La două luni după atingerea recordului de 4,9783 lei, cursul euro a revenit sub pragul de 4,94 lei.

Evoluția poate fi pusă pe seama creșterii cererii de lei venite din partea celor interesați de achiziția la Bursa de Valori a acțiunilor Hidroelectrica. De asemenea, ne află în perioada concediilor românilor care trăiesc în străinătate, ceea ce a ridicat intrările la casele de schimb. Totodată, deprecierea dolarului american a scăzut aversiunea față de risc.

Cursul euro a scăzut de la 4,9406 la 4,9385 lei, într-o ședință în care transferurile se efectuau în culoarul 4,937 – 4,942 lei.

În așteptarea deciziilor de politică monetară care vor fi luate la ședința Rezervei Federale care se desfășura săptămâna viitoare, dobânzile interbancare locale au cunoscut scăderi pe termen mediu.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat marți la 6,45%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,55 la 6,54% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 6,74 la 6,71%, ambele valori fiind comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Tendința din piața monetară s-a răsfrânt și asupra randamentului mediu la care s-a împrumutat Trezoreria. Aceasta a atras luni 843 de milioane de lei, față de o valoare inițială de 500 milioane lei, la un cost mediu de 6,53% pe an, minim al ultimelor 15 luni.

Posibilitatea ca Fed să majoreze săptămâna viitoare rata de referință cu 25 puncte de bază, la 5,25 – 5,50%, după care să urmeze o perioadă de stabilizare, a afectat performanța monedei americane. Euro, care este sprijinit de declarațiile oficialilor BCE că vor continua să ridice valoarea dobânzii cheie, a urcat la 1,1228 – 1,1276 dolari, maxime ale ultimelor 17 luni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3961 la 4,3915 lei.

Media francului elvețian a scăzut la 5,1147 lei iar cea a lirei sterline la 5,7515 lei.

Creșterea unciei la 1.957 – 1.972 dolari a ridicat prețul gramului de aur la 277,1546 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,4331 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 374,24 forinți/euro.

Atrage atenția declinul lirei turcești la 26,93 față de dolar, care reprezintă un nou minim istoric și o depreciere de 30% față de începutul anului. Evoluția a fost provocată de zvonurile legate de faptul că banca centrală a Turciei va opera o majorare mai mică a dobânzii de referință decât cea anticipată

Bitcoin a scăzut la 29.859 – 30.232 dolari iar ether la 1.893 – 1.914 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în semestrul I al anului 2023, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 628,05 milioane lei, înregistrându-se o creștere cu 35,89 milioane lei, față de aceeași perioadă a anului 2022.

Pe bugete,situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

I.La bugetul de stat s-au încasat 249,08 milioane lei, cu 13,98 milioane lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2022, principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

- impozit pe profit - 47,70 milioane lei;

- impozit pe venit - 106,57 milioane lei;

- TVA - 18,83 milioane lei;

- accize - 0,91 milioane lei ;

- alte venituri - 75,07 milioane lei. 

II. La bugetele asigurărilor sociale s-au încasat 378,97 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere a încasărilor cu 21,91 milioane lei, față de primul semestru al anului 2022.Pe bugete,sumele încasate în semestrul I 2023 sunt următoarele:

- bugetul asigurărilor sociale de stat - 262,46 milioane lei ;

- bugetul asigurărilor de șomaj - 7,57 milioane lei ;

- bugetul asigurărilor sociale de sănătate - 108,94 milioane lei.

În primul semestru al anului 2023,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 41,60 milioane lei.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 9 august 2023, inclusiv, se depun cereri de solicitare aferente schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2022 în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Beneficiarii sunt crescătorii de animale, care au în posesie permanentă bovine înscrise în BND, în calitate de proprietar de animale și/sau proprietar de exploatație, respectiv:

• Persoane fizice;
• Persoane fizice autorizate;
• Întreprinderi individuale;
• Întreprinderi familiale;
• Persoane juridice;
• Societăți agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare.

Cererile de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se depun/ transmit la Centrele APIA, însoțite și de declarația pe propria răspundere că nu se află în reorganizare, lichidare sau faliment, la data de 24 februarie 2022, conform modelului prevăzut în anexa nr.1 pct.III din Ordonanța de urgență nr. 3/2023.

În cazul în care solicitanții nu dețin cod unic de înregistrare în Registrul Unic de Identificare al APIA (RUI), înainte de depunerea cererii, au obligația să solicite la Centrele APIA înregistrarea, prin depunerea Formularului de solicitare a codului unic de identificare în RUI, conform modelului prevăzut în Anexa nr. 1 a OMADR 22/2011 privind reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul Unic de Identificare, în vederea accesării măsurilor reglementate de politica agricolă comună, cu modificările și completările ulterioare.

Documentele atașate cererii de solicitare a ajutorului de stat și criteriile de eligibilitate sunt prezentate în ANEXĂ.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2023.

Legislație:

♦ O.U.G nr.3/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2022, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

♦ Legea nr. 110/2023 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2022, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Leul are în aceste zile o tendință de apreciere față de euro. El profită de creșterea consistentă a ofertei de valută, stimulată de tranzacționarea la bursă a Hidroelectrica, dar și de intrările de la casele de schimb, odată cu concediile românilor care trăiesc în străinătate, cât și de reducerea semnificativă a aversiunii față de risc.

Euro a început săptămâna trecută cu o medie de 4,9514 lei și a scăzut lunea aceasta la 4,946 lei, minim care nu a mai fost atins de la jumătatea lui mai, înainte de perioada de apreciere a euro care a culminat cu recordul de 4,9783 lei, atins în 19 mai. Tranzacțiile de luni s-au realizat în culoarul 4,937 – 4,943 lei, cu închiderea la 4,942 lei.

Indicii ROBOR au avut o tendință descendentă, evoluție datorată scăderii prețurilor de consum. Rata anuală a inflaţiei a coborât în iunie față de perioada similară a anului trecut la 10,3%, comparativ cu 10,6% în luna mai, conform INS. Față de sfârșitul anului trecut creșterea prețurilor este de 4,2%.

La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,45%, cea mai mică valoare începând cu sfârșitul lui iunie 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,55%, nivel care nu a mai fost atins din 29 iunie 2022. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 6,74%.

Săptămâna trecută, Trezoreria s-a împrumutat prin mai multe emisiuni de titluri și obligațiuni de stat cu aproape 9,3 miliarde lei, cu scadențele în septembrie 2023, octombrie 2033 și 2038 la randamente medii anuale de 5,99%, 6,87% respectiv 6,64%.

Scăderea inflației din Statele Unite în iunie la 3% față de perioada similară din 2022 și revenirea în prim plan a sectorului bancar american, au provocat, lunea aceasta, aprecierea euro la 1,1204 – 1,1249 dolari, valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui februarie 2022.

O parte dintre analiști cred că Rezerva Federală americană va stopa procesul de înăsprire a dobânzilor de politică monetară după apariția unor date mai slabe din partea băncilor americane, la câteva luni după un val de falimente, în primul rând cea a Silicon Valley Bank. Pe de altă parte, creșterea plasamentelor în moneda unică, este stimulată de BCE, care a anunțat că va continua să ridice nivelul ratei de referință pentru a stopa creșterea inflației din zona euro.

În piața locală media monedei americane a scăzut de la 4,5134 la 4,3961 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 5,0765 lei, la începutul intervalului, la 5,1301 lei, dar a scăzut luni la 5,1217 lei. Media lirei sterline a scăzut de la 5,8079 la 5,7523 lei.

Lunea aceasta, prețul gramului de aur a crescut marginal la 276,8459 lei, în condițiile în care metalul galben stagna la 1.950 – 1.960 dolari/uncie.

Volatilitatea criptomonedelor a fost ridicată la sfârșitul perioadei. Ele au atins maxime ale acestui an, și au revenit la valori comparabile cu cele din noiembrie trecut, când s-a prăbușit platforma FTX. Apariția unor informații conform cărora Binance, cea mai mare platformă de schimb a monedelor digitale, a concediat în ultimele zile peste 1.000 de angajați, a permis marcarea rapidă a profiturilor.

După o creștere la 31.814 dolari, bitcoin a scăzut la 29.966 dolari și a revenit apoi în jurul pragului de 30.000 dolari. Ether a scăzut de la 2.024 la 1.912 dolari și s-a stabilizat în jurul valorii de 1.930 dolari.

Analiza cuprinde perioada 10 – 17 iulie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Vara aceasta a venit cu o creștere de aproximativ 15% a numărului de joburi scoase în piață de angajatorii din străinătate, aproape 5.000 de locuri de muncă fiind postate, de la 1 iunie și până acum, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

„Spre deosebire de aceeași perioadă a anului trecut, reintră în forță și destul de neașteptat Italia și Spania, țări care erau dominante de necontestat ale clasamentului până acum 5 ani, dar care, în ultimii ani, au început să coboare în top. Vara aceasta le regăsim pe locurile al treilea (Italia), respectiv al patrulea (Spania), cu oferte în domeniile sport / beauty / spa, naval / aeronautic, transport / logistică, retail și turism”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România. Spre comparație, anul trecut, Italia se afla pe locul al 7-lea, iar Spania pe locul al 14-lea.

Cele mai multe locuri de muncă noi pentru străinătate aparțin angajatorilor din Germania și Franța. Urmează Italia și Spania, după care Olanda, Grecia, Cipru, Belgia, Marea Britanie și Norvegia. „Din această listă fac parte țări care în mod tradițional vara au o creștere a volumului de angajări pentru că sunt puternic influențate de sezonul turistic. Tocmai de aceea, mai mult decât în alte perioade ale anului, vedem mai multe oferte de joburi sezoniere, chiar dacă, altfel, numărul lor nu reprezintă decât puțin peste 10% din numărul total de joburi noi”, adaugă Roxana Drăghici.

În ceea ce privește profilul candidatului pe care îl caută angajatorii din afara țării, cei mai mulți sunt interesați să angajeze din segmentul entry level (0 – 2 ani de experiență) sau fără experiență. Aproximativ un sfert dintre oferte se adresează candidaților din categoria mid-level (2 – 5 ani de experiență). Cel mai puțin căutați vara acesta au fost, până acum, specialiștii seniori (mai mult de 5 ani de experiență) și managerii. Muncitorii calificați și cei necalificați continuă să fie foarte căutați de companiile care recrutează pentru străinătate.

Dacă la capitolul joburi a fost înregistrată o creștere față de vara anului trecut, pe partea de aplicări se remarcă o scădere de aproximativ 20%, dar și o disproporționalitate între țările care postează cele mai multe locuri de muncă și țările în care vor să lucreze românii. Astfel, cele mai multe aplicări au mers către Germania, Olanda, Belgia, Grecia, Franța, Marea Britanie și Irlanda. „De data aceasta, Italia prinde la limită un loc în top 10 destinații, fiind pe locul al 9-lea, în timp ce Spania nu intră nici în top 15. Rămâne această predilecție către țările din Vestul Europei, inclusiv în rândul candidaților entry level sau din categoria blue collar”, specifică Roxana Drăghici.

Cei mai dornici să lucreze în afara țării sunt candidații din segmentul de vârstă 25 – 35 de ani, urmați de cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani și cei din categoria 36 – 45 de ani. Domeniile în care vor să lucreze sunt transport / logistică, retail, turism, servicii, producție, casino / crewing, construcții și industria alimentară. „Este foarte interesant să observăm că nevoile angajatorilor din afara țării și cele ale candidaților, raportate la ideea de muncă în străinătate, sunt destul de diferite. Nu vedem o lipsă de suprapunere doar în ceea ce privește țările care fac cele mai multe angajări versus țările care atrag cele mai multe aplicări, ci și în pe tipul de joburi căutate. Astfel, dacă numărul de joburi sezoniere este destul de mic, numărul de aplicări pentru acestea este tot mai mare, semn că mulți dintre candidați plănuiesc să plece din țară pe termen scurt. În special tinerii văd o oportunitate foarte bună de a lucra pe timpul verii”, spune Roxana Drăghici.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile aproape 34.000 de locuri de muncă. Dintre acestea, aproximativ 4.000 sunt postate de angajatori din străinătate.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 6,46% pe an, de la 6,49% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,55%, de la 6,57% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a coborât la 6,75%, de la 6,76% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,94% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2023, în coborâre faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,98%.

Sursa www.agerpres.ro