Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași, a realizat în perioada ianuarie - mai a anului 2026, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 790,04 milioane lei, înregistrându-se o creștere cu 53,22 milioane lei, față de aceeași perioadă a anului 2025.

Pe bugete,situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

I.La bugetul de stat s-au încasat 298,33 milioane lei,cu 25,20 milioane lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2025, principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

– impozit pe profit - 29,76 milioane lei;

– impozit pe venit - 142,03 milioane lei;

– TVA - 60,22 milioane lei;

– accize - 0,68 milioane lei;

– alte venituri - 65,64 milioane lei.                 .

II. La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 491,71 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere a încasărilor cu 28,08 milioane lei, față de aceeași perioada a anului 2025.

Pe bugetele de asigurări sociale de stat, sumele încasate în perioada ianuarie-mai 2026 sunt următoarele:

– bugetul asigurărilor sociale de stat - 302,77 milioane lei;

– bugetul asigurărilor de șomaj - 8,08 milioane lei;

– bugetul asigurărilor sociale de sănătate - 180,86 milioane lei.

În perioada ianuarie - mai 2026,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 59,01 milioane lei.

La propunerea Ministerului Finanțelor, Guvernul a adoptat instrumentul de finanțare pentru investiții de 5,313 miliarde lei pentru dezvoltarea capacităților de producție din România. Este primul mecanism de finanțare din programul de relansare economică elaborat de Ministerul Finanțelor, aprobat prin OUG nr.8/2026 și vizează investiții în proiecte de producție în industria prelucrătoare, în sectoare economice care înregistrau un volum ridicat de importuri, cu scopul de a stimula producția internă și de a crea noi locuri de muncă.

Ministerul Finanțelor a elaborat și promovat instrumentul de finanțare pentru investiții adoptat astăzi de Guvern, prin care companiile pot primi sprijin pentru investiții inițiale de minimum 50 milioane lei. Banii pot fi folosiți pentru construcții, echipamente tehnologice și active necorporale noi. Miza schemei este creșterea producției interne, dezvoltarea unor lanțuri valorice locale, reducerea dependenței de importuri și crearea de noi locuri de muncă.

Programul are un calendar multianual, conceput pentru a oferi predictibilitate investitorilor: acordurile de finanțare vor putea fi emise în perioada 2026–2032, iar plățile vor fi efectuate în perioada 2027–2036. Ministerul Finanțelor va organiza anual sesiuni de depunere a cererilor, deschise timp de 30 de zile lucrătoare și anunțate cu cel puțin 30 de zile înainte de lansare.

Un element de noutate al instrumentului îl reprezintă flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitățile de capital și de modelul de dezvoltare.

Criterii de eligibilitate și accesare

Finanțarea este condiționată de realizarea unei investiții inițiale cu cheltuieli eligibile de minimum 50 milioane lei. Schema este accesibilă atât companiilor cu istoric, cât și start-up-urilor, sub rezerva îndeplinirii unor cerințe financiare și operaționale stricte.

Pentru companiile aflate în activitate, accesul la fonduri este condiționat de deținerea unor capitaluri proprii pozitive și de înregistrarea unei rentabilități a cifrei de afaceri peste zero în unul din ultimele trei exerciții financiare.

În cazul întreprinderilor nou-înființate, este obligatoriu un capital social minim de 100.000 lei, fiind excluse entitățile ai căror acționari dețin sau au deținut în ultimii doi ani companii care au desfășurat activitatea pentru care se solicită sprijinul.

De asemenea, entitățile solicitante nu trebuie să fie în dificultate financiară, insolvență sau sub incidența unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat.

Evaluarea proiectelor și prioritizarea investițiilor

Cererile de acord pentru finanțare vor fi ierarhizate printr-un sistem de punctaj conceput să direcționeze fondurile către proiectele cu impact maxim în economia reală.

Acordurile de finanțare vor putea fi emise până în anul 2032, iar plata ajutoarelor de stat se va realiza până în anul 2036, oferind investitorilor un cadru predictibil și stabil pentru implementarea proiectelor.

Proiectele vor fi ierarhizate pe baza unui sistem de punctaj care urmărește maximizarea impactului economic, cu accent pe reducerea importurilor, dezvoltarea lanțurilor valorice locale, creșterea gradului de automatizare și a capacităților de producție în sectoarele strategice, urmând a fi evaluate pe baza criteriilor de eligibilitate.

Colegiul Economic Călărași a găzduit prima reuniune oficială a Consiliului Consultativ VET Local, structură partenerială creată pentru a consolida învățământul profesional și tehnic și pentru a‑l adapta la cerințele reale ale pieței muncii.

Evenimentul a fost deschis de directorul Colegiului Economic, Grigore Cristian, și de responsabilul de coordonare VET, Roxana Natalia Pațurcă, care au subliniat importanța colaborării dintre școală, autorități și mediul economic.

ADR Sud‑Muntenia a fost reprezentată de Andreea‑Mirela Tache, director al Direcției Coordonare și Management Instituțional, care a evidențiat provocările actuale ale învățământului profesional și tehnic: infrastructură învechită, lipsa laboratoarelor moderne, nevoia de transport adecvat pentru elevii din mediul rural și necesitatea combaterii segregării educaționale.

Tache a subliniat că, deși Programul Regional Sud‑Muntenia 2021–2027 a pus la dispoziție peste 150 milioane lei pentru modernizarea infrastructurii VET, interesul pentru proiecte rămâne redus — fiind semnate până acum doar 9 contracte, totalizând aproximativ 120 milioane lei.

În același context, ADR Sud‑Muntenia a lansat invitația de participare în grupurile de lucru pentru actualizarea documentelor programatice aferente următoarei perioade de programare, reafirmând importanța unui parteneriat continuu și coerent între administrația publică, mediul educațional și cel economic. Implicarea membrilor fondatori în aceste grupuri va contribui la definirea unor priorități regionale adaptate nevoilor reale ale comunității și pieței muncii.

Alături de ADR Sud‑Muntenia și de organizatori, au participat membrii fondatori ai consiliului, reprezentând instituțiile cheie ale comunității:

- Consiliul Județean Călărași

- Primăria Municipiului Călărași, prin viceprimarul Stoian Gheorghe

- Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Călărași (CCIA), reprezentată de Marian Drăgan

- OJOFM Călărași, prin directorul Doinița Nicolae

- CECAR Călărași

- reprezentanți ai patronatului IMM Călărași

Ordinea de zi a inclus validarea membrilor, analiza SWOT a colegiului și aprobarea Regulamentului și a Planului de activități 2026–2027, care prevede acțiuni precum practică, mentorat, vizite la operatori economici și identificarea oportunităților de finanțare europeană.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia este Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027 și gestionează un buget de peste 1,57 miliarde de euro destinate dezvoltării durabile a județelor Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași derulează campania de informare pentru absolvenții de învățământ, promoția 2026, că există numeroase prime oferite de statul român pentru cei care se înregistrează, își caută sau își găsesc ulterior un loc de muncă.

Absolvenții instituțiilor de învățământ care se înregistrează ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă în evidențele AJOFM Călărași beneficiază de servicii gratuite de informare și consiliere profesională, mediere a muncii, servicii de formare profesională, precum și de măsuri de stimulare a ocupării – prime.

Indiferent dacă au promovat sau nu examenul de Bacalaureat, sunt așteptați să se înregistreze în evidența AJOFM Călărași în termen de 60 de zile de la absolvire. Și elevii care nu au situația scolară încheiată la toate materiile, se pot înregistra în evidențele agenției în termen de 60 de zile de la data promovării examenului de corigență, data înscrisă în adeverința eliberată de instituția de învățământ.

Actele necesare pentru înregistrarea absolvenților în evidențele agențiilor ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, sunt:

- actul de identitate;

- actul de studii sau adeverință din care să rezulte data absolvirii;

- Curriculum Vitae (se completeaza la sediul agenției);

- declarație pe proprie răspundere – privind starea de sănătate (se completează la sediul agenției);

- acord de utilizare a datelor cu caracter personal (se completează la sediul agenției).

Absolvenții instituțiilor de învățământ si absolvenții școlilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, care, în termen de 60 de zile de la absolvire se înregistrează la agențiile pentru ocuparea forței de muncă și se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni primesc o primă de inserție în cuantum de 1.980 lei (de 3 ori valoarea Indicatorului Social de Referință în vigoare la data încadrării, valoarea ISR fiind de 660 lei).

Pentru informații suplimentare:

AJOFM Călărași, str. 13 Decembrie, nr.12;

Tel:0242/318376; e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Compartiment Comunicare, Secretariatul Consultativ

Agenția Judeteană pentru Ocuparea Forței de muncă Călărași

Patrimoniul cultural și religios al județului Argeș beneficiază de o nouă etapă importantă de investiții europene. Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, a semnat luni, 8 iunie 2026, șapte contracte de finanțare care vor susține restaurarea, conservarea și punerea în valoare a unor monumente reprezentative pentru identitatea culturală și spirituală a regiunii.

Contractele au fost semnate de directorul general al ADR Sud-Muntenia, Liviu-Gabriel Mușat, de Înaltpreasfințitul Calinic Argeșeanul, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, precum și de reprezentanții unităților de cult beneficiare. La eveniment a mai participat și Andreea-Mirela Tache, director al Direcției Coordonare și Management Instituțional din cadrul ADR Sud-Muntenia.

Finanțate prin Prioritatea 6 – „O regiune mai atractivă”, dedicată patrimoniului, regenerării urbane și turismului, proiectele urmăresc nu doar restaurarea și conservarea unor monumente istorice de valoare, ci și transformarea acestora în puncte de atracție culturală și turistică, cu beneficii directe pentru comunitățile locale.

Proiectele care beneficiază de finanțare sunt:

- Restaurarea și valorificarea Capelei funerare „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Ștefănești, implementat de Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, cu o valoare totală de peste 15,4 milioane de lei.

- Restaurarea, consolidarea și punerea în valoare a Mănăstirii Râncăciov, proiect derulat de Mănăstirea Râncăciov, în valoare de peste 34,7 milioane de lei.

- Restaurarea, consolidarea și punerea în valoare a Mănăstirii Valea, beneficiar fiind Mănăstirea Valea, cu o valoare totală de peste 34,7 milioane de lei.

- Restaurarea Ansamblului fostului Schit Brădetu, care include Biserica „Înălțarea Domnului”, Turnul Clopotniță și Zidul de Incintă, proiect implementat de Comuna Brăduleț, în valoare de peste 19,1 milioane de lei.

- Conservarea și valorificarea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Drujești, Curtea de Argeș, proiect al Parohiei Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” Drujești, cu o valoare totală de peste 15,8 milioane de lei.

- Conservarea, restaurarea și promovarea Bisericii Flămânda din Câmpulung, implementat de Parohia Bisericii Flămânda, cu o valoare de peste 35,4 milioane de lei.

- Restaurarea și punerea în valoare a Bisericii „Sfântul Gheorghe” – Olari din Câmpulung, proiect al Parohiei Bisericii „Sfântul Gheorghe” – Olari, în valoare de peste 24,9 milioane de lei.

Prin aceste investiții se urmărește conservarea, restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și religios al județului Argeș, prin protejarea și punerea în valoare a unor monumente de importanță istorică, arhitecturală și spirituală deosebită, contribuind totodată la creșterea atractivității turistice și culturale a regiunii, la dezvoltarea turismului cultural și religios și la stimularea activităților economice locale.

Valoarea cumulată a celor șapte contracte de finanțare depășește 180,2 de milioane de lei, confirmând angajamentul Programului Regional Sud-Muntenia de a susține conservarea patrimoniului și dezvoltarea durabilă a regiunii.

Totodată, aceste noi investiții consolidează parteneriatul dintre ADR Sud-Muntenia și Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului. Până în prezent, în cadrul Programului Regional Sud-Muntenia 2021–2027 au fost semnate 13 proiecte care vizează obiective aparținând Arhiepiscopiei, valoarea totală a finanțărilor depășind 353,6 milioane de lei.

Prin astfel de investiții, patrimoniul cultural și religios al Argeșului devine nu doar un martor al trecutului, ci și o resursă importantă pentru dezvoltarea viitoare a comunităților locale și a întregii regiuni Sud-Muntenia.

Evoluția monedelor de la marginea zonei euro a fost influențată de evenimentele care au în prim plan Statele Unite.

Semnarea acordului privind un armistițiu de 60 zile încheiat între Washington și Teheran, care prevede, inclusiv, redeschiderea strâmtorii Ormuz, a avut ca efect scăderea prețului barilului de petrol.

Acest acord ar fi trebuit să contribuie la aprecierea monedelor emergente. Însă, decizia Rezervei Federale americane, la prima sa ședință sub conducerea lui Kevin Warsh, noului său președinte, de a menține dobânda de politică monetară în culoarul 3,50 – 3,75%, care a fost stabilit în decembrie trecut, a majorat cererea de dolari.

Tendința s-a amplificat după ce noile prognoze ale Fed indică, conform pieței, o majorare a ratei-cheie în toamna acestui an, consecință a presiunilor inflaţioniste, provocate de politicile administrației Trump, ce au făcut ca indicele preţurilor de consum din SUA să urce în mai la 4,2%, față de ținta de inflație care este de 2%.

Piața locală a continuat să ignore criza politică dâmbovițeană a cărei rezolvare pare greu de găsit. Astfel, media euro a crescut modest de la 5,2328 la 5,2339 lei, însă cotațiile din piață au urcat după anunțarea cursului spre 5,24 lei.

În schimb, media monedelor din regiune s-a depreciat mai consistent, la 4,2568 zloți/euro, respectiv la 352,11 forinți/euro.

Joia aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92% iar cel la 12 luni la 5,97%, nivel stabilit la începutul lui martie.

Euro a scăzut de la pragul de 1,16 dolari, care s-a conturat în prima jumătate la săptămânii, la 1,1454 – 1,1529 dolari, iar media monedei americane a urcat de la 4,5101 la 4,5584 lei, maxim al ultimelor 13 luni.

Media francului elvețian s-a retras de la 5,6980 la 5,6804 lei iar cea a lirei sterline de la 6,0498 la 6,0378 lei.

Aprecierea monedei americane a provocat scăderea metalului galben la 4.239 – 4.331 dolari/uncie, față de 4.317 – 4.350 dolari la jumătatea săptămânii, astfel că prețul gramului de aur a coborât de la 627,4426 lei la 625,8893 lei.

Bitcoin a coborât la 63.653 – 64.740 dolari iar ethereum la 1.722 – 1.761 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu