Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 27 februarie - 24 martie 2023, se depun Cereri de plată pentru intervenția DR-06- Bunăstarea animalelor Pachet a) — Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) — Plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul Planului Strategic PAC 2023—2027.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de fermieri și are forma unei plăți anuale fixe pe Unitate Vită Mare (UVM). Suma totală alocată pe întreaga perioadă de programare pentru această intervenție este de 736,25 milioane euro urmând să beneficieze de finanțare toți cei care îndeplinesc condițiile de eligibilitate.

Solicitanții intervenției DR-06 — Bunăstarea animalelor, Pachet a) — Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) — Plăți în favoarea bunăstării păsărilor pot depune cererile la Centrul APIA pe a cărui rază teritorială se află sediul social al acestora sau pe raza teritorială a judeţului unde are capacitatea de producţie cea mai mare, în cazul în care are mai multe exploatații.

Completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic, de către beneficiar, prin accesarea site-ului www.apia.org.ro – secțiunea DR 06 – Bunăstarea animalelor.

Informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în cuprinsul Ghidurile Solicitantului care împreună cu cererile de plată pentru cele două pachete sunt disponibile pe site-ul APIA la link-ul https://apia.org.ro/planul-national-strategic-2023-2027-pns-al-romaniei/interventii-implementate-din-pns/bunastarea-animalelor-dr-06/ și la MADR la link-ul https://www.madr.ro/planul-national-strategic-pac-post-2020/documente-implementare-pns.html.

Disponibilizările masive din marile corporații IT din Vest au amplificat gradul de nesiguranță în rândul candidaților din România, deși datele platformei de recrutare online BestJobs arată că angajatorii continuă intensiv căutările pentru a acoperi necesarul de personal. Astfel, de la începutul anului, angajatorii au contactat cu 45% mai mulți candidați decât în aceeași perioadă din 2022. În plus, tot mai mulți aleg să afișeze salariul în oferta de job, pentru a atrage candidați relevanți, în prezent gradul de transparentizare ajungând la 36%, cu 14% în creștere față de anul trecut.

„Observăm o evoluție în zona de transparentizare a salariilor, ca parte a strategiei de a oferi candidaților oportunități egale indiferent de vârstă sau gen, dar și de a-și crește atractivitatea în rândul candidaților care își doresc acces complet la informațiile despre job încă din momentul aplicării. În tandem, mai mult de jumătate dintre candidații activi pe platformă și-au stabilit o marjă salarială pentru a eficientiza procesul de căutare și pentru a modela piața conform nevoilor lor”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Cele mai multe oferte de job cu #SalariuLaVedere sunt din domenii precum Vânzări, Inginerie, Financiar/Contabilitate, IT/Telecom și Producție/Logistică, potrivit datelor BestJobs. Din totalul acestora, peste 8% se adresează candidaților fără experiență, aproximativ 26% candidaților entry level, 38% celor cu doi până la cinci ani de experiență, iar 28% persoanelor cu experiență de peste cinci ani și executive level. Totodată, joburile internaționale, care presupun relocarea permanentă sau temporară, afișează salariile pentru a atrage candidații, ofertele salariale fiind mult mai mari față de cele din România.

Domeniile cu cele mai multe joburi de la începutul anului sunt Vânzări, Management, Inginerie și Financiar/Contabilitate. Din numărul total de aplicări, 20% sunt în Vânzări, aproximativ 14% în Management și 9% în Financiar/Contabilitate.

Nici angajatorii din IT nu dau semne să încetinească demersurile de recrutare în ciuda știrilor despre disponibilizările masive din corporații. De la începutul anului, aproximativ 10.000 de joburi în IT/ Telecom au fost publicate pe platformă, confirmând nevoia acută de specialiști în domeniu.

De la începutul lunii februarie, persoanele cu vârsta cuprinsă între 25-34 ani au fost cele mai active (35%) și au aplicat într-un număr mai mare la joburi, comparativ cu alte categorii de vârstă.

În continuare, joburile remote sau parțial remote atrag o bună parte dintre aplicări. Deja datele din luna februarie arată o creștere a aplicărilor pentru joburile remote cu 10% față de ianuarie și dublu față de februarie 2022.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut vineri la 7% pe an, de la 7,02% pe an, în şedinţa precedentă, un nivel mai scăzut fiind întregistrat pe 13 iulie, de 6,99%, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,34%, de la 7,35%, în timp ce ROBOR la 12 luni a stagnat la 7,69% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%.

Sursa www.agerpres.ro

În data de 24 februarie 2023, pe site-ul MADR, la secțiunea Transparență decizională, a fost postat proiectul de OUG pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene.

Începând cu anul şcolar 2017/2018, în România a fost implementat Programul pentru şcoli al Uniunii Europene, program care a unit cele două scheme existente la acea vreme, respectiv programul de încurajare a consumului de fructe în şcoli şi furnizarea laptelui în şcoli.

Având în vedere noile reglementări europene aferente exercițiului financiar din perioada 1 august 2023 - 31 iulie 2029, se actualizează cadrul național cu prevederile care asigură continuarea Programului pentru școli necesar a fi adoptat înainte de începerea noului an școlar 2023-2024.

Prin adoptarea acestui act normativ, se confirmă decizia României de a continua participarea la programul european susținut din fonduri FEGA. Astfel, la începerea anului școlar 2023-2024, circa 1,9 milioane preșcolari și elevi vor beneficia de produsele distribuite prin Program. Prin măsurile instituite se va asigura, în continuare, distribuirea de fructe şi/sau legume proaspete, lapte natural de consum şi/sau produse lactate fără adaos de lapte praf și produse de panificaţie pentru preșcolari și elevi.

După aprobarea acestei Ordonanțe, prin Hotărâre a Guvernului, se stabilește bugetul anual pentru implementarea Programului pentru Școli al României, ținând cont de decizia Comisiei de aprobare a ajutorului financiar FEGA pentru fiecare an şcolar.

Pentru România, repartizările fondurilor FEGA din partea Uniunii, pe an școlar, în perioada 1 august 2023-31 iulie 2029, potrivit Deciziei (UE) 2023/106 sunt:

- pentru fructele și legumele destinate școlilor: 6.178.236 euro/an școlar;

|-pentru laptele destinat școlilor:11.303.390 euro/an școlar.

Componenta produselor de panificație este susținută numai din bugetul național.

Pentru aplicarea Programului pentru școli în România, au fost stabilite ca autorităţi competente naţionale Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii. Achizițiile de produse se derulează de către autoritățile județene/locale pentru furnizarea produselor în cadrul Programului pentru școlile care se înscriu voluntar.

Începând cu anul şcolar 2017/2018, în România a fost implementat Programul pentru şcoli al Uniunii Europene, program care a unit cele două scheme existente la acea vreme, respectiv programul de încurajare a consumului de fructe în şcoli şi furnizarea laptelui în şcoli.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8057-proiect-oug-programul-in-scoli.html.

Sursa www.madr.ro

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna decembrie 2022 s-a caracterizat prin:

- scǎderea producţiei industriale realizată în luna decembrie 2022 cu 10,4% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 21,2% faţă de producţia industrială realizată în luna decembrie 2021;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 4,8% faţă de luna precedentă, respectiv cu 15,8% comparativ cu luna decembrie 2021;

- menţinerea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii decembrie 2022 faţă de luna precedentă la acelaşi nivel (5,0%) şi creşterea cu 1,1 puncte procentuale faţă de luna decembrie 2021;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 1,7 puncte procentuale faţă deluna precedentă şi respectiv cu 4,6 puncte procentuale faţă de luna decembrie 2021;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 8 comparativ cu luna precedentă şi scăderea cu 4 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al deceselor sub 1 an şi creşterea numǎrului deceselor generale, al divorțurilor comparativ cu luna precedentǎ. Faţǎ luna decembrie 2021, a scăzut numǎrul născuţilor-vii, al deceselor generale, a crescut numărul căsătoriilor, al divorţurilor şi s-a menţinut constant numărul deceselor sub 1 an.

Producţia industrială realizată în luna decembrie 2022 a înregistrat o scǎdere de 10,4% comparativ cu luna precedentă.

În luna decembrie 2022, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,8% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna decembrie 2022 a scăzut cu 21,2 % faţă de producţia industrială realizată în luna decembrie 2021.

S-au înregistrat scǎderi în: industria alimentară, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie şi fabricarea altor produse din minerale nemetalice.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna decembrie 2022, a fost de 5809 lei, mai mare cu 5,1% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 11,2% comparativ cu luna decembrie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6585 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5506 lei în industrie şi construcţii şi de 5822 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna decembrie 2022, a fost de 3665 lei, mai mare cu 4,8% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 15,8% comparativ cu luna decembrie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4697 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3673 lei în industrie şi construcţii şi de 3462 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna decembrie 2022 a fost de 7107 lei, iar cel net de 4398 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu nominal net a fost în creştere cu 6,2%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 105,8% pentru luna decembrie 2022 faţă de luna precedentă, de 233,8% faţă de octombrie 1990 şi de 97,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii decembrie 2022, a fost de 47248 persoane, mai mic cu 157 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 1129 persoane faţă de luna decembrie 2021. Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,9 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,6 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 26,7 mii persoane în servicii. 

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii decembrie 2022, era de 3642 persoane, în creştere cu o persoană faţă de luna precedentă (+0,03%).  

Comparativ cu luna decembrie 2021, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 799 persoane (+28,1%). La sfârşitul lunii decembrie 2022, femeile reprezentau 47,7% din numărul total al şomerilor înregistraţi. Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 321 persoane (8,8% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 107 persoane (2,9% din total şomeri) a primit indemnizaţie de şomaj 50%. Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii decembrie 2022 era de 3214 persoane, reprezentând 88,3% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (89,0%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii decembrie 2022, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,0%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,0% în luna noiembrie 2022 şi 3,9% în luna decembrie 2021).

Pentru femei, rata şomajului în luna noiembrie 2022 a fost de 5,3% (5,4% în luna noiembrie 2022 şi 4,1% în luna decembrie 2021). Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna noiembrie 2022 a fost de 4,7% (4,6% în luna noiembrie 2022 şi 3,7% în luna decembrie 2021). Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii decembrie 2022 existau 843 de locuri de muncǎ vacante, din care 521 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 322 erau pentru muncitori (38,2%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna decembrie 2022, comparativ cu luna precedentă fost caracterizată de scăderea numărului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al numărului deceselor sub 1 an şi de creşterea numǎrului deceselor generale şi a divorţurilor. Comparativ cu luna decembrie 2021, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, a crescut numărul căsătoriilor, al divorţurilor şi s-a menţinut la acelaşi nivel numărul deceselor sub 1 an.

Natalitatea. În luna decembrie 2022, numărul născuţilor-vii a fost de 180, mai mic cu 17 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 38 faţă de luna decembrie 2021.

Mortalitatea generală. În luna decembrie 2022, numărul deceselor înregistrate a fost de 380, mai mare cu 49 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 27 faţă de luna decembrie 2021.

Mortalitatea infantilă. În luna decembrie 2022 s-a înregistrat un deces sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an a fost mai mic cu 1 faţă de luna precedentǎ şi s-a menţinut la nivel constant faţǎ de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -200 persoane în luna decembrie 2022 (-134 persoane în luna noiembrie 2022 şi -189 persoane în luna decembrie 2021).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna decembrie 2022, s-au înregistrat 51 căsătorii, mai puţine cu 33 faţă de luna precedentă şi mai multe cu 11 faţă de luna decembrie 2021.

Divorţialitatea. În luna decembrie 2022 s-au înregistrat 21 divorţuri, mai multe cu 4 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 7 faţă de luna decembrie 2021.

În luna octombrie 2022, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 41,1 milioane euro şi al importurilor CIF de 64,6 milioane euro, înregistrând un sold negativ de 23,6 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-30,0%) şi o creştere de (+30,1%) faţă de luna octombrie 2021, importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+74,4%) şi respectiv de (+81,1%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31X.2022 în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (28,4%), metale comune şi articole din acestea (40,4%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (18,6%), materii textile şi articole din acestea (3,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (3,9%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,8%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-31.X.2022, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (46,7%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (10,8%), materii textile şi articole din acestea (3,6%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,1%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,5%), mijloace de transport (3,2), produse vegetale (5,8%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (8,0%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,6%).

În luna decembrie 2022 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă şi comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent,            

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna decembrie 2022, a fost de 797, mai mare cu 11,9% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 58,8% comparativ cu luna decembrie 2021.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 90,2% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna decembrie 2022, a fost de 1458, mai mare cu 22,3% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 73,8% comparativ cu luna decembrie 2021. Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 93,1% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna decembrie 2022, a fost de 10,9% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 1,7 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 4,6 puncte procentuale comparativ cu luna decembrie 2021.

În luna decembrie 2022, s-au eliberat 37 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai multe cu 8 faţă de luna precedentă şi cu 4 mai puţine faţă de luna decembrie 2021.

Rata inflaţiei, a fost în luna decembrie 2022 de 0,37% faţă de luna precedentă şi de 16,37% faţă de luna decembrie 2021.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.12.2022 a fost de 1,3%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,7%). În luna decembrie 2022 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+1,26%), tarifele serviciilor (+0,67%) şi au scăzut preţurile mărfurilor nealimentare (-0,32%).

Majorarea ofertei de valută, venită din partea celor interesați de achiziția de titluri de stat locale, pentru a profita de diferențialul de dobândă, a permis leului să se aprecieze, după o săptămână de scăderi.

Cursul monedei unice a scăzut de la 4,9248 lei, maximul ultimei luni, la 4,9115 lei. După o deschidere la 4,919 lei cotațiile euro au coborât până la 4,908 lei.

După trei ședințe consecutive la 7,03%, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut joi la 7,02%, nou minim al ultimelor șapte luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,35%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 7,70 la 7,69%.

Prețurile an/an din zona euro au crescut în ianuarie cu 8,6% valoare care a depășit estimările, față de 9,2% la sfârșitul lui 2022. Această informație nu a influențat investitorii care și-au setat plasamentele în funcție de Rezerva Federală, după publicarea minutei (Beige Book) primei ședințe de politică monetară din acest an unde dobânda a fost majorată cu 0,25%.

Faptul că au existat multe voci care au solicitat o creștere a ratei de referință cu 0,50%, a impulsionat cererea de monedă americană, iar euro a scăzut până la 1,0586 dolari, minim de la începutul acestui an. În piața locală, cursul dolarului a crescut 4,6335 lei.

Cursul francului elvețian a alunecat la 4,9709 lei iar cel al lirei sterline la 5,5768 lei.

Prețul gramului de aur a coborât la 272,1298 lei, scădere la care a contribuit deprecierea metalului galben la 1.825 – 1.833 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 381,01 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7525 zloți/euro.

Perspectivele înăspririi politici monetare din Statele Unite au redus plasamentele în criptomonede. La două zile după ce a depășit pragul de 25.000 dolari, bitcoin a scăzut joi la 23.639 – 24.595 dolari. La rândul său, ether se îndepărta de pragul de 1.700 dolari și fluctua în culoarul 1.629 – 1.677 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl. Radu Georgescu