ANAF | 25 iunie - termenul de depunere a declaraţiilor D 100 şi D 101

ANAF | 25 iunie - termenul de depunere a declaraţiilor D 100 şi D 101

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală informează contribuabilii persoane juridice că, pe perioada aplicării prevederilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii, precum şi pentru completarea unor acte normative, termenele pentru depunerea declaraţiilor sunt cele prevăzute la art. I alin. (13) din acest act normativ şi anume:

- pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, prin derogare de la prevederile art. 41 şi 42 din Codul fiscal, termenul pentru depunerea declaraţiei anuale privind impozitul pe profit (formular 101 - Declaraţie privind impozitul pe profit) şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv este până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, iar pentru contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin.(5) din Codul fiscal până la data de 25 a celei de-a şasea luni, inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat;

- pentru contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, prin derogare de la prevederile art. 56 din Codul fiscal, termenul pentru depunerea declaraţiei aferente trimestrului IV (formular 100 - Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat) şi plata impozitului aferent acestui trimestru este până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor;

- pentru plătitorii de impozit specific unor activităţi, prin derogare de la prevederile art. 8 din Legea nr. 170/2016, cu completările ulterioare, termenul pentru depunerea declaraţiei aferente semestrului II (formular 100 - Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat) şi plata impozitului aferent acestui semestru este până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor.

Potrivit prevederilor art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020, nu intră sub incidenţa prevederilor acestui articol contribuabilii pentru care reglementările contabile sunt emise de Banca Naţională a României, respectiv de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Contribuabilii pot solicita asistenţă cu privire la modul de completare şi de depunere a declaraţiilor fiscale prin Formularul de Contact (disponibil la link-ul https://www.anaf.ro/asistpublic/ ) sau prin apelarea Call-Center-ului la nr. de telefon +4 031.403.91.60.

Serviciul comunicare, relaţii publice şi mass media

Taxele și impozitele pe care fiecare parior trebuie să le plătească în 2022

Taxele și impozitele pe care fiecare parior trebuie să le plătească în 2022

Persoanele care obțin câștiguri din practicarea jocurilor de noroc online și/sau offline, indiferent că este vorba de pariuri sportive sau despre jocuri de cazino, sunt impozitate în funcție de trei praguri de venit. În plus, pariorii plătesc anumite taxe, în funcție de mediul în care joacă și de operatorul ales. În România, acest domeniu a fost reglementat în anul 2015, atunci când și-a intrat în drepturi și Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc.

Gradul de colectare este de 100%, pentru că orice impozit câștiguri pariuri este reținut la sursă. Cu alte cuvinte, atunci când un parior formulează o cerere pentru a retrage fonduri din contul de joc sau când câștigă un bilet plasat offline, el primește suma solicitată minus suma datorată Statului, care este virată de operator direct la buget.

Legislația fiscală în vigoare pentru anul 2022 prevede următoarele praguri de impozitare:

- Pragul 1, pentru veniturile de până la 66.750 de lei - impozitul este de 1% din suma retrasă.

- Pragul 2, pentru veniturile între 66.751 de lei și 445.000 de lei – impozitul este de 667,5 lei plus 16% pentru ce depășește suma de 66.750 de lei.

- Pragul 3, pentru veniturile de minim 445.001 lei – impozitul este de 61.187,5 lei plus 25% pentru ce depășește suma de 445.000 de lei.

Pariorii care joacă la agențiile stradale plătesc impozit pentru fiecare bilet câștigat, în timp ce pariorii online sunt impozitați numai atunci când retrag fonduri. O altă diferență între offline și online există la nivelul taxelor percepute. Jucătorii care plasează bilete în agențiile de pariuri terestre plătesc o taxă de 5% din miza fiecărui pariu. Ca și impozitul, această taxă este reținută automat de operator. Concret, dacă jucătorul plătește 100 de lei, pe biletul de pariuri va apărea miza 95 de lei, restul banilor fiind virat spre bugetul statului. Câștigul potențial este produsul dintre miza scrisă pe bilet și cota pariului.

În online se plătește „taxa pe viciu”

Pe de altă parte, pariorii online nu plătesc taxă atunci când plasează un bilet, însă, în unele cazuri, trebuie să achite „taxa pe viciu”, instituită la data de 1 ianuarie 2019. Este vorba despre o taxă de 2% din suma cu care alimentează contul. Trebuie precizat că prevederea legislativă a vizat direct operatorii de jocuri online, însă majoritatea acestora a transferat taxa în sarcina jucătorilor. Mai există agenții care suportă „taxa pe viciu”, astfel că fondurile transferate de clienți ajung integral în contul de joc.

În afara impunerilor prevăzute în Codul Fiscal, există diverse taxe impuse prin regulamentele de funcționare a operatorilor de jocuri de noroc. Astfel, clienții pot plăti taxe suplimentare pentru depuneri și retrageri efectuate printr-o anumită metodă de plată, cum ar fi Paysafecard. De asemenea, unii operatori pot percepe taxe și pentru schimbul valutar, în cazul în care clientul efectuează o depunere cu o anumită valută, dar contul de joc este în altă valută.

Recent, unele instituții bancare au instituit o politică specială față de jocurile de noroc. Potrivit ei, pentru transferurile de fonduri din contul bancar într-un cont deschis pe o platformă de gambling este percepută o anumită taxă.

Date de contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Impactul modificărilor în legislația muncii din 2021 pentru mediul de afaceri românesc și provocările anului 2022!

Impactul modificărilor în legislația muncii din 2021 pentru mediul de afaceri românesc și provocările anului 2022!

Dacă anul 2020 a fost un an de încercări pentru antreprenori, 2021 a adăugat și mai multe provocări, iar anul 2022 va testa anduranța mediului de afaceri.

Cristina Elena Florescu – Consultant HR și Coordonatoarea Mamprenoare București, o platformă națională de antreprenoriat feminin, face o analiză a modificărilor legislative din domeniul relațiilor de muncă din anul 2021 și a provocărilor anului care vine.

Efectele creșterii salariului minim brut în 2021 și previziuni pentru noile modificări din 2022

Am început anul 2021 în forță cu o mărire a salariului minim brut pe țară. Așteptările guvernanților au fost mărețe, însă rezultatele nu au fost pe măsură: rata șomajului nu a scăzut semnificativ așa cum se previziona.

Dacă în ianuarie 2021 am plecat de la o rată a șomajului de 3,34%, sfârșitul lunii octombrie ne-a arătat o rată de 2,76%. Diferența procentuală nu vine neapărat din integrarea în muncă a șomerilor, ci mai degrabă din relaxarea restricțiilor de călătorie în majoritatea țărilor din Europa. Astfel, mulți șomeri români s-au îndreptat înspre țări în care salariile sunt mult mai mari decât la noi.

Asta înseamnă că mărirea salarială obligatorie din 2022 nu garantează o creștere a numărului de salariați și motivele sunt evidente: avem un număr de 12.870 de șomeri cu studii superioare la final de octombrie.

Aceștia sunt persoane pe care, cel puțin la nivel teoretic, ne este mai ușor să le integrăm în muncă, comparativ cu 71.145 de șomeri cu studii gimnaziale pentru care integrarea în câmpul muncii este extrem de dificilă dar și costisitoare pentru mediul privat care trebuie să investească în calificarea lor.

Să nu uităm că piața forței de muncă a ariei de muncitori calificați și necalificați este extrem de volatile, cu alte cuvinte angajatorul nu are siguranța că-și va amortiza cheltuielile.

Mai mult decât atât, o creștere a cheltuielilor cu salariații nu atrage după sine o fișă de post mai încarcată sau un volum de muncă mai mare. În cel mai fericit caz, antreprenorii care au reușit să se mențină activi pe toată durata pandemiei vor menține activitatea la același ritm și nivel, dar puțin probabil să mai facă recrutări de personal în prima jumătate a anului 2022 chiar dacă suma de 2550 lei brut poate părea motivantă pentru un viitor salariat.

Cu alte cuvinte, ne întoarcem la situația când vom avea forță de muncă dornică să lucreze dar nu va avea unde și societăți dornice să se dezvolte să creeze locuri de muncă, dar care nu sunt deloc sprijinite financiar de stat.

Măsura creșterii salariului minim brut pe economie este singulară și nu vine la pachet cu alte facilități pentru mediul de afaceri, dar atrage după sine o creștere a taxelor la contribuțiile obligatorii, crește baza de calcul CAS, cresc contribuțiile sociale pentru veniturile care depășesc plafonul de 12 salarii minime brute în 2022.

Modificarea perioadei de salarizare cu salariul minim brut pe economie din 2022

Mai mult decât atât, apare o nouă obligativitate a angajatorului să mențină un salariat pe salariul minim pe economie: maxim 24 de luni de la data semnării contractului individual de muncă.

Este foarte greu de aplicat o astfel de obligativitate fără să umbli la organigrama firmei și implicit la reducerea numărului de posturi. Sunt activități repetitive care prin natura lor nu presupun nici un efort suplimentar de muncă nici activități conexe care să justifice o mărire salarială.

Normarea muncii de 8 ore este făcută de angajator ținând cont de legislație și volumul de muncă, nu putem interveni și nici suprasolicita un salariat pentru că îi punem în pericol sănătatea.

Nu ne ajuta nici să luăm în calcul formarea profesională care are loc o data la 2 respectiv 3 ani de activitate la același angajator. Nu toate cursurile de perfecționare atrag după sine un aport suplimentar de muncă, 80% din aceste cursuri fiind oferite angajaților tocmai pentru a-i ajuta să își păstreze actualul loc de muncă, să-și eficientizeze munca, să țină pasului cu evoluția tehnologică, toate acestea însemnând practice un update general la tot ce înseamna nou.

Singura măsură obiectivă a unui antreprenor este creșterea prețurilor la servicii și produse pe fondul unei economii sustenabile și astfel va putea susține creșterile salariale.

Renunțarea la obligativitatea Fisei de post și Regulamentului Intern din 2021 va produce efecte dramatice în 2022

O altă modificare apărută în legislația muncii în 2021 spune că microintreprinderile, adică angajatorii cu cel mult 9 angajați, așa cum sunt majoritatea companiilor din comunitatea Mamprenoare, nu mai au obligativitatea de a încheia regulamentul intern și fișa de post.

Prin această modificare s-a dorit să se institute relații de muncă mai flexibile dar din păcate, a ridicat mult mai multe întrebări. Este imposibil pentru un antreprenor sa gestioneze relațiile de muncă fără cele două instrumente de bază: regulament intern și fișa de post.

Forma scrisă a tipului de activitate a salariatului cât și a așteptărilor angajatorului și a regulilor interne sunt dovada de necontestat că un salariat este în cunoștință de cauză față de condițiile, standardele și limitele muncii pe care o prestează. Inclusiv forma de comunicare, scrisă, online, pe mail sau printr-un mesaj telefonic, dacă nu este reglementată intern nu poate constitui o probă solidă pentru eventuale conflicte de muncă.

Noutățile aduse Contractului individual de Munca și Regulamentul intern în 2021 pun presiune pe antreprenori să vina cu informarea suplimentară a angajaților în 2022

Semnătura electronică avansată sau calificată utilizată atât la încheierea, executarea dar și încetarea unui contract individual de muncă a rămas în continuare o opțiune a angajatorului. Este prima soluție bine-venită a guvernului care a facilitat încheierea documentelor de personal în special pentru cei care fie din motive de pandemie, medicale fie prin natura muncii prestate își desfășoară activitatea în afara biroului și de cele mai multe ori în afara orașului unde își are sediul angajatorul.

Obligativitatea informării salariaților cu privire la pilonul 2 de pensii este o altă modificare apărută în 2021. Adică, dacă sunt salariați cu vârsta până în 35 de ani, aceștia sunt obligați să adere la un fond de pensii administrat privat. Pentru cei cu vârste între 35 și 45 de ani, este opțional. Această informare făcută sec nu ajută cu nimic salariatul și nu face decât să ridice alte întrebări: De ce? Unde găsesc informații? Eu ce câștig? Și din nou, antreprenorul are o sarcină suplimentară: să se informeze și să vină cu răspunsurile necesare.

Din 2022 se introduce obligatoriu cardul pentru bonurile valorice

Ordonanța de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a venit la final de decembrie și mai ridică la fileu câteva noutăți:

Dacă până în acest an antreprenorul avea posibilitatea sa ofere cadouri în bani și/sau în natură în valoare de maxim 150 de lei neimpozabili, din 2022 valoarea crește până la suma de 300 de lei;

Bonurile valorice rămân exclusiv în format electronic. Evident că tot acest proces cade și de această dată în sarcina angajatorului fără a implica financiar salariatul.

“Constatăm că în continuare domeniul antreprenorial este cel care este solicitat să suporte financiar și să găsească soluții la obligațiile ce derivă din partea guvernanților, care își externalizeaza cu succes implicarea” - conclude Cristina Elena Florescu – Consultant HR și Coordonator Comunitatea Mamprenoare București.

--------------------------------------------

Mamprenoare este un Business Hub & Accelerator pentru femei înființat în urmă cu 5 ani la Cluj-Napoca de Alina Bota – Consultant în Afaceri și Personal Branding. Mamprenoare.eu este singura platformă online de promovare a afacerilor femeilor antreprenor. Membrele platformei sunt femei antreprenor cu educație superioară și expertiză în diverse domenii de business (legal, contabilitate, resurse umane, marketing, copy-writting, design etc) și cu afaceri mici și mijlocii din foarte multe domenii de activitate. Membrele comunității au un sistem foarte bine organizat de învățare colaborativă și o asociație non-profit pe care derulează diverse activități caritabile și educaționale pentru femei și copii.

Persoana de Contact

Alina Bota – Fondator Mamprenoare &

Președinte Asociația Mamprenoare

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

MF | Mai mult de un milion de persoane fizice înrolate în SPV

MF | Mai mult de un milion de persoane fizice înrolate în SPV

A fost depășit pragul de un milion de persoane fizice înrolate în Spațiul Privat Virtual (SPV) al MF-ANAF. În acest moment, peste 1,6 milioane de utilizatori, persoane fizice și juridice, s-au conectat în total pe platformă.

Demersul de înrolare în SPV vine în sprijinul contribuabililor prin automatizarea schimbului de date fiscale și eliminarea depunerii fizice a anumitor declarații lunare specifice. Prin înrolarea în SPV, contribuabilii au acces continuu la un serviciu gratuit, accesibil permanent, care oferă o serie de beneficii utilizatorilor săi, cum ar fi:

- o bază de date complexă cu informații din sfera obligațiilor fiscale;

- accesul facil la acte administrativ fiscale și alte documente;

- acces servicii electronice specifice.

Înscrierea în SPV, parte a procesului de digitalizare a administrației publice, este un proces care eficientizează interacțiunile dintre stat și contribuabili. Prin intermediul portalului, sarcina administrativă a contribuabililor este ușurată, întregul proces desfășurându-se într-un spațiu transparent.

 AJFP Călărași a colectat în primele 5 luni ale anului venituri bugetare de 438,15 mil. lei

AJFP Călărași a colectat în primele 5 luni ale anului venituri bugetare de 438,15 mil. lei

Administrația Județeană a Finanțelor Publice CălăraȘi a realizat în perioada ianuarie-mai 2021, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 438,15 mil. lei, cu 10,76 mil. lei mai mult față de programul stabilit de ANAF, gradul de realizare a programului fiind de 102,52%.

La nivelul AJFP Călărași, situaţia veniturilor colectate pe bugete, se prezintă astfel:

- La bugetul de stat, s-au colectat 159,02 mil.lei, mai mult cu 2,57 mil. lei decât suma programată, gradul de realizare fiind de 101,64%;

- La bugetul asigurărilor sociale de stat, s-au colectat 189,24 mil. lei mai mult cu 7,66 mil. lei decât suma programată, gradul de realizare fiind de 104,22% ;

- La bugetul asigurărilor pentru șomaj, s-au colectat 6,06 mil.lei, mai mult cu 0,50 mil.lei față de suma programată, gradul de realizare fiind de 109,02% ;

- La bugetul Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate, s-au colectat 83,83 mil. lei, mai mult cu 0,03 mil.lei decât suma programată, gradul de realizare fiind de 100,03%.                                                                                   

Nicolae ŢIFREA                                                                        

Şef administraţie                                                                                                                                                                                                                                                                                          

Free Joomla templates by Ltheme