La finele lunii aprilie 2018, în judeţul Călăraşi, conform estimărilor INS, exporturile FOB au însumat 21916 mii euro, iar importurile CIF au însumat 21569 mii euro.

În luna aprilie 2018, exporturile au scăzut cu  13,2%, respectiv  importurile cu 7,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Excedentul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost în luna aprilie 2018 de 347 mii euro. În aceeaşi  perioadă a anului 2017, excedentul balanţei comerciale( FOB/CIF)  a fost de 1869 mii euro.

În  perioada 1.I-30.IV.2018, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din  Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (15,9%), metale comune şi articole din acestea (44,4%), articole  din  piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte  materiale similare (9,8%), materii textile şi articole din acestea (10,3%), maşini, aparate şi echipamente electrice  de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (8,8%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-30.IV.2018, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din  acestea (33,2%), maşini, aparate şi echipamente electrice de  înregistrat sau  reprodus sunetul şi imaginile (13,5%), produse ale industriei chimice şi  ale  industriilor conexe (6,1%), materii textile şi articole din acestea (8,9%), pastă din lemn sau din alte materiale fibroase celulozice, hârtie sau carton reciclabile (6,7%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (9,8%), produse vegetale (5,6%), mijloace de transport (5,5%) şi animale vii şi produse animale (3,3%).

MFP stabilește, printr-un proiect de ordin al ministrului finanțelor publice, mecanimul de raportare a dividendelor repartizate trimestrial de operatorii economici, conform Legii nr. 163/2018.

În acest context, se propune evidențierea distinctă, pe seama creanțelor, a sumelor reprezentând dividende repartizate în cursul exercițiului financiar.

Totodată, proiectul de act normativ stabilește termenul de depunere a situațiilor financiare interimare la unitățile teritoriale ale MFP, respectiv 30 de zile de la aprobarea acestora de către adunarea generală a acționarilor/asociaților.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, continuă să sprijine și să încurajeze mediul de afaceri prin măsuri de simplificare și debirocratizare. În acest scop, prin lege, s-a acordat posibilitatea de a opta pentru repartizarea trimestrială a dividendelor, ceea ce va permite flexibilizarea planificării bugetare atât pentru antreprenori, care vor beneficia astfel mai repede de profitul propriei afaceri, cât și pentru execuția cheltuielilor bugetare. În acest fel, se vor colecta și în timpul anului venituri bugetare provenite din impozitul pe dividende", a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice.

Proiectul de ordin este publicat la rubrica Transparență decizională.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu transmite SMS-uri contribuabililor pentru a-i informa cu privire la situaţia fiscală personală. ANAF transmite SMS-uri doar de la nr. 1300 şi numai la solicitarea contribuabilului, dar în care nu sunt transmise informaţii personale, sume de plată sau alte informaţii confidenţiale.

În ultimele 24 de ore, persoane necunoscute au transmis în numele ANAF SMS-uri aparent inofensive, dar care ar putea ascunde o fraudă. Atragem atenţia că ANAF nu transmite aceste mesaje, iar contribuabilii, pentru a evita o eventuală pierdere de bani, ar trebui să nu transmită vreun reply sau să acceseze linkuri indicate în mesajele text.

Cu privire la situaţia expusă, ANAF va sesiza organele competente.

Serviciul comunicare, relaţii publice şi mass media

În ședința de Guvern din 29 august 2018 a fost aprobată o Ordonanță privind modificarea unor acte normative din domeniul gestionării financiare a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune.

Un prim act normativ care a suferit modificări este Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile. Astfel, au fost prevăzute sursele financiare necesare și procedurile punerii în aplicare a unor hotărâri judecătorești definitive în cazul unor litigii contractuale între unii beneficiari și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). De asemenea, se reglementează procedura de restituire a garanției pentru acordarea avansului pentru beneficiarii PNDR, în condițiile în care aceștia depășesc sumele primite ca ajutor nerambursabil în urma diminuării valorii investiției.

În același context al derulării eficiente a fondurilor europene nerambursabile, a fost modificată și OUG 79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor alocate prin Programul National de Dezvoltare Rurală. Una dintre aceste modificări privește completarea categoriilor de beneficiari care pot solicita/obține scrisori de garanție de la Fondurile de garantare (publici și asimilați) cu unitățile de învățământ preuniversitar de stat. De asemenea, este prevăzut în mod expres faptul că dobânzile încasate de fondurile de garantare din plasarea sumelor alocate acestora, în depozite bancare sau titluri de stat, vor fi utilizate exclusiv pentru plata obligațiilor ce decurg din executarea garanțiilor acordate. Alte modificări prevăd clarificări și actualizări necesare procedurilor financiar-contabile specifice fondurilor de garantare (de exemplu, emiterea biletului la ordin se face în numele beneficiarului de proiect (și nu pe numele reprezentantului legal al acestuia).

O altă Ordonanță de Urgență completată prin actul normativ de azi este OUG 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune. Modificările prevăd îmbunătățirea modului de calcul pentru recuperarea sumelor nejustificate din avans, prin aplicarea metodei similare din OUG nr. 66/2011, respectiv doar perceperea dobânzii BNR de la momentul notificării beneficiarului cu privire la constatarea nejustificării avansului până la recuperare. Totodată, o precizare foarte importantă introdusă prin acest act normativ precizează că acțiunile de recuperare a creanțelor bugetare aferente Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) se demarează numai în cazul în care valoarea sumei de recuperat, excluzând majorările de întârziere, este mai mare de 40 lei.

Ultimul act normativ pe care prezenta ordonanță îl modifică este OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăti care se aplică în agricultură în perioada 2015 – 2020. Este vorba despre fondurile implementate și gestionate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Astfel, se creează cadrul juridic pentru situația în care cuantumul unitar calculat conduce la o supra-compensare (plată în exces) a unor beneficiari, care determină utilizarea plafonului maxim alocat înainte de a fi plătite toate animalele eligibile. În acest sens, se reglementează posibilitatea asigurării diferenței față de plafonul alocat de la de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, până la recuperarea acesteia, astfel încât să poată fi plătite toate animalele eligibile. Recuperarea se realizează de la beneficiarii care au primit supra-compensare/plăți în exces, până la data de 31 decembrie 2018, prin plăți voluntare sau prin deducerea acestora din drepturi de plată viitoare în cadrul altor scheme de sprijin. Tocmai, pentru a înțelege conceptul de supra-compensare (plăți în exces), actul normativ adaugă și o definiție a acestuia: ”diferența dintre cuantumul unitar calculat inițial și cel rezultat ulterior, diferit, generat de o serie de transferuri/cedări de drepturi, urmare a reinterogării sistemului informatic.”

sursa www.madr.ro

Agenția de rating Standard & Poor's a menținut atât rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută și în monedă locală, cât și perspectiva stabilă.

Reconfirmarea rating-ului României este susținută de nivelul moderat al datoriei publice și al datoriei externe în comparație cu majoritatea statelor din Uniunea Europeană, de perspectivele de creștere economică solidă și de stabilitatea monedei naționale în raport cu țările vecine.

Agenția de rating prognozează pentru acest an o creștere a PIB-ului real cu 4,3%, pe fondul temperării consumului și al moderării cererii externe și o creștere medie de 3,5% pentru următorii trei ani.

"Consider de bun augur că o a doua agenție reconfirmă rating-ul și perspectiva stabilă a economiei României. Este o confirmare a faptului că suntem pe drumul cel bun cu măsurile adoptate de guvern și că țara noastră rămâne atractivă pentru investitorii străini.", a afirmat Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice.

Agenția apreciază că principalii factori care ar putea îmbunătăți ratingul de țară și ar conduce la o creștere economică mai stabilă și previzibilă, respectiv la o mai bună administrare a finanțelor publice, sunt consolidarea cadrului de guvernanță, înregistrarea unei traiectorii mai solide în consolidarea bugetară, plasarea fermă a datoriei publice nete pe o traiectorie descendentă.

Sursa www.mfinante.ro

Agenţia de rating Moody's menţine calificativul BBB-/A-3 aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală.

"Anunţul Moody's arată faptul că ţara noastră are o creştere economică solidă, care se va menţine şi în următorii ani. Această perspectivă de creştere şi nivelul moderat al datoriei publice sunt motive de încredere pentru investitori în economia românească", apreciază dl Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor publice.

Dintre punctele forte ale României care au stat la baza deciziei agenţiei de rating enumerăm:

potenţialul robust de creştere economică pe termen mediu în contextul provocărilor existente de continuare a reformelor structurale;

capacitatea fiscală moderată, susţinută de nivelul scăzut al datoriei publice, în ciuda riscurilor asociate de politicile fiscale prociclice;

capacitatea instituţională moderată, care reflectă progresele înregistrate de România de când este membră a Uniunii Europene;

expunerea moderată la riscurile externe.

În următorii doi ani, agenţia de rating prognozează o creştere a PIB-ului real cu 4% în 2018, respectiv de 3,5% în 2019. În timp, este de aşteptat ca dinamica investiţiilor să se îmbunătăţească, în condiţiile in care consumul privat va continua să fie principalul factor de creştere, iar contribuţia exporturilor nete va rămâne negativă.

Agenţia de rating Moody's menţionează că factorii care pot duce la o îmbunătăţire a ratingului de ţară vizează măsurile fiscale şi externe, însoţite de o mai mare predictibilitate şi credibilitate a acestora. Totodată, punerea în aplicare a reformelor structurale menite să sprijine mediul de afaceri şi să soluţioneze deficitul de infrastructură vor avea un impact pozitiv asupra creşterii pe termen lung.

Biroul de presă