să modifice propunerea legislativă în sensul în care contractele încheiate pe o perioadă nedeterminată sau pe o perioadă de minimum trei ani vor fi modificate prin act adiţional, în maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Totodată, pentru contractele aflate în derulare, încheiate pentru o perioadă mai mică de trei ani, cursul de referinţă al leului faţă de moneda străină de referinţă nu poate fi mai mare decât cursul BNR din data plăţii efective. Forul decizional asupra amendamentelor este Camera Deputaţilor", se arată în raportul de admitere la proiect.

Senatul este prima Cameră sesizată

sursa www.agerpres.ro

În ședința Guvernului din data de 30 aprilie 2020 a fost adoptată o Hotărâre pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019, ce vizează culturile prevăzute la art. 1 din HG. 219/2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020.

Plafonul maxim aprobat are valoarea de 85.506,500 mii euro, echivalentul a 406.121,672 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020. Beneficiarii acestui act normativ sunt circa 41.000 fermieri din sectorul vegetal care au accesat măsurile de sprijin cuplat pentru culturile prevăzute la art. 1 din HG nr. 219/2015 și au îndeplinit condițiile de eligibilitate.

Plafoanele aferente fiecărei măsuri de sprijin cuplat în sectorul vegetal sunt distribuite astfel :

a)  33.434,000 mii euro pentru soia;

b)  16.354,250 mii euro pentru lucernă;

c) 440,000 mii euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe;

d) 102,130 mii euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;

e) 4.902,200 mii euro pentru orez;

f)  840,000 mii euro pentru sămânţă de cartof;

g) 131,760 mii euro pentru hamei;

h) 18.752,000 mii euro pentru sfeclă de zahăr;

i) 1.190,860 mii euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

j)  9,340 mii euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;

k) 6.316,200 mii euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

l) 510,000 mii euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

m) 2.523,760 mii euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare tip de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal menționate mai sus la suprafețele eligibile pentru anul 2019.

Menţionăm că transferurile de fonduri între măsurile de sprijin cuplat s-au realizat astfel încât, în cazul culturilor care nu au atins limita de suprafață notificată, cuantumul pe unitatea de măsură să asigure profitabilitatea.

Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019.

Sursa www.madr.ro