Ministerul Finanţelor Publice prin Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice pune în dezbatere publică pachetul de simplificare a legilor privind achiziţiile publice, precum şi două proiecte de acte normative de înfiinţare a Unităţii de Achiziţii Centralizate.

Cele două pachete legislative cuprind patru proiecte de acte normative:

1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice;

2. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate ca unitate de achiziţii centralizate;

3. Hotărârea de Guvern privind modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice;

4. Hotărârea de Guvern privind normele de aplicare a Ordonanţei privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului National pentru Achiziţii Centralizate.

Principalele modificări de simplificare a legislaţiei din domeniu vizează remedierea următoarelor probleme sistemice identificate ca urmare a monitorizării sistemului naţional de achiziţii publice:

• întârzieri provocate de observatorii ex-ante în evaluarea ofertelor şi în desemnarea câştigătorilor;

• numărul foarte mare de contestaţii;

• lipsa consistenţei şi a trasabilităţii deciziilor Consiliul National de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC);

• suprareglementarea sub pragurile valorice obligatorii din directivele europene;

• opiniile diferite emise de diversele entităţi ale sistemului;

• blocajele administrative generate de legislaţia conexă;

• alocarea neunitară de resurse.

Proiectele de acte normative de înfiinţare a Unităţii de Achiziţii Centralizate la nivelul administraţiei centrale au fost elaborate în colaborare cu experţii Băncii Europene de Investiţii în baza acordului de asistenţă tehnică semnat cu autorităţile române în 2016.

Modificările legislative propuse au fost agreate cu reprezentanţii Comisiei Europene, care şi-au exprimat sprijinul pentru implementarea şi simplificarea directivelor europene.

Mai mult, în cadrul întrevederii cu doamna Elżbieta Bieńkowska, comisarul european pentru Piaţa Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri, domnul Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, a susţinut realizarea măsurilor cuprinse în programul de guvernare 2017-2020 legate de modificarea şi simplificarea legislaţiei privind achiziţiile publice.

Obiectivul principal pentru acest an al autorităţilor române este centralizarea achiziţiilor publice din administraţia publică centrală şi simplificarea legislaţiei în domeniu.

MFP şi ANAP invită toţi actorii din piaţă să formuleze amendamente la textele actelor normative supuse consultării publice, în spiritul principiului transparenţei şi pornind de la premisa că dialogul cu toate părţile interesate reprezintă una dintre cele mai bune metode de a ajunge la reglementări eficiente, la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

NOTĂ:

Documentele menţionate sunt publicate la următoarele link-uri:

Pe site-ul MFP: Proiecte de legi în domeniul achizitiilor publice

Pe site-ul ANAP: Proiecte legislative în dezbatere

Biroul de presă

În luna februarie 2018, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4128 lei. Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2487 lei, în uşoară creştere faţă de luna precedentă cu 3 lei (+0,1%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6134 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1499 lei).

Februarie 2018 comparativ cu Februarie 2017

Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 11,2%. Indicele câştigului salarial real  faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 106,2%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum       

Indicele câştigului salarial real a fost de 99,8% pentru luna februarie 2018 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 180,6%, cu 0,3 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna ianuarie 2018.

Februarie 2018 comparativ cu Ianuarie 2018

În luna februarie 2018, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât creşteri, cât şi scăderi faţă de luna precedentă.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2018 din sectorul economic  s-au datorat acordării de prime ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete de masă sau tichete cadou), dar şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 12,8% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, respectiv cu 10,1% în fabricarea produselor din tutun;

• între 3,5% şi 7,0% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), agricultură, vânătoare şi servicii anexe, construcţii, activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea echipamentelor  electrice;

• între 1,5% şi 3,0% în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, extracţia cărbunelui superior şi inferior, alte activităţi extractive, alte activităţi de servicii, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cercetare-dezvoltare.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2018 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime anuale ori pentru performanţe), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 7,0% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale);

• între 3,0% şi 5,0% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, transporturi pe apă, alte activităţi industriale n.c.a.;

• între 2,0% şi 2,5% în colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea altor mijloace de transport.

În sectorul bugetar  s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+1,1%), respectiv în administraţie publică (+0,6%). Câştigul salarial mediu net a scăzut în sănătate şi asistenţă socială (-2,1%) comparativ cu luna precedentă.

Sursa www.insse.ro

Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit până în prezent 1.921 de solicitări de finanțare pentru proiecte de modernizare și realizare în mediul rural a infrastructurii rutiere, educaționale și sociale, precum și de apă și apă uzată, în valoare de 1,9 miliarde de euro.

În urma selecției aplicate cererilor de finanțare primite, AFIR a încheiat cu autoritățile publice locale 1.352 de contracte de finanțare pentru investiții în valoare de aproximativ 1,13 miliarde de euro (inclusiv cele 311 proiecte în valoare de 143,7 milioane euro preluate prin procedura de tranziție din PNDR 2013).

Pentru decontarea cheltuielilor efectuate până în prezent prin aceste proiecte, AFIR a efectuat plăți în valoare de 429 milioane de euro către autoritățile publice locale.

Finanțarea investițiilor în infrastructura de bază la scară mică din mediul rural este prevăzută în cadrul submăsurii 7.2 a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), respectiv realizarea și modernizarea drumurilor comunale, a rețelelor de alimentare cu apă, de canalizare, a creșelor, a grădinițelor, a unităților de tip afher school. Fondurile europene alocate prin PNDR 2020 pentru acest tip de investiții sunt de 1,05 miliarde de euro. 

„Solicitările de sprijin financiar pe care AFIR le-a primit prin PNDR pentru infrastructură rurală indică clar o nevoie mult mai mare de investiții în acest sector, dar și o capacitate de absorbție foarte mare a fondurilor europene. Chiar dacă fondurile disponibile nu acoperă necesarul de investiții din mediul rural, putem observa că sprijinul financiar, pe care îl avem la dispoziție și pe care l-am acordat integral, aduce o contribuție semnificativă la dezvoltarea comunităților locale și la îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populația rurală.

Prin intermediul proiectelor de investiții finanțate de AFIR, vor fi realizați 5.484 de kilometri de rețea pentru alimentare cu apă și rețea de canalizare în zonele rurale. De asemenea, vor fi modernizați aproximativ 4.000 de kilometri de drumuri comunale în toată țara. Cât privește componenta educațională, AFIR sprijină înființarea și modernizarea a 225 de grădinițe, a 36 de creșe și de unități de tip after school, dar și extinderea sau modernizarea a 22 de instituții de învățământ secundar superior, filiera tehnologică a şcolilor profesionale din mediul rural.

Ca o concluzie relevantă, pot spune că de aceste proiecte beneficiază, până în prezent, aproximativ 3,7 milioane de locuitori din zonele rurale.”, a precizat Directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Adrian CHESNOIU.

Sprijinul public acordat în cadrul sM 7.2 este 100% nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele depuse de autoritățile publice locale și de până la 100% în cazul proiectelor de apă sau apă uzată.

Sprijinul financiar nerambursabil nu depășește 1.000.000 euro/ comună, pentru investiții care vizează un singur tip de sprijin. Totodată, sprijinul nu depășește 2.500.000 euro/ comună, pentru investiții care vizează înființarea infrastructurii de apă și apă uzată și 1.500.000 euro pentru extinderea acestei infrastructuri. Pentru proiectele de infrastructură educațională sau socială, sprijinul acordat este de maximum 500.000 euro. Pentru proiectele colective (asociațiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte exclusiv comune, proiecte care vizează mai multe comune), valoarea sprijinului financiar ajunge la 4.000.000 euro.

De asemenea, pentru organizații neguvernamentale (ONG-uri), sprijinul public nerambursabil acordat prin PNDR 2020 este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile și de maximum 200.000 euro, pentru proiectele de infrastructură educațională sau socială.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a primit în perioada 2015 – 2018 solicitări de finanțare pentru investiții în exploatațiile agricole în valoare de 1,536 miliarde de euro, depuse de către 3.625 de fermieri. Dintre acestea, AFIR a selectat pentru finanțare 1.617 proiecte de investiții, în valoare de 739,8 milioane de euro și a semnat până în acest moment 1.454 contracte de finanțare în valoare de 556,9 milioane de euro.

Finanțarea proiectelor de investiții în exploatații agricole este asigurată de AFIR prin submăsura 4.1 (Investiții în exploatațiile agricole) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Alocarea financiară, disponibilă fermierilor prin această linie de finanțare pentru întreaga perioada de programare, este de 790 milioane de euro pentru toate cele patru componente: sector vegetal, zootehnic, zonă montană și ferme de familie.

„Sprijinul financiar nerambursabil pe care îl acordăm beneficiarilor noștri a dus la înființarea și modernizarea până în prezent a 1.040 exploatații agricole vegetale, a 89 de ferme de creștere a bovinelor de lapte, 55 de ferme pentru bovine de carne, a 86 de ferme mixte, a 50 de ferme horticole, a 34 de ferme de păsări, a 24 de ferme de porcine. Pentru investițiile realizate până acum prin submăsura 4.1, AFIR a decontat plăți în valoare totală de 295 milioane de euro. Investițiile de acest tip sunt deoasebit de importante pentru a aduce sectorul agricol la nivelul de competitivitate pe care îl presupune apartenența la piața comună europeană, iar indicatorii de realizare sunt un argument clar privind progresul înregistrat de România în acest sens.” a declarat Daniel CRUNȚEANU, Directorul general adjunct al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Prin proiectele de investiții finanțate prin submăsura 4.1, fermierii realizează construcții destinate activității productive, inclusiv căi de acces în fermă, irigații și racordarea exploatației la utilități, modernizează și dotează ferma cu maşini, utilaje şi echipamente noi, în limita valorii de piaţă a bunului respectiv. De asemenea, finanțarea proiectelor asigură construirea, amenajarea și dotarea spațiilor de desfacere și comercializare, precum și alte cheltuieli de marketing, în cadrul unui lanț alimentar integrat.

Sursa www.afir.info

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a demarat plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, aferentă cantităţilor de motorină utilizate în perioada 1 octombrie  – 31 decembrie 2017 (trimestrul IV 2017), conform prevederilor H.G. nr. 1174/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

Suma totală plătită va fi de 71.050.206 lei, cu sursă de finanţare de la bugetul național, pentru un număr de 9.353 beneficiari și o cantitate totală de motorină de 40.868.631,168 litri.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru perioada octombrie – decembrie 2017 este de 1,7385 lei/litru.

Cantităţile de motorină aferente perioadei 1 octombrie  – 31 decembrie 2017, determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură și aprobate prin Ordinul Ministrului nr.556/05.04.2018 sunt:

În Ședința de Guvern din 4 aprilie 2018 a fost aprobată o Ordonanță de urgență a Guvernului pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a Legii nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

Piața produselor din sectorul agricol este reglementată de Legea nr.145/2014, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căreia comercializarea de către producătorii agricoli persoane fizice, a produselor proprii, se face numai pe baza Atestatului de producător și a Carnetului de comercializare.

Astfel, modificările aduse Legii nr. 145/2014 presupun ca atestatele de producător și carnetele de comercializare a produselor agricole să fie emise pentru o perioadă de 7 ani.

Din cauza faptului că nu este reglementată o perioadă de tranziție, până la emiterea noilor formulare, producătorilor agricoli care doresc să comercializeze produsele proprii în piață nu le pot fi eliberate atestatele de producător/carnete de comercializare.

Emiterea Ordonanței de Urgență a Guvernului ce legiferează o măsură tranzitorie are ca scop evitarea unui blocaj în ceea ce privește accesul la piață a producătorilor agricoli, a persoanelor fizice. În acest fel, aceștia pot să-și valorifice produsele proprii și pot avea acces la programele guvernamentale multianuale de sprijin.

Prin urmare, formularele atestatelor de producător și carnetelor de comercializare aflate pe stoc se pot folosi până în data de 30 iulie 2018.

Sursa www.madr.ro