Informăm absolvenții promoția 2023 de faptul că sunt așteptați să se înregistreze în evidențele, Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași pentru a beneficia de servicii personalizate în vederea integrării pe piața forței de muncă.

Absolvenții de liceu, indiferent dacă au promovat sau nu examenul de Bacalaureat, sunt așteptați să se înregistreze în evidența AJOFM Călărași în termen de 60 de zile de la absolvire. Și elevii care nu au situația scolară încheiată la toate materiile, se pot înregistra în evidențele agenției în termen de 60 de zile de la data promovării examenului de corigență, data înscrisă în adeverința eliberată de instituția de învățământ. Actele necesare pentru înregistrarea absolvenților în evidențele agențiilor ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, sunt:

• actul de identitate;
• actul de studii sau adeverinta din care să rezulte data absolvirii.

Astfel, absolvenții instituțiilor de învățământ care se înregistrează în evidențele agențiilor pentru ocuparea forței de muncă în raza cărora își au domiciliul, beneficiază de:

• servicii de informare si consiliere profesională:
• medierea muncii;
• servicii gratuite de formare profesională;
• măsuri de stimulare a ocupării.

Absolvenții instituțiilor de învățământ si absolvenții școlilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, care, în termen de 60 de zile de la absolvire, se înregistrează la agențiile pentru ocuparea forței de muncă și se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni, primesc o primă de inserție în cuantum de 1.749 lei(de 3 ori valoarea Indicatorului Social de Referință în vigoare la data încadrării, valoarea ISR fiind de 598 lei).

Pentru informații suplimentare vă rugăm să ne contactați:

Tel:0242/318376; e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

În iunie, moneda națională a avut o evoluție stabilă față de cea unică și a reușit chiar o apreciere de puțin peste 0,1%, comparativ cu ultima ședință din mai. Deprecierea dolarului față de euro a întărit leul cu aproape 1,8%, în timp francul elvețian a pierdut 0,7% iar lira sterlină a fost singura „câștigătoare” cu o apreciere de aproape 0,6%.

După ce a atins în 19 mai recordul de 4,9783 lei, euro a avut un parcurs stabil față de moneda națională. Săptămâna trecută, media a fluctuat între 4,9556 și 4,9644 lei, iar lunea aceasta euro a scăzut la 4,9517 lei. Aprecierea s-a datorat creșterii ofertei de valută, care a făcut ca de la o cotație de 4,961 lei, la deschidere, acesta a scăzut până la 4,949 lei, cu închiderea la 4,953 lei.

Interesul mare al investitorilor străini arătat față de listarea Hidroelectrica va majora oferta de valută și este posibilă revenirea euro sub pragul de 4,95 lei, după atingerea în 19 mai a recordului istoric de 4,9783 lei.

Această evoluție se va concretiza, probabil, în majorarea rezervei valutare a BNR care a crescut la finalul lui iunie la 53,417 miliarde euro iar a celei internaționale (inclusiv aur) la 59,266 miliarde euro.

Volatilitatea din piața monetară a continuat să fie minimă, înainte de ședința de politică monetară a BNR. Dealerii nu anticipează o modificare a ratei de referință care se află la 7%, de la începutul acestui an, față de 1,25% în ianuarie 2021.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a stabilizat la 6,63%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 6,83 la 6,82%.

Stabilitatea din piața monetară s-a reflectat și atunci când a fost calculat IRCC (Indicele de referință pentru creditele consumatorilor), care se aplică pentru creditele acordate după luna mai 2019. Acesta a scăzut de la 5,98%, în trimestrul al doilea, la 5,94%/an, valoare care va fi utilizată de instituțiile de creditare în perioada iulie-septembrie (trimestrul trei).

În cursul acestei luni sunt programate opt licitații prin care Trezoreria vrea să 4,6 miliarde lei.

Moneda unică a fluctuat între 1,0835 și 1,0963 dolari și a început săptămâna aceasta la 1,0871 – 1,0934 dolari. În piața locală cursul monedei americane a încheiat iunie la 4,5750 lei dar a scăzut luni la 4,5495 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,0840 lei, la începutul perioadei, la 5,0551 lei, la sfârșitul ei. Media lirei sterline a fluctuat între 5,7505 și 5,7889 lei și început luna aceasta la 5,7652 lei.

Prețul gramului de aur a crescut vineri la 280.1310 lei, mai jos cu 2 lei față de începutul săptămânii trecute, iar comparativ cu finalul lui mai a scăzut cu aproape 13 lei. Lunea aceasta, gramul a coborât 279,8520 lei, evoluție determinată de deprecierea cursului monedei americane în timp ce metalul galben stagna la 1.910 – 1.921 dolari/uncie.

O informație publicată de Wall Street Journal conform căreia SEC, Comisia de valori mobiliare din SUA, consideră drept deficientă cererea făcută de BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, pentru aprobarea unui ETF pe bitcoin (iShares Bitcoin Trust), a depreciat monedele digitale.

Prețul bitcoin a scăzut joia trecută sub 30.000 de dolari, la circa 29.700 dolari, iar la începutul săptămânii tranzacțiile se realizau în culoarul 30.584 – 30.795 dolari. După ce a atins un minim de circa 1.820 dolari, ether se mișca luni între 1.935 și 1.974 dolari.

Analiza cuprinde perioada 26 iunie – 3 iulie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, până la data de 31 iulie 2023 inclusiv, primeşte cereri iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru perioada 01 iulie - 31 decembrie 2023, cereri avizate de către ANZ.

Cererile se depun la Centrele judeţene APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului.

Conform OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 602/30.06.2023, valorile maxime ale ajutoarelor de stat se calculează pentru perioada menţionată, după cum urmează:

- pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei:

a) 30 lei/cap pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;

b) 17,5 lei/cap pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine;

c) 50 lei/cap pentru rasele de animale din speciile porcine.

- pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale:

a) 70 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte şi 30 lei/cap în cazul controlului producţiei de carne pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;

b) 17,5 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, 17,5 lei/cap în cazul producţiei de carne, 15 lei/cap în cazul producţiilor de lână pentru rasele cu lână fină şi 18 lei/cap în cazul producţiei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine.

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

b) acreditarea solicitantului pentru efectuarea serviciului de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei/ recunoaşterea ca societatea de ameliorare a solicitantului în scopul desfăşurării unui program de ameliorare cu animale de reproducţie de rasă pură înscrise în registrul genealogic condus sau înfiinţat de aceasta şi decizia de aprobare a programului/programelor de ameliorare derulate la rasa/rasele pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de întocmire şi menţinerea registrelor genealogice, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terţă desemnată în programul de ameliorare aprobat, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ;

f) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

g) declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiază sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

b) acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau autorizarea ca parte terţă pentru efectuarea testării performanţelor, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terţă desemnată în programul de ameliorare aprobat sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ;

f) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

g) declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiază sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Documentele transmise vor purta sintagma "conform cu originalul", însuşite prin semnătura solicitantului şi vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicaţiile electronice de gestionare a ajutorului de stat şi la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

După circa o lună și jumătate, cotațiile euro au scăzut sub pragul de 4,95 lei, semn că cererea de lei este mare înainte de listarea la Bursă a Hidroelectrica.

Media monedei unice a scăzut marginal de la 4,9517 la 4,9503 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,949 – 4,953 lei.

Cu o zi înainte de ședința de politică monetară a BNR, de la care nu se așteaptă o modificare a dobânzii de referință, care este, în prezent, de 7%, indicii ROBOR au cunoscut scăderi marginale, dar surprinzătoare, în context.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut la 6,53%, după aproape două săptămâni de stagnare la 6,54%. În urmă cu un an, indicele se situa la 6,47%, după care a început o perioadă rapidă de creștere, proces datorat exploziei pe care a cunoscut-o inflația.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat marți la 6,63%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 6,82 la 6,80%, valoare identică cu cea din 4 iulie 2022.

Recenta slăbiciunea arătată de economia americană, ar putea întârzia procesul de majorare a dobânzii de politică monetară a Rezervei Federale, la întâlnirea conducerii sale de la sfârșitul lunii iulie. Pe de altă parte, oficialii BCE au reafirmat intenția de a majora dobânda cheie, chiar dacă majoritatea economiilor din zona euro au dat semne de recesiune.

Euro fluctua marți în culoarul 1,0892 – 1,0917 dolari, iar media monedei americane a scăzut de la 4,5495 la 4,5426 lei.

Media francului elvețian a crescut la 5,0733 lei iar cea lirei sterline a urcat marginal la 5,7676 lei.

Piața americană a fost închisă miercuri, motiv pentru investitori să căute activele considerate drept un „refugiu”, ceea ce a ridicat cotațiile metalului galben la 1.923 – 1.932 dolari iar prețul gramului de aur a urcat la 281,8673 lei.

Media monedei maghiare s-a depreciat la 375 forinți/euro, piața așteptând ziua de vineri, când va fi anunțată inflația din Ungaria, țara cu cele mai mari creșteri ale prețurilor din Europa. Cursul monedei poloneze s-a apreciat la 4,4273 zloți/euro.

Bitcoin a crescut marți la 30.897 – 31.329 dolari, mișcare datorată optimismului arătat de piață față de viabilitatea proiectului fondului BlackRock de a lansa un ETF bazat pe principala criptomonedă. La rândul său, ether a urcat la 1.949 – 1.967 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Peste 4 milioane de căutări de joburi au fost efectuate, de la începutul anului și până acum, de candidații activi pe eJobs.ro. Cei mai mulți au fost interesați de ofertele pe care angajatorii le-au postat pentru pozițiile de șofer, asistent medical, operator call center și contabil. „Prima jumătate a anului a crescut semnificativ numărul de căutări făcute de cei interesați să își schimbe locul de muncă. Vorbim despre o dublare sau chiar o triplare a numărului de căutări, în special pentru pozițiile de entry level.

Nu într-un ritm la fel de abrupt, dar observabil față a anul trecut, a crescut și numărul de aplicări înregistrate în platformă. Dacă în primul semestru din 2022 am avut 5,1 milioane de aplicări, în aceeași perioadă din 2023 vorbim despre aproape 5,3 milioane de aplicări”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

În ceea ce privește căutările făcute de candidați în platformă, anul acesta dispare din top 5 poziția de inginer, care, la nivelul anului trecut, a fost cea mai populară. A fost înlocuită de poziția de șofer, care s-a regăsit în peste 150.000 de căutări active. În această categorie profesională, cei mai mulți dintre candidați sunt interesați de joburile deschise pentru șoferii de categorie B, șoferii de tir și cei de curierat.

Asistent medical a fost a doua cea mai căutată meserie în primele șase luni din acest an, cu peste 56.000 de interogări în platformă, urmată, la scurtă distanță, de contabil (55.000 de căutări) și operator call-center (43.000 de căutări). Deși, în valori absolute, joburile remote suscită un interes mai mare decât anul trecut, raportat la celelalte poziții din clasament, se află în scădere și ocupă, anul acesta, poziția a șasea.

„Dacă ne uităm la aplicări, vedem însă că domeniile care au atras cei mai mulți candidați au fost retailul, serviciile, call-center / BPO, IT / telecom și financiar bancar. Din cele aproximativ 5,3 milioane de aplicări, peste 3 milioane au mers către aceste domenii. Faptul că există foarte multe căutări pe pozițiile menționate anterior este un indicator bun pentru ce se va întâmpla, cel mai probabil din toamnă, când eforturile active de a prospecta piața și joburile disponibile vor fi dublate de eforturi active în direcția aplicării propriu-zise. Mai cu seamă în condițiile în care, toamna, în mod tradițional, candidații fac pași concreți în direcția schimbării joburilor”, explică Bogdan Badea.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net al celor care lucrează ca șoferi pleacă de la o medie de 2.800 de lei, net, în cazul curierilor, spre exemplu, și pot ajunge până la 9.000 de lei sau chiar mai mult, dacă vorbim despre șoferi de tir, pe curse internaționale. Salariul mediu net pentru un contabil, la nivel național, este de 3.600 de lei și poate ajunge la 6.000 de lei, în cazul contabililor șefi, în timp ce operatorii din call-centere se pot aștepta la câștiguri lunare de aproximativ 2.700 de lei. Un asistent medical câștigă, în medie, 3.200 de lei, pe lună.

Alte poziții care au generat un număr mare de căutări au fost agent de vânzări, specialist în resurse umane, lucrător comercial, inginer ori electrician.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile aproape 34.000 de locuri de muncă.

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna aprilie 2023 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna aprilie 2023 cu 21,2% faţă de luna precedentă, creşterea cu 5,7% faţă de producţia industrială realizată în luna aprilie 2022;

- scăderea câştigului salarial mediu nominal net cu 0,8% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 8,2% comparativ cu luna aprilie 2022;

- scăderea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii aprilie 2023 faţă de luna precedentă cu 0,2 puncte procentuale şi creşterea cu 1,1 puncte procentuale faţă de luna aprilie 2022;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi creşterea cu 2,5 puncte procentuale faţă de luna aprilie 2022;

- menţinerea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale la acelaşi nivel comparativ cu luna precedentă şi scăderea cu 23 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al divorţurilor, creşterea numǎrului căsătoriilor şi menţinerea la acelaşi nivel a numǎrului deceselor sub 1 an faţǎ de luna precedentǎ. Comparativ cu luna aprilie 2022, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an şi creşterea numărului căsătoriilor.

Producţia industrială realizată în luna aprilie 2023 a înregistrat o scădere de 21,2% comparativ cu luna precedentă.

În luna aprilie 2023, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,8% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna aprilie 2023 a crescut cu 5,7% faţă de producţia industrială realizată în luna aprilie 2022.

În perioada 1.I.-30.IV.2023, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o scădere a producţiei industriale cu 1,7%. Scăderi ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară, fabricarea altor produse din minerale nemetalice.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna aprilie 2023, a fost de 5454 lei, mai mic cu 1,1% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 1,3% comparativ cu luna aprilie 2022. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4639 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5301 lei în industrie şi construcţii şi de 5828 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna aprilie 2023, a fost de 3556 lei, mai mic cu 0,8% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 8,2% comparativ cu luna aprilie 2022. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3437 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3667 lei în industrie şi construcţii şi de 3525 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna aprilie 2023 a fost de 7311 lei, iar cel net de 4564 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 0,2%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 99,5% pentru luna aprilie 2023 faţă de luna precedentă, de 235,3% faţă de octombrie 1990 şi de 103,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii aprilie 2023, a fost de 47941 persoane, mai mare cu 28 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 899 persoane faţă de luna aprilie 2022.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5,0 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,8 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,1 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii aprilie 2023, era de 3725 persoane, în scădere cu 146 persoane faţă de luna precedentă (-3,8%).  

Comparativ cu luna aprilie 2022, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 784 persoane (+26,7%).

La sfârşitul lunii aprilie 2023, femeile reprezentau 47,8% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 341 persoane (9,1% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 111 persoane (3,0% din total şomeri) au primit indemnizaţie de şomaj 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii aprilie 2023 era de 3273 persoane, reprezentând 87,9% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (88,6%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii aprilie 2023, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,1%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,3% în luna martie 2023 şi 4,0% în luna aprilie 2022).

Pentru femei, rata şomajului în luna aprilie 2023 a fost de 5,4% (5,7% în luna martie 2023 şi 4,3% în luna aprilie 2022). Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna aprilie 2023 a fost de 4,8% (5,0% în luna martie 2023 şi 3,8% în luna aprilie 2022).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii aprilie 2023 existau 883 de locuri de muncǎ vacante, din care 572 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 311 erau pentru muncitori (35,2%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna aprilie 2023, a fost caracterizată de scăderea numărului născuţilor-vii, al deceselor generele, al divorţurilor, de creşterea numǎrului cǎsǎtoriilor şi menţinerea la acelaşi nivel al numǎrului deceselor sub 1 an comparativ cu luna precedentă. Comparativ cu luna aprilie 2022, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an şi a crescut numărul căsătoriilor,.

Natalitatea. În luna aprilie 2023, numărul născuţilor-vii a fost de 132, mai mic cu 34 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 45 faţă de luna aprilie 2022.

Mortalitatea generală. În luna aprilie 2023, numărul deceselor înregistrate a fost de 343, mai mic cu 52 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 21 faţă de luna aprilie 2022.

Mortalitatea infantilă. În luna aprilie 2023 nu s-au înregistrat decese sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an s-au menţinut la acelaşi nivel faţǎ luna precedentǎ şi au scăzut cu 2 faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -211 persoane în luna aprilie 2023 (-229 persoane în luna martie 2023 şi -187 persoane în luna aprilie 2022).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna aprilie 2023, s-au înregistrat 105 căsătorii, mai multe cu 62 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 31 faţă de luna aprilie 2022.

Divorţialitatea. În luna aprilie 2023 s-au înregistrat 9 divorţuri, mai puţine cu 8 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 15 faţă de luna aprilie 2022.

În luna februarie 2023, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 43,4 milioane euro şi al importurilor CIF de 26,9 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 16,5 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+20,7%) şi respectiv de (29,1%) faţă de luna februarie 2022, importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-16,1%) şi respectiv de (-37,5%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-28.II.2023, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (8,9%), metale comune şi articole din acestea (37,0%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (19,8%), materii textile şi articole din acestea (6,3%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (11,4%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,6%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-28.II.2023, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (13,7%), metale comune şi articole din acestea (32,0%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (7,9%), materii textile şi articole din acestea (3,5%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (6,5%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,3%), mijloace de transport (4,3%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (12,5%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,3%).

În luna aprilie 2023 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă şi de creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.      

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna aprilie 2023, a fost de 1359, mai mic cu 3,1% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 39,8% comparativ cu luna aprilie 2022.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 91,6% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna aprilie 2023, a fost de 2251, mai mic cu 8,3% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 16,5% comparativ cu luna aprilie 2022.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 87,2% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna aprilie 2023, a fost de 17,4% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 0,2 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 2,5 puncte procentuale comparativ cu luna martie 2022.

În luna aprilie 2023, s-au eliberat 34 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, menţinându-se la acelaşi nivel faţă de luna precedentă şi cu 23 mai puţine faţă de luna aprilie 2022.

Rata inflaţiei, a fost în luna apilie 2023 de 0,75% faţă de luna precedentă şi de 11,23% faţă de luna aprilie 2022.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-30.04.2023 a fost de 0,8%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (1,9%).

În luna aprilie 2023 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+1,1%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,48%) şi tarifele serviciilor (+1,77%)