Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale atrage atenția solicitanților și beneficiarilor de fonduri europene prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 să fie vigilenți și să nu permită apariția unor situații infracționale cu impact financiar produse de persoane care nu au nicio legătură cu AFIR.

Astfel, facem încă o dată precizarea că relația contractuală este directă și are loc numai între Agenție, prin structurile sale teritoriale regionale sau județene și solicitantul/ beneficiarul finanțării nerambursabile. AFIR nu va solicita niciodată sume de bani pentru depunerea unor proiecte și, cu atât mai mult, nu va realiza vreun demers care să pericliteze egalitatea de șanse a solicitanților.

 „În ultima vreme am întâlnit câteva situații grave în care oameni de bună credință au fost înșelați și păgubiți de diferite persoane al căror scop nu este altul decât acela de a induce în eroare și de a-și însuși sume de bani prin fraudă. Sunt preocupat de această situație și atrag atenția ca, la orice nelămurire sau suspiciune, cei care doresc să acceseze sau au accesat PNDR să ia legătura cu colegii mei din structurile teritoriale. Mai mult, accentuez faptul că toate contractele de finanțare se semnează la sediile Centrelor Regionale sau Oficiilor Județene ale AFIR și nu în altă parte.” a ținut să precizeze directorul general AFIR, Adrian CHESNOIU.

AFIR face acest demers de informare în urma semnalelor venite din partea unor beneficiari și din mass-media, ultimul caz fiind consemnat zilele acestea în localitatea Lugoj, județul Timiș.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunță epuizarea fondurilor europene nerambursabile alocate pentru sesiunea din acest an prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru instalarea tinerilor fermieri în mediul rural.

În cadrul sesiunii de primire a cererilor de finanțare din acest an, AFIR a primit online 680 de solicitări de finanțare în valoare totală nerambursabilă de peste 28 milioane de euro. Precizăm că alocarea financiară stabilită pentru sesiunea anuală 2018, aferentă submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” a fost de 11 milioane de euro.

Sesiunea de primire a proiectelor s-a închis conform Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Astfel, în cazul atingerii plafonului stabilit de 200% din alocarea disponibilă în acest an pentru submăsura 6.1, sesiunea de depunere a proiectelor se închide automat înainte de termenul limită prevăzut în anunțul de lansare (31 decembrie 2018). Sesiunea de primire a cererilor de finanțare a fost deschisă pe data de 1 august 2018, ora 9.00.

Reamintim faptul că toate activităţile pe care solicitantul se angajează să le efectueze în cadrul Planului de afaceri şi pentru care a primit punctaj la selecţie devin condiţii obligatorii pentru menţinerea sprijinului pe toată perioada Contractului de finanțare (perioada de implementare şi de monitorizare a proiectului de investiții finanțat prin PNDR 2020).

Produsul Intern Brut al zonei euro şi al Uniunii Europene a înregistrat un avans de 0,4% în trimestrul al doilea al acestui an comparativ cu primul trimestru, statele membre cu cel mai ridicat ritm de creştere economică fiind Malta (1,9%), România şi Estonia (ambele cu un avans de 1,4%), potrivit datelor publicate vineri de Eurostat.

Toate statele membre UE au înregistrat o creştere economică în trimestrul al doilea al acestui an, faţă de primul trimestru, cele mai slabe performanţe fiind anunţate de Danemarca, Grecia, Franţa şi Italia (toate cu un avans de 0,2%).

În ritm anual, în trimestrul al doilea al acestui an, raportat la perioada similară din 2017, Produsul Intern Brut al zonei euro şi al Uniunii Europene a înregistrat un avans de 2,1%. Şi în acest caz România se află printre statele membre cu cele mai bune performanţe, graţie unui avans de 4,2% în ritm anual, fiind devansată de Malta (5,7%), Polonia (5%), Ungaria (4,6%), Letonia (4,4%) şi Slovenia (4,3%).

Datele publicate de Eurostat sunt identice cu cele comunicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS). Conform INS, Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2018 a fost de 232,583 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,4% faţă de trimestrul I 2018 şi cu 4,2% faţă de trimestrul II 2017.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai, Comisia Europeană (CE) a menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se aşteaptă la un avans de 3,9%.

Banca Mondială a anunţat recent că economia României va înregistra un avans de 5,1% în 2018, însă a avertizat că această creştere este peste potenţial. O creştere economică de 5% este preconizată şi de Fondul Monetar Internaţional, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) estimează o creştere de 4,6% în 2018 şi de 4,2% în 2019.

Cu toate acestea, joi, 6 septembrie, Alejandro Hajdenberg, reprezentantul permanent al FMI în România, a anunţat la conferinţa "2018 Investor Days 2018" că Fondul Monetar Internaţional ia în considerare modificarea prognozei de creştere economică pentru România din acesta an de la 5,1% la 4-4,5%.

Comisia Naţională de Prognoză indică o creştere a PIB de 6,1% în 2018, urmată de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021.

În 2017, economia România a consemnat un avans de 6,9%, comparativ cu anul precedent, în 2016 a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008, iar în 2015 a avansat cu 3,9%.

Sursa www.agerpres.ro

„Cea mai mare agenție de rating din lume Standard & Poor's reconfirmă stabilitatea economică României.”  a declarat pentru www.arenamedia.ro senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, membru al Comisiei de Buget – finanţe din Camera Superioară a Parlamentului care a continuat “Calificatul bun acordat României de Standard & Poor's vine la câteva zile după cel al Moody’s, o altă mare agenție internațională de rating care făcea o evaluare similară.”

Standard&Poor's a menține rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută și în monedă locală, și evidențiează perspectiva stabilă. “Reconfirmarea rating-ului României este susținută de nivelul moderat al datoriei publice și al datoriei externe în comparație cu majoritatea statelor din Uniunea Europeană, de perspectivele de creștere economică solidă și de stabilitatea monedei naționale în raport cu țările vecine.” susţine, în continuare, parlamentarul călărăşean.

Pentru 2018, Standard&Poor's prognozează o creștere a PIB-ului real al României cu 4,3%! “În esență, ambele agenții internaționale de rating sintetizează în analiza lor, atât evoluțiile economice și performanțele guvernării PSD cât și perspectiva. Iar menținerea ratigului bun pentru România, este în flagrantă contradicție cu așa-zisele evaluări ale lui Iohannis  și ale partizanilor săi. Altfel spus, din perspectiva realității consemnate inclusiv în ratingurile agențiilor internaționale acordate României, Iohannis & Company se descalifică repetat, rostind ritos minciuni după minciuni anti-PSD, încercând astfel să alimenteze un fanatism politic inutil, dar periculos.” a conchis senatorul Roxana Paţurcă.

Rata anuală a inflaţiei a crescut în luna august la 5,1%, de la 4,56% în iulie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,78% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cele alimentare cu 4,15%, iar serviciile cu 2,61%, se arată într-un comunicat al INS remis marţi, 11 septembrie

“Este o dezinformare, prin prezentare trunchiată și omisiune! Mesajul, informația corectă, este că în România, în primele 8 luni ale acestui an prețurile au avut o remarcabilă stabilitate, fapt reflectat într-o inflație aproape inexistentă.” susţine senatoarul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, membră a Comisiei de buget – finanţe care a continuat “Rata medie a inflației în august 2018 față de luna precedentă – iulie 2018 – a fost de 0,28%. Adică aproape că nu a fost inflație, că prețurile, în medie, au rămas la fel în august față de iulie. Rata medie a inflației pe primele 8 luni ale acestui an a fost de 0,3%. Adică în ultimele opt luni de zile prețurile, în medie, aproape că au stagnat.”

Inflația de 5,1% calculată ca raportare a lunii august 2018  la august 2017, preia/include majorările de prețuri și tarife ale anului trecut  din perioada septembrie – decembrie, determinate de factori exogeni, în afara deciziei guvernamentale, precum creșterea prețului internațional la barilul de petrol, a prețului gazelor, urmare a liberalizării pieței – acord cu UE, a cursului valutar – responsabilitate a BNR. “Stabilitatea prețurilor este atestată clar de INS în lista indicelui prețurilor de consum în august la principalele mărfuri și servicii. Astfel, la categoria mărfurilor alimentare, în august, indicele prețurilor ( 99,83%) a fost mai mic decât în iulie.  Produse de larg consum precum lapte, brânză, zahăr,cartofi, legume, fructe au avut prețuri chiar mai mici în august față de iulie.” a conchis Paţurcă.

La începutul lunii august, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere la 3,5%, de la 3,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an.

Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 2,7%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale.

Rata inflaţiei, determinată  pe baza creşterii preţurilor de consum la populaţie, a fost în luna iunie 2018 de  0,02%  faţă  de luna precedentă, şi de 5,40% faţă de luna iunie 2017.

Rata  medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-30.06.2018, a fost de 0,2%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (+ 0,1%).

În luna iunie 2018 faţă de luna anterioară, au scăzut preţurile mărfurilor alimentare (-0,24) şi au crescut preţurile mărfurilor nealimentare (+0,14%),  precum şi tarifele serviciilor (+0,02%).