Rata şomajului a urcat la 4,8%, în aprilie 2020

Rata şomajului a urcat la 4,8%, în aprilie 2020

Rata şomajului în România a urcat la 4,8%, în aprilie 2020, egalând nivelul celei din a doua parte a anului 2017, rata şomajului la bărbaţi fiind cu 1,5 puncte procentuale mai mare decât la femei, informează, miercuri, într-un comunicat, Institutul Naţional de Statistică.

'Rata şomajului în luna aprilie 2020 a crescut la nivelul celei de acum 2,5 ani (a doua parte a anului 2017), respectiv cu 0,2 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna precedentă (4,8% faţă de 4,6%)', precizează INS.

Numărul şomerilor cu vârsta între 15 şi 74 ani estimat pentru luna aprilie a anului 2020 a fost de 432.000 persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă (414.000 persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior (355.000 persoane).

Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 1,5 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile respective fiind 5,4% în cazul persoanelor de sex masculin şi 3,9% în cazul celor de sex feminin, se precizează în comunicat.

Pentru persoanele adulte cu vârsta între 25 şi 74 ani, rata şomajului a fost estimată la 3,8% pentru luna aprilie 2020 (4,5% în cazul bărbaţilor şi 3% în cel al femeilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 74,9% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna aprilie 2020, mai arată sursa citată.

Sursa www.agerpres.ro

Cea de-a treia ediție a programului Start Up Nation a trecut de Camera Deputaților

Cea de-a treia ediție a programului Start Up Nation a trecut de Camera Deputaților

Cea de-a treia ediție a programului Start Up Nation, care finanțează afacerile antreprenorilor debutanți cu până la 44.000 de euro, a trecut de Camera Deputaților.

„Start Up Nation este un program așteptat de antreprenori și de aceea sper ca Președintele Iohannis să promulge această lege rapid și apoi Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri să nu mai tergiverseze și să-l lanseze în acest an”, a declarat senatorul PSD Ștefan Radu Oprea, fost ministru al comerțului și inițiator al programului.

În raport cu edițiile anterioare, programul vine cu niște modificări importante, rod al consultării cu antreprenorii, experții din proiect și cu băncile parterere.

Legea adoptată modifică atât grila de punctaj, cât și criteriile de eligibilitate.

Astfel, domeniile de activitate sunt detaliate prin coduri CAEN încât activitățile în domeniul productiv, nu mai califică automat la punctajul maxim de 20 de puncte, ci variază între 10, 15 sau 20 puncte.

Inovarea devine criteriu de departajare, prin activități în domeniul cercetării (certificate de o universitate), furnizarea de produse unei intreprinderi mari (certificată printr-un contract) sau sau folosirea unui brevet de invenții (certificat de OSIM).

Cofinanțarea devine factor de evaluare (6000 lei – 15 puncte, 5000 de lei – 10 puncte, 4000 lei – 5 puncte).

În plus, firma pierde 10 puncte dacă ceilalți acționari (în afară deci de aplicant) au mai avut calitatea de asociați într-o altă companie.

Digitalizarea afacerii adaugă încă 10 puncte (site al firmei, program informatic de contabilitate sau emiterea de facturi electronice înseamnă 2 puncte pentru fiecare, adică un total de 6 puncte), iar programele de transmitere pe net a comenzilor primesc 4 puncte.

Există și un „criteriu verde” care aduce 5 puncte – vizând echipamente economic energetic sau  echipamente cu energie regenerabilă.

Criteriile de eligiblitate se modifică și ele. Astfel cesiunea părților sociale până la 49% se interzice expres, în afara cazurilor în care cesiunea se face în baza Legii Business Angel sau a finanțărilor participative.

Programul Start Up Nation a debutat în 2018, când au fost depuse peste 19.200 planuri de afaceri, din care au fost selectate 10.000, încheiate 8.444 de contracte și finanțate 7.259 proiecte. Ediția a doua a crescut la 33.514 planuri de afaceri depuse, 13.005 proiecte verificate, 10.000 de antreprenori chemați pentru contractare și 9.747 contracte semnate.

Textul final adoptat astăzi de către Camera Deputaților: OUG 10/2017:

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2020/pr192_20.pdf

Termenul de depunere a cererilor de plată pentru submăsurile 8.1 și 15.1 din PNDR 2020  a fost prelungit

Termenul de depunere a cererilor de plată pentru submăsurile 8.1 și 15.1 din PNDR 2020 a fost prelungit

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale reamintește că termenul de depunere a cererilor de sprijin sau de plată în campania 2020, pentru submăsurile 8.1 Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite (sesiunile 1, 2, 3 și 4) și 15.1 Plăți pentru angajamente de silvomediu (sesiunile 1, 2 și 3) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), delegate către APIA, este 15 iunie 2020, în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 130/ 2020.

Subliniem faptul că cererile de sprijin sau de plată pot fi depuse cu întârziere sau modificate doar în anumite condiții.

Astfel, cererile de sprijin sau de plată pot fi depuse și după data de 15 iunie, până la data de 10 iulie 2020 (inclusiv), cu o reducere a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul (pentru anul de angajament aferent lui 2020) de 1% pentru fiecare zi lucrătoare, dacă cererea de plată ar fi fost depusă până la data de 15 iunie 2020.

De asemenea, modificările cererilor de sprijin sau de plată, fără aplicarea de penalități, pot fi depuse până la data la 30 iunie 2020 (inclusiv).

Cu toate acestea, modificările cererilor de sprijin sau de plată pot fi depuse și după data de 30 iunie 2020, dar nu mai târziu de 10 iulie 2020, cu o reducere a sumelor la care ar fi avut dreptul pentru utilizarea efectivă a unităților amenajistice în cauză (în anul de angajament aferent lui 2020) de 1% pentru fiecare zi lucrătoare.

Menționăm că sesiunea a patra aferentă submăsurii 8.1 se va încheia la data finală de depunere a cererilor unice de plată, respectiv data de 15 iunie 2020 (inclusiv), fără stabilirea unei perioade de modificare sau depunere cu întârziere a cererilor.

Proiecte europene pentru dezvoltarea copiilor și a mediului în care trăiesc, finanțate de AFIR prin PNDR 2020

Proiecte europene pentru dezvoltarea copiilor și a mediului în care trăiesc, finanțate de AFIR prin PNDR 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) finanțează 322 proiecte dedicate înființării, modernizării și extinderii diferitelor tipuri de instituții de învățământ din mediul rural, prin submăsura 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Dintre acestea, 259 de proiecte au ca scop înființarea și modernizarea grădinițelor din mediul rural – numai a celor din afara incintei școlilor din mediul rural. Valoarea publică contractată a acestora este de 93 de milioane de euro. Au fost deja finalizate 26 de proiecte, cu o valoare publică de 7,5 milioane de euro. În zona ITI Delta Dunării sunt în curs de implementare 6 proiecte, cu o valoare publică de 1,6 milioane euro.

Pentru înființarea și modernizarea creșelor precum și a infrastructurii de tip after-school (numai a celor din afara incintei școlilor din mediul rural) AFIR a încheiat contracte de finanțare pentru 41 de proiecte, cu o valoare publică de 15,5 milioane euro. Trei dintre acestea, contabilizând 1,3 milioane euro, sunt deja finalizate. În zona ITI Delta Dunării sunt în curs de implementare două proiecte, pentru care beneficiarii au solicitat fonduri europene nerambursabile de 639 mii euro.

Pentru extinderea și modernizarea instituțiilor de învățământ secundar superior (filiera tehnologică cu profil resurse naturale şi protecţia mediului şi a şcolilor profesionale în domeniul agricol), AFIR a contractat fonduri europene nerambursabile în valoare de 9,9 milioane euro pentru 22 de proiecte. Două dintre acestea, în valoare de 978 mii euro sunt deja finalizate. În zona ITI Delta Dunări este în curs de implementare un proiect, în valoare de 495 mii euro

Deși acest tip de investiții este încadrat ca infrastructură de bază la scară mică, impactul pe care îl au asupra comunității este unul semnificativ. Din punct de vedere al rezultatului pe termen lung al finanțărilor oferite prin PNDR 2020, implementarea acestor tipuri de proiecte face parte din acțiunile de promovare a activităților socio-culturale, crescând în același timp prestigiului localităților din zonele rurale.

Un exemplu concret de dezvoltare a satului românesc prin realizarea unei investiții cu fonduri europene este proiectul primăria comunei Bezdead din județul Dâmbovița.

La sfârșit de lună mai, în 2016 – aproape de Ziua Copiilor, primăria comunei Bezdead din județul Dâmbovița a depus la AFIR o Cerere de finanțare pentru proiectul „Modernizare grădiniță în comuna Bezdead, județul Dâmbovița”. Finanțarea acestui proiect s-a realizat de către AFIR prin PNDR 2020, în cadrul submăsurii 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”, proiectul prevăzând investiții în infrastructură educațională și socială.

Valoarea totală a proiectului este de 89,9 mii euro, iar valoarea totală eligibilă a proiectului, finanțată integral prin PNDR 2020, este de 75 mii euro.

Semnarea contractului de finanțare s-a făcut în aprilie 2017, proiectul fiind în prezent finalizat. Implementarea a însemnat demararea lucrărilor de reparații generale și de renovare a grădiniței din Comuna Bezdead. Astfel, au fost realizate modernizări interioare și exterioare asupra imobilului cu o suprafață utilă de 197,24 mp.

La interior s-au refăcut finisajele și s-a achiziționat mobilier nou. De la mese și scaune noi, până la achiziția de resurse educaționale (jocuri) și echipamente electronice (TV, calculatoare, imprimante) și la refacerea birourilor și a spațiilor de depozitare, nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării.

În curtea grădiniței s-a creat un spațiu de joacă pentru copii, compus din două leagăne, trei balansoare și o groapă de nisip. S-au montat, de asemenea, bănci, coșuri de gunoi și stâlpi de iluminat.

ANAF a suplimentat documentele acceptate pentru aprobarea înregistrării de la distanţă, în SPV

ANAF a suplimentat documentele acceptate pentru aprobarea înregistrării de la distanţă, în SPV

Spaţiul Privat Virtual (SPV) este un serviciu destinat atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice sau entităţilor fără personalitate juridică. SPV permite obţinerea informaţiilor privind situaţia fiscală, depunerea electronică a declaraţiilor fiscale şi primirea electronică a documentelor şi a actelor administrativ fiscale. Documentele comunicate prin Spaţiul Privat Virtual au aceeaşi putere juridică, asemenea celor comunicate prin poştă sau la ghişeu.

Contribuabilii, persoane fizice sau juridice, care deţin certificat digital calificat pot solicita înregistrarea ca utilizator SPV.

Persoanele fizice, care nu deţin un certificat digital calificat, pot solicita înregistrarea şi pe bază de nume de utilizator şi parolă. Acestea, pentru a se înregistra în Spaţiul Privat Virtual fără a mai fi necesară deplasarea pentru autentificare la sediile ANAF, au posibilitatea de a opta ca autentificarea să se realizeze în mediul electronic, în baza unor documente emise de Ministerul Finanţelor Publice şi/sau ANAF.

Aprobarea înrolării în mediul electronic în Spaţiul Privat Virtual a persoanelor fizice, care se înregistrează cu nume utilizator şi parolă, se realizează prin identificarea cu numerele atribuite următoarelor noi documente:

  1. Notificarea privind destinaţia sumei de 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii, pentru susţinerea entităţilor nonprofit/unităţilor de cult (emise începând cu data de 05.03.2018)
  2. Notificare privind nedepunerea în termen a Declaraţiei privind venitul asigurat la sistemul public de pensii (emise începând cu data de 09.10.2017)
  3. Notificare privind îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă potrivit prevederilor art. 7 şi art. 59 din Codul fiscal sau ale Convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi _____ de către persoana fizică sosită în România pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (emise începând cu data de 07.04.2020)
  4. Notificare privind îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă potrivit prevederilor art. 7 şi art. 59 din Codul fiscal sau ale Convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi _____ de către persoana fizică plecată din România pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (emise începând cu data de 07.04.2020)
  5. Notificare privind nedepunerea în termen a declaraţiei de venit (emise începând cu data de 09.01.2017)
  6. Notificare privind nedepunerea la termen a declaraţiei de impunere (emise începând cu data de 09.01.2017)

Rămân valabile şi următoarele documente:

a) decizie de impunere - emisă începând cu anul 2013

b) decizie referitoare la obligaţii de plată accesorii - emisă începând cu anul 2013

c) somaţie - emisă începând cu data de 01.01.2015.

d) numărul scrisorii primită în anul 2018 de la Ministerul Finanţelor Publice, referitoare la înrolarea în acest serviciu.

Serviciul Spaţiul Privat Virtual este uşor de accesat, direct din site-ul www.anaf.ro, este gratuit si disponibil 24 de ore din 24.

Accesarea serviciului "Spaţiul privat virtual" se realizează din pagina principală a site-ului ANAF www.anaf.ro, secţiunea "Servicii Online - Serviciul înregistrare/înrolare persoane fizice şi juridice Spaţiul Privat Virtual'';

Pentru informaţii detaliate privind paşii necesari şi modalitatea de completare a formularului, precum şi lista de documente care pot fi transmise şi primite prin acest serviciu, atât pentru persoane fizice, cât si persoane jurdice, vă rugăm să accesaţi secţiunea din site mai sus menţionată.

Reamintim contribuabililor că obligaţiile fiscale se pot îndeplini utilizând metode de comunicare la distanţă prin intermediul Spatiului Privat Virtual (pentru depunerea declaraţiilor şi obţinerea de informaţii), iar plata poate fi efectuată prin internet banking sau ghiseul.ro.

Informaţii generale în domeniul fiscal şi IT se pot obţine prin apelarea Call-center-ului, la numărul de telefon 031.403.91.60. De asemenea, contribuabilii care nu sunt înrolaţi în Spaţiul Privat Virtual pot utiliza Formularul de contact de pe site-ul Agenţiei pentru a obţine informaţii generale în domeniul fiscal şi IT.

Situaţia principalilor indicatori socio–economici ai judeţului Călăraşi, în luna martie 2020

Situaţia principalilor indicatori socio–economici ai judeţului Călăraşi, în luna martie 2020

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna martie2020 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna martie 2020 cu 5,9 % faţă de luna precedentă şi creşterea cu 1,1% faţă de producţia industrială realizată în luna martie 2019;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 1,0% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 4,5% comparativ cu luna martie 2019;

- scăderea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii martie 2020 faţă de luna precedentă cu 0,2 puncte procentuale şi respectiv cu 0,8 puncte procentuale faţă de luna martie 2019;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 15,0 puncte procentuale faţă de luna anterioară şi respectiv cu 12,1 puncte procentuale faţă de luna martie 2019;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale comparativ cu luna precedentă cu 10 şi menţinerea la acelaşi nivel  faţă de luna martie 2019;

- scăderea numǎrului născuţilor–vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al deceselor sub 1 an, creşterea numărului al divorţurilor faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna martie 2019, a scăzut numărul deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an, a crescut numărul născuţilor–vii .

Producţia industrială realizată în luna martie 2020 a înregistrat o scădere cu 5,9% comparativ cu luna precedentă.

În luna martie 2020, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,6% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia  industrială realizată în luna martie 2020, a fost mai mare cu 1,1% faţă de  producţia industrială realizată în luna martie 2019. S-au înregistrat creşteri în: fabricarea hârtiei şi a produserlor din hârtie, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, inclusiv maşini, utilaje şi instalaţii.                                                                                                                                                                  

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna martie 2020, a fost de 4454 lei, mai mare cu 1,1% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 4,4% comparativ cu luna martie 2019. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3918 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3725 lei  în industrie şi construcţii şi de 4968 lei în servicii. 

Câştigul salarial mediu nominal net în luna martie 2020, a fost de 2708 lei, mai mare cu 1,0% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 4,5% comparativ cu luna martie 2019. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 2350 lei  în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 2407 lei  în industrie şi construcţii şi de 2949 lei  în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna martie 2020 a fost de 5386 lei, iar cel net de 3294 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 2,9%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 102,4% pentru luna martie 2020 faţă de luna precedentă, de 222,4% faţă de octombrie 1990 şi de 103,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii martie 2020, a fost de 45071 persoane, mai mic cu 173 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 56 persoane faţă de luna martie 2019.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,7 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,3 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 25,1 mii salariaţi în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii martie 2020, era de 3012 persoane, în scădere cu 124 persoane faţă de luna precedentă (-4,0%).  

Comparativ cu luna  martie 2019, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mic cu  695 persoane (-18,7%).

La  sfârşitul lunii martie 2020, femeile reprezentau 49,0% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 428 persoane (14,2% din total şomeri)  beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 11 persoane (0,4% din total şomeri) au primit indemnizaţie de şomaj  50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii martie 2020 era de 2573 persoane, reprezentând 85,4% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (89,2%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata  şomajului  înregistrat la sfârşitul lunii martie 2020, în judeţul Călăraşi, a fost de 3,3%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (3,5% în luna februarie 2020 şi 4,1% în  luna martie  2019).

Pentru femei, rata şomajului în luna martie 2020 a fost de 3,3% (3,4% în luna februarie 2020 şi 3,9% în luna martie 2019).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna martie 2020 a fost de 3,3% (3,5% în luna februarie 2020 şi 4,2% în luna martie 2019).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii martie 2020 existau 545 de locuri de muncǎ vacante, din care 383 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 241 erau pentru muncitori (44,2%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna martie 2020, comparativ cu luna precedentă a fost caracterizată de scăderea numǎrului născuţilor-vii , al deceselor generale, al căsătoriilor, al deceselor sub 1 an, de creşterea numărului divorţurilor. Comparativ cu luna martie 2019, a crescut numărul născuţilor-vii, a scăzut numărul deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor, al numărului deceselor sub 1 an .

Natalitatea. În luna martie 2020, numărul născuţilor-vii a fost de 156, mai mic cu 4 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 1 faţă de luna martie 2019.

Mortalitatea generală. În luna martie 2020, numărul deceselor înregistrate a fost de 358, mai mic cu 10 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 8 comparativ cu luna martie 2019.

Mortalitatea infantilă. În luna martie 2020 s-a înregistrat 1 deces, mai mic cu 1  faţă de luna anterioară şi respectiv faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -202 persoane în luna martie 2020 (-208 persoane în luna februarie  2020 şi -211 în luna martie 2019).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna martie 2020, s-au înregistrat 37 căsătorii, mai puţine cu 44 faţă de luna precedentă  şi respectiv cu 35 faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Divorţialitatea. În luna martie 2020 s-au înregistrat 38 divorţuri, mai multe cu 10 faţǎ de luna precedentǎ şi mai puţine cu 11 comparativ cu  luna martie 2019.

În luna ianuarie 2020, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 23,5 milioane euro şi al importurilor CIF de 19,0 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 4,5 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere  faţă de luna precedentă (61,1%) şi o scădere faţă de luna ianuarie 2019 (-14,2%), importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă (-18,3%) şi respectiv faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent (-30,9%).

În luna ianuarie 2020 în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (20,4%), metale comune şi articole din acestea (42,0%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (15,8%), materii textile şi articole din acestea (6,8%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (6,6%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (3,8%).

În structura importurilor, în luna ianuarie 2020, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (40,6%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat  sau reprodus sunetul şi imaginile (8,9%), materii textile şi articole din acestea (6,3%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (3,7%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,6%), mijloace de transport (3,5%), produse vegetale (8,8%), produse  ale  industriei  chimice şi ale industriilor conexe (7,3%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,9%).

În luna martie 2020 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă şi fată de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în luna martie 2020, a fost de 465, mai mic cu 66,4% comparativ cu luna anterioară şi cu 74,2% comparativ cu luna martie 2019.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 77,0% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, în timp ce sosirile înregistrate în structurile de tip motel au reprezentat 5,8%.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna martie 2020, a fost de 1235, mai mic cu 71,0% faţă de luna precedentă şi cu 74,1% comparativ cu luna martie 2019.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 85,8% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în timp ce înnoptările înregistrate în structurile de tip motel au reprezentat 6,8%.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna martie 2020, a fost de 8,7% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 15,0 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 12,1 puncte procentuale comparativ cu luna martie 2019.

În luna martie 2020, s-au eliberat 42 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai multe cu 10 faţă de  luna anterioară, menţinându-se la acelaşi nivel faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Rata inflaţiei, a fost în luna martie 2020 de 0,50% faţă de luna precedentă şi de 3,05% faţă de luna martie 2019.

Rata  medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.03.2020, a fost de 0,4%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,7%). În luna martie 2020 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+1,46%), tarifele serviciilor (+0,35%) şi au scăzut preţurile mărfurilor nealimentare (-0,09%).

Sursa: www.calarasi.insse.ro

Free Joomla templates by Ltheme