Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna martie 2025 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna martie 2025 cu 4,3% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1,6% comparativ cu luna martie 2024;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 2,9% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 4,6% comparativ cu luna martie 2024;

- scăderea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii martie 2025 faţă de luna precedentă cu 0,1 puncte procentuale şi creşterea cu 0,7 puncte procentuale faţă de luna martie 2024;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cu 0,9 puncte procentuale, respectiv cu 6,8 puncte procentuale faţă de luna martie 2024;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 10 comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 7 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al divorţurilor şi creşterea numărului deceselor sub 1 an comparativ cu luna precedentǎ.

Comparativ cu luna martie 2024 a crescut numărul născuţilor-vii, al deceselor sub 1 an şi a scăzut   numărul deceselor generale, al căsătoriilor şi al divorţurilor.

Producţia industrială realizată în luna martie 2025 a înregistrat o scădere de 4,3% comparativ cu luna precedentă.

În luna martie 2025, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,9% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna martie 2025 a scăzut cu 1,6% faţă de valoarea producţiei industriale realizate în luna martie 2024.

În perioada 1.I.-31.03.2025, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o scădere a producţiei industriale cu 1,0%. Scăderi ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea de mobilă.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna martie 2025, a fost de 7519 lei, mai mare cu 2,9% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 8,2% comparativ cu luna martie 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6524 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 6960 lei în industrie şi construcţii şi de 8288 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna martie 2025, a fost de 4493 lei, mai mare cu 2,9% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 4,6% comparativ cu luna martie 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3914 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4175 lei în industrie şi construcţii şi de 4936 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna martie 2025 a fost de 9495 lei, iar cel net de 5691 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 6,4%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 106,1% pentru luna martie 2025 faţă de luna precedentă, de 264,4% faţă de octombrie 1990 şi de 104,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii martie 2025, a fost de 50041 persoane, mai mare cu 176 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 793 persoane faţă de luna martie 2024.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5,0 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 17,0 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 28,0 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii martie 2025, era de 4565 persoane, în scădere cu 109 persoane faţă de luna precedentă (-2,3%).  

Comparativ cu luna martie 2024, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 485 persoane (+11,9%).

La sfârşitul lunii martie 2025, femeile reprezentau 48,5% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 445 persoane (9,7% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 13 persoane (0,3% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii martie 2025 era de 4107 persoane, reprezentând 90,0% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (92,7%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii martie 2025, în judeţul Călăraşi, a fost de 6,0%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (6,1% în luna februarie 2025 şi 5,3% în luna martie 2024).

Pentru femei, rata şomajului în luna martie 2025 a fost de 6,3% (6,4% în luna februarie 2025 şi 5,5% în luna martie 2024).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna martie 2025 a fost de 5,7% (5,9% în luna februarie 2025 şi 5,2% în luna martie 2024).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii martie 2025 existau 166 de locuri de muncǎ vacante, din care 163 se regăseau în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 101 erau pentru muncitori (60,8%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna martie 2025 a fost caracterizată de creşterea numǎrului deceselor sub 1 an şi de scăderea numărului născuţilor-vii, al deceselor generale, al divorţurilor faţă de luna precedentă.

Comparativ cu luna martie 2024, a crescut numărul născuţilor-vii, al deceselor sub 1 an şi a scăzut numărul deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor.

Natalitatea. În luna martie 2025, numărul născuţilor-vii a fost de 145, mai mic cu 21 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 14 comparativ cu luna martie 2024.

Mortalitatea generală. În luna martie 2025, numărul deceselor înregistrate a fost de 341, mai mic cu 44 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 2 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna martie 2025 s-au înregistrat 4 decese sub 1 an, mai mult cu 2 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 4 faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -196 persoane în luna martie 2025 (-219 persoane în luna februarie 2025 şi -212 persoane în luna martie 2024).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna martie 2025, s-au înregistrat 39 căsătorii, mai puţine cu 39 faţă de luna martie 2024.

Divorţialitatea. În luna martie 2025 s-au înregistrat 16 divorţuri, mai puţine cu 1 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 28 faţă de luna martie 2024.

În luna ianuarie 2025, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 30,9 milioane euro şi al importurilor CIF de 49,6 milioane euro, înregistrând un sold negativ de -18,7 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de  (+12,5%) şi o scădere de (-0,3%) faţă de luna ianuarie 2024. Importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+81,2%) şi respectiv de (+57,7%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În luna ianuarie 2025, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (11,8%), metale comune şi articole din acestea (45,6%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (26,1%), materii textile şi articole din acestea (3,2%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (3,8%), mijloace de transport (1,2%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (3,4%).

În luna ianuarie 2025, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (6,6%), metale comune şi articole din acestea (55,4%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (3,3%), materii textile şi articole din acestea (0,9%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,8%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (1,5%), mijloace de transport (4,2%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (16,3%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (3,5%).

În luna martie 2025 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică, a numǎrului de înnoptări şi a indicelui de cazare în structurile de primire turistică faţă de luna precedentă.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, numărul de sosiri, de înnoptǎri şi indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în funcţiune au crescut.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna martie 2025, a fost de 1684, mai mare cu 29,2% comparativ cu luna precedentă şi respectiv       cu 72,2% comparativ cu luna martie 2024.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 98,5% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna martie 2025, a fost de 2830, mai mare cu 16,0% comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 48,2% comparativ cu luna martie 2024.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 95,4% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna martie 2025, a fost de 21,1% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 0,9 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 6,8 puncte procentuale comparativ cu luna martie 2024.

În luna martie 2025, s-au eliberat 45 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, cu 10 mai multe faţă de luna precedentă, respectiv cu 7 comparativ cu luna martie 2024.

Rata inflaţiei, a fost în luna martie 2025 de 0,27% faţă de luna precedentă şi de 4,86% faţă de luna martie 2024.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.03.2025 a fost de 0,7%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,8%).

În luna martie 2025 faţă de luna precedentă, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,79%), tarifele serviciilor (+0,89%) şi au scăzut preţurile mărfurilor nealimentare (-0,34%).

În ultimele zile, votul preponderent pro-european al românilor de la alegerile prezidențiale, a stabilizat piața valutară.

Cursul euro fluctuează în jurul pragului de 5,05 lei. Marți, media a urcat marginal de la 5,0612 la 5,0625 lei, în timp ce transferurile se realizau în culoarul 5,059 – 5,068 lei.

Indicii ROBOR au revenit pe creștere, semn că băncile anticipează o creștere a inflației, iar nivelul lichidității din piața monetară a rămas deficitar, în ciuda operațiunii de tip repo, prin intermediul căreia băncile comerciale s-au împrumutat de la BNR cu 13,5 miliarde lei, cu scadența la o săptămână, la o dobândă de 6,5%.

Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,10 la 7,15%, față de 5,90% în data de 2 mai. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,23 la 7,24%, comparativ cu 5,99% la începutul acestei luni, iar cel la 12 luni a crescut de la 7,31 la 7,34%.

Decizia preşedintelui Trump de a amâna aplicarea tarifelor de 50% asupra produselor importate din Uniunea Europeană, a redus presiunea pe moneda americană iar euro a coborât la 1,1337 – 1,1408 dolari. În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,4478 la 4,4604 lei.

Tendința de apreciere a euro s-ar putea modifica în perioada următoare, în cazul în care Banca Centrală Europeană va trebui să continue procesul de scădere a ratei de referință, după ce au apărut semne că inflația din zona euro ar putea coborî sub pragul țintă de 2%. În prezent, principala rată directoare a BCE se află din aprilie la 2,25%.

Reducerea cererii de monedă elvețiană a determinat deprecierea acesteia față de euro, astfel că media acesteia a coborât de la 5,4142 la 5,3994 lei. În schimb, cursul lirei sterline a urcat de la 6,0313 la 6,0415 lei și se apropie astfel de maximul istoric de 6,0646 lei atins în 13 mai.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 475,9868 lei la 472,9221 lei, evoluție datorată deprecierii metalului galben la 3.286 – 3.350 dolari/uncie.

Anunțul făcut de guvernul de la Budapesta că încetinirea economiei nu va permite majorarea salariului minim din 2026, așa cum a negociat cu sindicatele în 2023, a afectat performanța monedei maghiare, care s-a depreciat la 404,58 forinți/euro. În schimb, media celei poloneze s-a întărit la 4,2479 zloți/euro.

Marțea aceasta, bitcoin se tranzacționa în culoarul 107.649 – 110.760 dolari, și se apropia astfel de maximul istoric de 111.862 dolari, atins în 23 mai. Ethereum fluctua în culoarul 2.516 – 2.685 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că termenul de depunere a Cererilor de plată, în cadrul Campaniei 2025, a fost prelungit până la data de 13 iunie 2025 inclusiv, în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 179/21.05.2025 pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 106/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 489 din 26.05.2025.

Prin actul normativ menționat se precizează că în anul 2025, Cererile de plată și modificările la cerere se depun la APIA în perioada 3 martie - 13 iunie 2025.

Astfel, data limită de depunere este 13 iunie 2025 inclusiv.

Prelungirea termenului vine în sprijinul fermierilor care din motive neimputabile lor nu pot depune Cererile de plată pentru anul 2025 în termenul stabilit inițial.

Modificările aduse prin Ordinul MADR nr. 179/21.05.2025 sunt următoarele:

- s-a stabilit eligibilitatea terenurilor scoase din circuitul agricol și acordarea posibilității fermierilor de a solicita plată pentru suprafețele utilizate în scop agricol și care sunt la dispoziția lor pe perioada întregului an calendaristic;

- pentru schema PD-26 sprijin cuplat pentru porumb a fost reglementată eligibilitatea privind asigurarea încărcăturii de cel puțin 3 UVM/ha cultură, la momentul depunerii cererii de plată sau la data modificării acesteia;

- a fost corelată Anexa nr. 10 - 'Lista activităților non-agricole' cu prevederile Ordinului INS nr. 377/2024 privind actualizarea CAEN;

- pentru eco-schema PD-27 'Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate'' în notele de subsol ale Anexei 19 s-au adus noi clarificări privind modalitatea de completare a Caietului de pășunat;

- perioada de reținere a animalelor în exploatație se modifică astfel:

* pentru specia bovine (sprijinul cuplat pentru venit): 14 iunie - 13 octombrie 2025;

* pentru speciile ovine și caprine (sprijinul cuplat pentru venit și ajutorul național tranzitoriu): 14 iunie - 21 septembrie 2025.

Fermierii sunt așteptați la Centrele județene și locale APIA unde vor beneficia de tot sprijinul funcționarilor Agenției în accesarea cu succes a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic, precum și a schemelor de sprijin compensatoriu de mediu și climă. Pentru a nu aglomera activitatea Agenției este necesar să se respecte graficul programărilor anunțate.

APIA, mereu aproape de fermieri!

SERVICIUL RELAȚII CU PUBLICUL ȘI COMUNICARE

Deficitul bugetar s-a situat la 2,95% din PIB, după primele patru luni din 2025, comparativ cu 3,25% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Ministerul Finanțelor.

'Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 55,97 miliarde de lei, respectiv 2,95% din PIB față de deficitul de 57,29 miliarde de lei, respectiv 3,25% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2024', se menționează în documentul publicat de MF.

După primele trei luni din 2025, deficitul bugetar s-a situat la 2,28% din PIB, respectiv 43,66 miliarde lei.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/05/27/deficit-bugetar-de-2-95-din-pib-dupa-primele-patru-luni-din-2025--1453651

Revenirea apetitului pentru risc din marile piețe financiare, a permis aprecierea monedelor de la marginea zonei euro, inclusiv a leului.

Miercurea aceasta, cursul monedei unice a coborât de la 5,0625 la 5,0553 lei, față de 5,0730 lei, la jumătatea săptămânii trecute. Tendința de apreciere a leului a fost dată din Asia, unde cotațiile euro au atins un minim de 5,035 lei, iar tranzacțiile din piața locală se realizau în culoarul 5,053 – 5,06 lei.

Poziția leului rămâne este una fragilă, având în vedere faptul că la Palatul Victoria se află un guvern interimar, iar deficitele gemene, bugetar și de cont curent se află la cote nesustenabile. Conform datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar s-a redus în primele patru luni din 2025 la 2,95% din PIB, față de 3,25% din PIB în perioada similară a anului trecut.

Nivelul lichidității din piața monetară s-a echilibrat, după operațiunea de tip repo de la începutul săptămânii, prin intermediul căreia BNR a împrumutat băncile comerciale cu 13,5 miliarde lei, la o dobândă de 6,5%. Măsura a avut ca rezultat scăderea indicilor ROBOR, de la 7,29 la 7,10% în cazul celui la 3 luni, de la 7,39 la 7,23% în cazul celui la 6 luni, respectiv de la 7,44 la 7,31% a celui la 12 luni.

Miercurea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,15%, față de 5,90% în data de 2 mai. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,24%, comparativ cu 5,99% la începutul acestei luni, iar cel la 12 luni a crescut de la 7,34 la 7,35%.

Atenuarea tensiunilor comerciale dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, după ce președintele Trump a anunțat o amânare a impunerii unor taxe de 50% la importurile din bătrânul continent a avut ca efect aprecierea monedei unice.

De la un minim de 1,1149 dolari, la începutul săptămânii trecute, euro a crescut luni la 1,1419 dolari, pentru ca miercurea aceasta să fluctueze între 1,1296 și 1,1345 dolari.

Miercurea aceasta, media francului elvețian a scăzut la 5,3938 lei, față de 5,4280 lei, la jumătatea săptămânii trecute. Lira sterlină a avut o evoluție ascendentă și a urcat marțea aceasta la 6,0415 lei, dar a coborât a doua zi la 6,0261 lei.

După scăderea de marți la 472,9221 lei, prețul gramului de aur a crescut la 476,5712 lei, valoare comparabilă cu cea de la jumătatea săptămânii trecute. Aprecierea s-a datorat majorării cotațiilor metalului galben în piețele specializate la 3.291 – 3.327 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune s-a apreciat miercuri la 4,2447 zloți/euro, respectiv 403,38 forinți/euro, după scăderile suferite la începutul săptămânii.

În așteptarea aprobării proiectului legislativ Genius Act, prima reglementare federală a activelor digitale (stablecoin) în Statele Unite, bitcoin a atins joia trecută nou record de 111.862 dolari și a impulsionat creșterile și în cazul celorlalte monede digitale.

Următoarele zile au fost caracterizate de consolidare bitcoin în jurul pragului de 108.000 dolari, pe fondul creșterii investițiilor în ETF-uri care urmăresc evoluția criptomonedei.

Miercurea aceasta, bitcoin fluctua între 108.394 și 109.302 dolari iar ethereum se mișca între 2.626 și 2.679 dolari.

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Depunerea jurământului față de țară a președintelui Dan a asigurat o evoluție pozitivă pieței financiare locale. Lunea aceasta, indicii Bursei de Valori au crescut, indicii ROBOR au scăzut iar cursul euro a cunoscut o creștere marginală.

Moneda unică a crescut lunea aceasta de la 5,0550 la 5,0612 lei, față de minimul de 5,0315 lei, atins în prima zi după câștigarea prezidențialelor de Nicușor Dan. În ultima săptămână, tranzacțiile din piața locală s-au realizat în culoarul 5,019 – 5,0865 lei.

Luni a fost publicat sondajul CFA România realizat în luna aprilie. Majoritatea analiștilor anticipează deprecierea leului. Astfel, pentru orizontul de șase luni media anticipată a euro este de 5,0494 lei, iar pentru cel de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 5,1112 lei.

După primul tur al alegerilor parlamentare s-a înregistrat o majorare a ieșirilor de capitaluri străine, ceea ce a pus o mare presiune pe curs. Pentru a stopa deprecierea leului, BNR a sterilizat lichiditatea pentru a scumpi moneda națională. Astfel, indicii ROBOR au crescut treptat la valori comparabile cu cele din ianuarie – februarie 2023,

La începutul acestei săptămâni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,29 la 7,10%, față de 5,90% în data de 2 mai. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,39 la 7,23%, comparativ cu 5,99% la începutul acestei luni, iar cel la 12 luni a alunecat de la 7,44 la 7,31%.

Scăderea indicilor s-a datorat unei operațiuni repo, prin intermediul căreia băncile comerciale s-au împrumutat de la BNR cu 13,5 miliarde lei, cu scadența la o săptămână, la o dobândă de 6,5%. Ultima operațiune de acest tip a fost efectuată de banca centrală în noiembrie 2018.

Reducerea dobânzilor interbancare a permis Trezoreriei să se împrumute mai ieftin. Statul a atras lunea aceasta 846 milioane lei, peste valoarea programată a emisiunii de 500 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,23% cu scadența la sfârșitul lui aprilie 2027.

Războiul tarifelor la importurile făcute de SUA declanșat de președintele Trump a modificat rolul avut de dolarul american în comerțul mondial și rolul de monedă de rezervă a acestuia.

Moneda europeană a reușit în schimb să-și consolideze importanța în rezervele valutare ale băncilor centrale, în condițiile în care mulți investitori instituționali s-au mutat din piața americană în Europa și au majorat cererea de euro.

Față de începutul anului, când euro a testat pragul de 1 dolar, cotațiile au crescut lunea aceasta la 1,1383 – 1,1419 dolari. În piața locală, media monedei americane a scăzut la 4,4478 lei, față de 4,5188 lei, la începutul săptămânii trecute.

Lira sterlină a avut o evoluție ascendentă și a urcat luni la 6,0313 lei, față de 5,9760 lei, în urmă cu o săptămână. Francul elvețian a urcat de la 5,3926 la 5,4142 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 476,7388 lei la 475,9868 lei, evoluție la care a contribuit deprecierea monedei americane și a metalului galben la 3.324 – 3.357 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat marginal la 403,91 forinți/euro iar a celei poloneze s-a întărit la 4,2514 zloți/euro.

Joia trecută, bitcoin a atins un nou record de 111.862 dolari, iar lunea aceasta fluctua între 108.743 și 110.248 dolari. Ethereum fluctua în culoarul 2.544 – 2.600 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu