Instituțiile de stat au scos la bătaie aproape 3.000 de locuri de muncă în primele două luni ale anului, potrivit datelor jobradar24.ro, cel mai mare agregator de joburi din mediul privat și de stat din România, dezvoltat de eJobs.ro.

9 din 10 sunt funcții de execuție și mai puțin de 200 sunt funcții de conducere. Comparativ, sectorul privat a avut 65.000 de poziții noi, deschise în același interval de timp pe eJobs.ro, mai mult de jumătate fiind destinate candidaților din segmentul entry level.

„Statul devine un competitor din ce în ce mai puternic pentru angajatorii din mediul privat. Autoritățile au anunțat că, pentru 2023, angajările au fost deblocate cu 90.000 de posturi, cele mai multe în educație, sănătate și în instituții de forță. Deja vedem că începutul anului a venit cu 3.000 de joburi noi în acest sector, în condițiile în care pentru întregul an 2022 au fost înregistrate puțin peste 12.000, după cum arată datele agregate de jobradar24. Să nu uităm, totodată, că rămâne asocierea tradițională pe care o fac candidații între joburile la stat și ideea de stabilitate. Corelat cu creșterea salariilor, varianta angajării în această zonă devine din ce în ce mai atrăgătoare, inclusiv pentru candidații tineri, care obișnuiau până acum să se uite preponderent, dacă nu chiar exclusiv, către angajatorii privați”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Cele mai multe locuri de muncă vacante, respectiv peste 430, aparțin instituțiilor de stat din București, Clujul ocupând a doua poziție în clasament, cu 165 de oferte. Urmează Iași și Timiș, ambele cu peste 100 de posturi scoase în piață. De cealaltă parte se află județe precum Vrancea, Sălaj, Mehedinți, Ialomița, Caraș Severin ori Gorj, unde statul rămâne un angajator timid, cu mai puțin de 30 de locuri de muncă disponibile de la începutul anului și până acum pentru fiecare județ în parte. Aceste județe se regăsesc, totodată, și în topul cu cele mai puține locuri de muncă de la privat și cu rate ale șomajului peste media națională.

Instituțiile care vin cu cele mai multe oferte pentru candidați, la nivel național, sunt primăriile, școlile, spitalele, liceele / școlile profesionale / colegiile tehnice / colegiile naționale și universitățile. Pozițiile pentru care s-au căutat cei mai mulți candidați au fost de muncitor calificat și necalificat, îngrijitor, asistente medical, referent, șofer și paznic. „O bună parte din aceste joburi intră în orizontul profesional al candidaților din categoria de vârstă 45+, care privesc cu un grad mare de încredere o eventuală angajare la stat, dar sunt neîncrezători în schimb, în șansele pe care le au de a se angaja într-o companie din mediul privat”, explică Bogdan Badea.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 29.000 de locuri de muncă, în timp de jobradar24.ro are agregate 1.300 de locuri de muncă la stat.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași aduce la cunoștință contribuabililor, obligaţia depunerii formularului 311 "Declaraţie privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal", astfel:

1. Contribuabilii al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat, din oficiu, potrivit art. 316 alin. (11) lit. a) - e) sau h) din Codul fiscal şi care:

- efectuează, după anularea înregistrării în scopuri de TVA, livrări de bunuri/prestări de servicii şi/sau achiziţii de bunuri şi/sau de servicii pentru care sunt obligate la plata taxei, pentru care există obligaţia plăţii TVA colectate potrivit articolului 11 alineatele (6) şi (8) din Codul fiscal; [articolul 324 alineatul (10) litera a) din Codul fiscal]

- se află în situaţiile prevăzute la art. 11 alin. (6) şi (8) din Codul fiscal, dacă acestea efectuează, după anularea înregistrării în scopuri de TVA, livrări de bunuri prin organele de executare silită; [articolul 324 alineatul (10) litera a) din Codul fiscal coroborat cu punctul 104 alineatul (2) din Normele metodologice]

- au aplicat sistemul TVA la încasare, pentru livrări de bunuri/prestări de servicii efectuate înaintea anulării înregistrării în scopuri de TVA, dar a căror exigibilitate intervine, potrivit sistemului TVA la încasare prevăzut de art. 282 alin. (3) - (8) din Codul fiscal, în perioada în care persoanele impozabile nu au un cod valabil de TVA; [articolul 324 alineatul (10) litera b) din Codul fiscal]

2. Contribuabilii al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat, la cerere, potrivit articolului 316 alineatul (11) litera g) din Codul fiscal:

-care au aplicat sistemul TVA la încasare şi care au efectuat livrări de bunuri/prestări de servicii înainte de anularea înregistrării în scopuri de TVA, dar a căror exigibilitate, potrivit sistemului TVA la încasare prevăzut de art. 282 alineatele (3) - (8) din Codul fiscal, a intervenit în perioada în care persoanele nu au un cod valabil de TVA;[articolul 324 alineatul (11) din Codul fiscal]

3. Contribuabilii care, după înregistrarea în scopuri de TVA conform articolului 316 alineatul (12) din Codul fiscal :

- emit facturi de corecţie pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile efectuate în perioada în care au avut codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat, pentru care nu au colectat TVA, dar au emis facturi în acea perioadă; [punctul 5 indice 1 alineatul (2) litera c) din titlul I "Dispoziţii generale" din Normele metodologice]

- emit facturi pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile efectuate în

perioada în care au avut codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat, pentru care nu au colectat TVA şi nu au emis facturi în acea perioadă; [punctul 5 indice 1 alineatul (2) litera d) din titlul I "Dispoziţii generale" din Normele metodologice]

Termenele de depunere sunt următoarele:

- până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a intervenit exigibilitatea taxei pentru livrările de bunuri/prestările de servicii și/sau pentru achizițiile de bunuri si/sau de servicii pentru care persoanele impozabile sunt obligate la plata TVA, efectuate de persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat, din oficiu, conform prevederilor art. 316 alin. (11) lit. a) - e) sau h) din Codul fiscal, în situația în care exigibilitatea taxei pentru aceste operațiuni intervine în perioada în care persoanele impozabile nu au cod valabil de TVA;

- până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a intervenit exigibilitatea taxei pentru livrările de bunuri efectuate prin organele de executare silită, de către persoanele impozabile care se află în situațiile prevăzute la art. 11 alin. (6) și (8) din Codul fiscal, livrări efectuate după anularea înregistrării în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e) sau h) din Codul fiscal;

- până la 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a intervenit exigibilitatea taxei pentru livrări de bunuri/prestări de servicii, efectuate înainte de anularea înregistrării în scopuri de TVA, potrivit prevederilor art. 316 alin. (11) lit. a) - e), g) sau h) din Codul fiscal, în situația în care exigibilitatea taxei pentru aceste operațiuni intervine, potrivit sistemului TVA la încasare, în perioada în care persoanele impozabile nu au cod valabil de TVA;

- după înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, în situația în care se emit facturi de corecție conform pct. 5 indice 1 alin. (2) lit. c) din titlul I al Normelor metodologice;        

- după înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, în situația în care se emit facturi conform pct. 5 indice 1 alin. (2) lit. d) din titlul I al Normelor metodologice.

Declarația se transmite obligatoriu electronic, prin intermediul internetului, pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, potrivit Ordinului ANAF nr. 2362/2017 privind declaraţiile fiscale care se transmit obligatoriu prin mijloace electronice sau prin sisteme electronice de transmitere la distanţă.

Excesul de lichiditate existent în piața monetară, după ce BNR a decis să renunțe la sterilizarea lui la sfârșitul anului trecut, cu scopul de a stimula inflația, a provocat o scădere constantă a indicilor ROBID și ROBOR, care au ajuns astfel minimul ultimelor aproape opt luni.

La scăderea dobânzilor interbancare a contribuit, pe lângă decizia BNR, și controlul început în noiembrie trecut de Consiliul Concurenței la cele zece bănci care formează „coșul” de cotații folosit la calcularea indicilor.

S-a ajuns astfel ca indicele ROBOR la trei luni, care este cel mai utilizat indicator al sistemului bancar, în funcţie de acesta fiind calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, să coboare la sfârșitul lunii la 6,96%, sub pragul de 7%/an al ratei de referință al BNR. La începutul lunii acest indice a fost calculat la 7,18%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut la 7,30% față de 7,52% la începutul lui februarie, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 7,89%, la debutul acestei luni, la 7,67%.

Pe de altă parte, Finanțele s-au împrumutat luni cu 439,3 milioane lei, după ce au redeschis o emisiune de titluri scadente în noiembrie 2025. Randamentul mediu a crescut comparativ cu licitația din ianuarie creștere cu 11 puncte bază la 7,21%.

Comparativ cu sfârșitul lui ianuarie, leul s-a apreciat în februarie cu 0,21 bani față de euro. În schimb, dolarul a crescut cu 9,1 bani, francul elvețian cu 4,27 bani iar lira sterlină cu numai 0,6 bani.

Euro a încheiat februarie cu un curs de 4,92 lei. Cotațiile au crescut în cursul nopții la 4,927 lei însă tranzacțiile din piața locală s-au rezumat la 4,919 – 4,923 lei.

Moneda unică fluctua marți în culoarul 1,0582 – 1,0625 dolari, după scăderea de la începutul săptămânii până la minimul acestui an de 1,0533 dolari. Aceasta a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,6559 la 4,6376 lei.

Francul elvețian a încheiat luna cu o medie de 4,9425 lei iar lira sterlină cu una de 5,6088 lei.

Cotațiile metalului galben stagnau la 1.807 – 1.816 dolari iar prețul gramului de aur a scăzut la 269,7163 lei, față de 279,6982 lei la începutul lunii.

Mediile monedelor din regiunea se depreciau față de cea unică la 4,7170 zloți/euro, respectiv 379,90 forinți/euro.

Intenția la nivel global a autorităților de reglementare, inclusiv Fondul Monetar Internațional, de a crea un cadru mai strict pentru tranzacționarea criptomonedelor, în paralel cu evoluția apreciativă a dolarului, a stopat tendința de creștere a cotațiilor monedelor digitale.

Marți, bitcoin s-a retras la 23.213 – 23.524 dolari iar ether la 1.617 – 1.635 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Începând de miercuri, 1 martie, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 2 și 3 ani și dobânzi anuale de 7,20%, 7,50%, respectiv 8%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 1 – 28 martie 2023 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

Între 1 – 29 martie 2023 de la unitățile Trezoreriei Statului;

Între 1 – 28 martie 2023 în mediul urban și 1 – 27 martie 2023 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro.

Dincolo de a avea o viață profesională activă, 70% dintre femeile care locuiesc cu partenerul de viață spun că sunt responsabile și de treburile casnice, precum pregătirea meselor, spălatul vaselor, spălatul și călcatul hainelor, dar și pregătirea copiilor pentru diverse activități, în cele mai multe cazuri. Pentru o treime dintre femei, „joburile casnice” ocupă mai mult de 4 ore, echivalentul unui job cu jumătate de normă. Intrăm în luna dedicată femeilor, iar BestJobs, una dintre cele mai importante platforme de recrutare online, le celebrează pentru toate rolurile pe care le au, atât la job, cât și acasă.

Pe lângă jobul oficial, femeile au și roluri precum contabila familiei, fiind responsabile de bugetul gospodăriei (peste 63%), bucătarul casei (59%) sau organizator de petreceri aniversare (32%), arată un sondaj realizat de BestJobs. Pentru femeile care au și copii, rolurile se diversifică și mai mult, acestea fiind și mamă-învățătoare sau mamă-profesoară (aproximativ 32%). De asemenea, ocazional devin și povestitor pentru cei mici (25%), șoferul familiei (22%), responsabilă cu reparațiile în casă (peste 19%) sau IT-ista familiei (17%). Dacă ar fi remunerate, „joburile casnice” ar valora cel puțin echivalentul salariului de la jobul oficial, consideră 60% dintre respondentele sondajului, în timp ce 40% spun că nu pot estima această implicare în bani.

În gospodăriile mixte, responsabilitățile sunt împărțite de cele mai multe ori în funcție de gen. Astfel, femeile ajung să își ocupe o parte mai mare din timpul liber cu treburile casnice, care intră în sarcina lor și consumă cel mai mult timp. Chiar dacă și bărbații își asumă roluri precum responsabilul cu reparațiile de orice fel din casă (78%), șoferul familiei (56%), contabilul familiei (39%) și tată-învățător sau tată-profesor (39%), 44% dintre respondenții de gen masculin au declarat că soția sau partenera se ocupă cel mai mult de treburile casnice, în timp ce 37% consideră că responsabilitățile sunt împărțite în mod egal. Dintre bărbații care se ocupă de întreținerea casei și a familiei, aproape 83% alocă în medie între una și trei ore zilnic acestor sarcini și doar 17% depășesc acest timp.

„În continuare vedem că femeile tind să aibă mai multe responsabilități decât partenerii lor când vine vorba de joburile casnice, ceea ce înseamnă mai puțin timp pentru propriile pasiuni sau hobby-uri. Cu toate acestea, avem în jurul nostru foarte multe exemple de femei care îmbină cu succes rolurile profesionale și cele casnice. Fiecare femeie merită recunoaștere pentru toate joburile din fiecare zi. Astfel, BestJobs lansează o campanie-manifest prin care celebrează femeile care reușesc să pună lumea în mișcare și la birou, dar și acasă”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

BestJobs a lansat un manifest prin care aplaudă toate femeile pentru joburile lor din fiecare zi și îndeamnă la mai multă conștientizare privind munca zilnică ce revine în responsabilitatea lor și complexitatea pe care un #JobDeFemeie o presupune.

Sondajul a fost efectuat în luna februarie 2023, pe un eșantion de 2.376 de utilizatori de internet din România, dintre 57% de gen feminin și 43% de gen masculin.

Leul a avut o evoluție mai agitată, influențată de nivelul ofertei de valută, ceea ce l-a decuplat de alte monede din regiune, iar media monedei unice a revenit la pragul de 4,92 lei.

Săptămâna trecută a început cu o medie a euro de 4,9196 lei iar la jumătatea ei a urcat la 4,9248 lei, maxim al ultimei luni. Creșterea ofertei comerciale de valută cu scopul plății taxelor și impozitelor la bugetul de stat dar și intrările de capital străin cu scopul achiziției de titluri de stat locale, au coborât joi cursul la 4,9115 lei.

La sfârșitul perioadei, media a fost stabilită la 4,9185 lei, într-o ședință în care transferurile s-au realizat în culoarul 4,918 – 4,922 lei, cu închiderea la 4,92 lei.

Lichiditatea crescută din piața monetară, după ce BNR a decis, la sfârșitul anului trecut, să nu o mai sterilizeze, în paralel cu controlul început de Consiliul Concurenței la cele zece bănci care formează „coșul” în funcție de care se calculează indicii locali, au avut darul de a împinge ROBOR la minime ale ultimelor șapte luni.

Scăderea indicelui ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, la 7%, valoare identică cu cea a ratei de politică monetară a BNR, a temperat evoluțiile din piața monetară, unde nivelul lichidității se menține la valori ridicate.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,34%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 7,69%.

Este de așteptat ca indicii ROBOR să nu cunoască schimbări majore până la următoarea ședință de politică monetară a BNR, care se va desfășura în data de 4 aprilie.

Săptămâna aceasta, este programată o licitație cu titluri scadente în noiembrie 2025, care are un volum de 575 milioane lei.

Creșterea din ianuarie a indicelui preţurilor pentru cheltuielile de consum personal din Statele Unite, care este cel mai urmărit indicator de către Rezerva Federală, a majorat plasamentele în moneda americană, iar euro s-a depreciat lunea aceasta până la minimul acestui an de 1,0533 dolari. La noi, cursul dolarului a urcat de la 4,6046 la 4,6559 lei

Dolarul își va menține evoluția ascendentă, investitorii mizând pe continuarea procesului de creștere a ratei de referință din SUA pentru contracararea presiunilor inflaționiste, în timp ce inflația din zona euro ar putea scade mai rapid, odată cu reducerea prețurilor la energie.

Moneda elvețiană a fluctuat pe parcursul perioadei între 0,985 și 0,995 franci/euro, iar cursul a coborât de la 4,9919 la 4,9454 lei.

Lira sterlină a profitat de datele pozitive venite din partea economiei britanice iar media ei a urcat până la 5,5997 lei, pentru ca la finalul perioadei să alunece la 5,5787 lei.

Aprecierea monedei americane a provocat scăderea constantă a metalului galben care a coborât lunea aceasta până la 1.808 – 1.813 dolari, iar prețul gramului de aur a alunecat la 271,1126 lei.

Bitcoin nu a reușit să apere pragul de 25.000 dolari și a scăzut la sfârșitul perioadei la 23.347 – 23.640 dolari. Ether se mișca luni în culoarul 1.631 – 1.649 dolari, față de un minim de 1.565 dolari atins la sfârșitul săptămânii trecute

Analiza cuprinde perioada 20 – 27 februarie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu