În perioada 26 mai 2023, ora 10.00 – 26 iunie 2023, ora 23.59, în limita bugetului alocat, se desfășoară a doua rundă de atragere de fonduri în cadrul Programului ”Prima conectare la sistemul public de alimentare cu apă și canalizare”, finanțat din PNRR.

Înscrierile se realizează în baza Ghidului specific — Condiții de accesare a fondurilor europene aferente Planului național de redresare și reziliență, componenta C1 — Managementul apei, investiția 3. Sprijinirea conectării populației cu venituri mici la rețelele de alimentare cu apă și canalizare existente, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 2.605/2022, disponibil pe site-ul AFM.

https://afm.ro/pnrr_managementul_apei_ghid.php

Cererile de finanțare se vor transmite la AFM prin aplicația informatică destinată programului care va fi disponibilă pe site-ul instituției, www.afm.ro.

În cadrul Programului se acordă finanțare pentru realizarea țintelor cuprinse în Investiția 3 - Sprijinirea conectării populației cu venituri mici la rețelele de alimentare cu apă și/sau canalizare existente din cadrul Componentei C1: Managementul Apei și contribuie la îndeplinirea Reformei 1. Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene.

Măsura vizează sprijinirea familiilor și persoanelor singure cu venituri reduse (care au media veniturilor bănești nete lunare sub salariul minim brut pe țară garantat la plată pe membru de familie) pentru plata cheltuielilor de branșare/racordare la sistemul public de alimentare cu apă și/sau de canalizare.

Solicitanții care pot depune cereri de finanțare sunt Operatorii de servicii de utilități publice/operatorii regionali de servicii de utilități publice din sectorul de apă/apă uzată, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. g) și h) din Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Pe lângă celelalte criterii de eligibilitate aplicabile, aceștia sunt eligibili sub condiția încheierii de parteneriate (în calitate de Lideri), cu UAT sau cu ADI.

Suma alocată sesiunii de finanțare este de 747.350.000 lei, valoare fără TVA, respectiv 889.346.500 lei, valoare cu TVA.

Valoarea maximă eligibilă a proiectului corespunde unui cost unitar de cel mult 1.900 euro/gospodărie racordată și/sau branșată la sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare, fără TVA.

Rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului fără TVA.

Informații privind desfășurarea programului se publică pe site-ul AFM la secțiunea Programe de finanțare – PNRR.

Din bugetul total de 4,15 miliarde de euro de care dispune Programul Incluziune și Demnitate Socială, cea mai mare alocare revine sprijinului acordat preșcolarilor și elevilor, mamelor cu nou născuți și asigurării alimentelor de baza/mese calde pentru persoanele din grupurile defavorizate (980 milioane euro).

Anul acesta vor fi deschise 10 apeluri în valoare totală de 970 milioane euro, primele urmând a fi lansate în trimestrul 2 al anului.

Persoanele vulnerabile vor beneficia de un pachet special de sprijin prin Programul Incluziune și Demnitate Socială, primele apeluri de proiecte urmând a fi deschise în trimestrul al doilea al acestui an. În total, în 2023 vor fi lansate prin acest program 10 apeluri în valoare totală de 970 milioane de euro, proiectele putând fi depuse de unitățile administrativ – teritoriale, grupurile de acțiune locală, furnizorii de servicii sociale, întreprinderi sociale sau administratori ai schemelor de antreprenoriat social.

„Este pentru prima dată când România are un program cu finanțare europeană special dedicat grupurilor vulnerabile și vom folosi această oportunitate pentru a sprijini vârstnicii, copiii, persoanele cu dizabilități, familiile monoparentale sau mamele aflate în dificultate. Am finanțat, în ultimii ani, din fonduri europene, măsuri care au îmbunătățit viața multora dintre românii cu venituri mici – pachetele cu alimente, tichetele educaționale, cardurile sociale ”Sprijin pentru România”, cardurile de energie și avem în pregătire alte măsuri similare. Dar, din păcate, 1 din 3 români este expus riscului de sărăcie sau excluziune socială, cele mai expuse acestui fenomen fiind grupurile vulnerabile. În acest sens, Programul Incluziune și Demnitate Socială este un instrument care ne permite să construim un sistem de servicii sociale integrate care să sprijine, pe termen lung, persoanele vulnerabile: vom finanța centre sociale integrate, servicii de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici, servicii educaționale sau de integrare pe piața muncii, servicii de viață independentă pentru persoanele cu dizabilități care părăsesc sistemul instituționalizat, întreprinderi sociale”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

La nivel de program, prioritățile sprijină grupuri vulnerabile distincte, dar cuprind măsuri integrate și interconectate, astfel încât să se asigure o alocare financiară eficientă a intervențiilor.

Peste 800 de milioane de euro pentru centre comunitare integrate și dezvoltarea serviciilor sociale în mediul rural

Programul Incluziune și Demnitate Socială va finanța 11 priorități de investiții:

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității;

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității – zona rurală;

Protejarea dreptului la demnitate socială;

Sprijinirea comunităților rurale fără acces sau cu acces limitat la serviciile sociale;

Reducerea disparităților dintre copiii la risc de sărăcie și/sau excluziune socială și ceilalți copii;

Servicii de suport pentru persoane vârstnice;

Sprijin pentru persoanele cu dizabilități;

Servicii sociale și de suport acordate altor grupuri vulnerabile;

Inovarea socială;

Ajutorarea persoanelor defavorizate;

Asistență tehnică.

Cel mai mare buget este alocat priorității de ajutorare a persoanelor defavorizate – 980 milioane de euro – care va finanța măsuri precum pachetele cu alimente de bază sau mese calde, sprijin pentru achiziționarea de rechizite și îmbrăcăminte pentru copiii din medii defavorizate, sprijin pentru cuplurile mamă – copil. Sprijinirea comunităților rurale beneficiază de o alocare de 815 milioane euro, din care se vor finanța centre comunitare integrate, dezvoltarea serviciilor sociale în comunitățile rurale și formarea de profesioniști în domeniul asistenței sociale.

Rezultatele așteptate la finalul perioadei

300.000 preșcolari și elevi beneficiari de vouchere pentru rechizite și îmbrăcăminte;

60.000 nou-născuți beneficiari de vouchere pentru trusou;

1.200.000 beneficiari de mese calde (vouchere/pachete cu alimente);

415.378 persoane vulnerabile cu acces îmbunătățit la servicii de sănătate, sociale și educaționale;

149.335 utilizatori ai unităților de asistență socială noi sau modernizate;

38.582 persoane care au ieșit din situația de excluziune locativă;

200 așezări informale reglementate;

601 întreprinderi sociale înființate în mediul rural

5.940 număr anual de utilizatori ai unităților de asistență socială noi sau modernizate;

2.786 număr anual de utilizatori ai unităților educaționale sociale noi sau modernizate;

1 Cluster de inovare și incluziune socială, funcțional la 2 ani de la finalizarea intervenției.

Categoriile de beneficiari eligibili pentru proiectele finanțate prin Programul Incluziune și Demnitate Socială

Pot depune cereri de finanțare instituțiile publice și private, în special:

din domeniul protecției sociale;

din domeniul așezărilor informale;

furnizori publici si privați de servicii sociale acreditați;

autoritățile publice locale;

MMSS;

ANPDCA, ANPDPD;

MAI-IGI.

În conformitate cu principiul parteneriatului, pot aplica pentru finanțare:

Autorități publice locale, în parteneriat cu ONG-uri;

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației și Ministerul Sănătății (parteneriat deja funcțional);

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în parteneriat cu structurile relevante;

furnizorii de servicii sociale acreditați, în parteneriat cu asociații culturale, unități de cult, cluburi sportive, asociații sportive, federații sportive;

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în parteneriat cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse / structurile relevante

autoritățile publice locale, în parteneriat cu furnizori de servicii sociale acreditați;

furnizori de servicii sociale acreditați, în parteneriat cu autoritățile publice locale

Autoritatea Naţională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, în parteneriat cu DGASPC;

furnizori de servicii sociale acreditați, în parteneriat cu unitățile administrativ – teritoriale;

Inspectoratul General pentru Imigrări, în parteneriat cu Instituțiile Prefectului din teritoriu, ONG-uri;

furnizori publici si privați de servicii sociale; ONG-uri, autorități cu activitate în domeniu, pentru mecanismul competitiv;

Mai multe detalii despre PIDS găsiți aici: https://bit.ly/3J8i4n1

Calendarul apelurilor din fonduri europene pentru anul 2023 poate fi consultat aici: https://bit.ly/3Z9sqtG

Din bugetul total de 4,34 miliarde de euro de care dispune Programul Educație și Ocupare, peste un miliard este destinat valorificării potențialului tinerilor pe piața muncii. În anul 2023 vor fi lansate 18 apeluri, din care 11 în domeniul educație și 7 în domeniul capital uman.

Din al doilea trimestru al acestui an vor putea fi accesate finanțările destinate domeniilor educației și accesului pe piața muncii, prin Programul Educație și Ocupare 2021 – 2027. Cele 18 apeluri programate a fi lansate în cursul acestui an au un buget total de 1,15 miliarde de euro și vor finanța intervenții care vizează activarea potențialului antreprenorial al tinerilor, servicii integrate pentru ocupare, corelarea studiilor terțiare cu cerințele de pe piața muncii, dezvoltarea și implementarea unor programe universitare, stagii pentru studenți, orientare în carieră și formare profesională pentru persoanele cu nivel redus de educație, stagii de practică pentru elevii din învățământul profesional și tehnic.

„Separat de investițiile în proiecte de infrastructură sau în serviciile publice esențiale precum sănătatea, Programul Educație și Ocupare ne oferă oportunitatea de a investi în cea mai importantă resursă pe care o avem: oameni. Știm cu toții care sunt efectele migrației forței de muncă din România ultimilor ani. Suntem totodată conștienți de faptul că deficitul actual de forță de muncă nu poate fi recuperat decât prin investiția în educație și prin corelarea acesteia cu cerințele angajatorilor. Programul Educație și Ocupare ne deschide accesul la educație, formare și calificare, dar și acces pe piața muncii pentru tineri, sprijină persoanele inactive, șomerii de lungă durată și persoanele din categoriile vulnerabile să se integreze pe piața muncii, oferă finanțare pentru învățământul profesional și tehnic, dar și pentru formarea continuă a adulților. La finalul perioadei, vom avea 280.000 de tineri sprijiniți să intre pe piața muncii. De asemenea, prin PEO vom oferi sprijin persoanelor vulnerabile să își continue educația și să obțină calificare și un loc de muncă. Programul Educație și Ocupare va sprijini, în total, circa un milion de români să dobândească o educație și să devină activi pe piața muncii, fiind pregătiți pentru meseriile pe care avansul tehnologic le aduse”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Primele 8 apeluri de proiecte finanțate prin Programul Educație și Ocupare vor fi lansate în cel de-al doilea trimestru al acestui an, alte 6 fiind programate pentru perioada iunie – septembrie 2023, în timp ce în ultimul trimestru al anului 2023 vor fi deschise 4 apeluri.

Programul Educație și Ocupare (PEO) stabilește prioritățile de investiții finanțate din Fondul Social European+, în sprijinul implementării Strategiei naționale pentru ocuparea forței de muncă 2021-2027 și a Strategiei România Educată. Obiectivul major în domeniul ocupării este ca piața muncii din România să devină sustenabilă, rezilientă, pro-activă și bazată pe inovare socială, urmărind valorificarea potențialului uman, în condiții de echitate, prin creșterea relevanței sistemelor de educație și formare pentru piața muncii, în contextul utilizării și dezvoltării competențelor digitale și antreprenoriale și promovării unui mediu stimulativ pentru învățarea pe tot parcursul vieții.

Prioritizarea intervențiilor a pornit de la nevoia de investiții pentru creșterea accesului la ocupare, pentru anticiparea nevoilor de competențe și furnizarea de măsuri pentru tranziții și mobilitate pe piața muncii, precum si din nevoia de a crea un sistem de educație accesibil pentru toate categoriile de elevi și studenți, relevant pentru piața muncii și stimulativ pentru învățarea pe tot parcursul.

Programul Educație și Ocupare va finanța zece priorități de investiții:

Modernizarea instituțiilor pieței muncii;

Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii;

Creșterea accesului pe piața muncii pentru toți;

Antreprenoriat și economie socială;

Îmbunătățirea participării copiilor la educația antepreșcolară și preșcolară;

Prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație;

Creșterea calității ofertei de educație si formare profesională pentru asigurarea echității sistemului si o mai bună adaptare la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic;

Creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic;

Consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității;

Asistență Tehnică.

Un milion de români sprijiniți

Printre rezultatele așteptate la finalul perioadei 2021-2027 se numără:

Eficientizarea serviciului public de ocupare (SPO): 87.000 de angajatori care apelează și beneficiază de serviciile SPO; 000 persoane care intră în serviciile SPO; 600 noi angajați SPO; 1840 angajați SPO care participă la programe de pregătire profesională; 407 entități ale partenerilor sociali și societății civile cu capacitatea consolidată în dialog social și activități specifice pieței muncii;

263 de tineri sub 30 ani sprijiniți să intre pe piața muncii și 5.990 locuri de muncă nou create pentru tineri;

667 de persoane inactive, șomeri, șomeri de lungă durată, persoane cu dizabilități, persoane din comunități marginalizate și alte categorii dezavantajate pe piața muncii sprijiniți în vederea ocupării;

877 locuri de muncă nou create prin schemele de antreprenoriat;

158 participanți la cursuri de formare/ mentorat/ masterat didactic care obțin o calificare în domeniul educației timpurii;

1.400 unități de educație timpurie care beneficiază de sprijin pentru asigurarea materialelor educaționale pe parcursul a 3 ani și 42 servicii de îngrijire și educație timpurie standard/ complementare la nivel județean, înființate și funcționale;

3.000 unități de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar sprijinite;

534 copii și tineri proveniți din medii și grupuri dezavantajate sprijiniți pentru prevenirea abandonului școlar sau menținerea în educație;

964 persoane din afara sistemului de învățământ sprijinite prin programe A doua șansă;

60 unități de învățământ superior sprijinite pentru internaționalizare;

3.176 entități (furnizori de formare) cu sistem de asigurare a calității implementat;

380 standarde ocupaționale/ calificări profesionale realizate / 360 validate/aprobate pentru utilizare;

889 participanți implicați în programe de formare continuă a adulților (certificare /calificare/schimb de bune practici/ instruiri);

966 elevi din învățământul profesional și tehnic sprijiniți pentru prevenirea abandonului școlar.

590 programe de mobilitate a adulților sprijinite /finanțate.

Categoriile de beneficiari eligibili pentru proiectele finanțate prin Programul Educație și Ocupare

În cadrul acestui program este încurajată implementarea acțiunilor în parteneriat, prin implicarea categoriilor de parteneri relevanți în funcție de specificul intervențiilor.

Astfel, sunt prevăzute parteneriate atât pe piața muncii, cât și la nivelul sistemului de învățământ:

între Serviciul Public de Ocupare și furnizori de servicii de tineret publici sau privați;

SPO în parteneriat cu alte structuri relevante publice/private/parteneri sociali/furnizori de servicii pe piața muncii;

MMSS /ANOFM /INCSMPS/ ME / ISE;

MMSS / comisii județene pentru autorizarea furnizorilor de formare profesională;

ME în parteneriat cu structuri locale / autorități publice locale;

CNDIPT în parteneriat cu agenți economici implicați în programele de formare profesională;

unități de învățământ (inclusiv instituții de învățământ superior) în parteneriat cu ONG-uri / mediul economic (angajatori), asociații culturale, unități de cult, cluburi sportive, asociații sportive, federații sportive, autorități publice locale.

Mai multe detalii despre PEO găsiți aici: https://bit.ly/4071CL1.

Calendarul apelurilor din fonduri europene pentru anul 2023 poate fi consultat aici: https://bit.ly/3Z9sqtG

Sistemul informatic MySMIS2021 acoperă toate etapele ciclului de viaţă al unui proiect - definirea apelului, elaborarea şi depunerea proiectului (cererii de finanţare), evaluarea, contractarea, achiziţiile, implementarea şi monitorizarea, prin module dedicate.

În această perioadă este în curs de finalizare dezvoltarea sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021+, sistemul unic de management al informaţiei privind fondurile externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027.

Conform calendarului operaţionalizării noului MySMIS, începând cu data de 16 mai proiecte aferente perioadei de programare 2021 - 2027 vor putea fi depuse într-o variantă optimizată a aplicaţiei.

"Dezvoltarea sistemului informatic MySMIS2021 este unul dintre elementele - cheie în absorbţia celor 46 de miliarde de euro din Politica de Coeziune 2021-2027, pentru că ea răspunde acelei cerinţe de digitalizare care facilitează accesul la finanţare pentru beneficiari. Totodată, eficientizează activităţile Autorităţilor de Management, de la definirea apelului şi până la implementarea proiectului. Anul acesta avem 534 de apeluri, aşteptate cu mare interes de către beneficiari, iar măsurile de debirocratizare şi de simplificare vor face ca rezultatele să se vadă mai curând în economie şi în viaţa comunităţilor. Mai mult, nu vom mai trenuma că vom avea probleme cu absorbţia. Încă de anul trecut, am adoptat noi reguli pentru descentralizare şi debirocratizare în absorbţia fondurilor, iar noul MySMIS, optimizat conform calendarului stabilit, este o completare firească a acestor măsuri", a declarat ministrul Marcel Boloş.

Dezvoltarea sistemului informatic pentru atragerea fondurilor

Aplicaţia MySMIS2021 acoperă toate etapele ciclului de viaţă al unui proiect - definirea apelului, elaborarea şi depunerea proiectului (cererii de finanţare), evaluarea, contractarea, achiziţiile, implementarea şi monitorizarea, prin module dedicate. Între modulele aplicaţiei există o interdependenţă, astfel încât informaţiile pot fi, pe de o parte, asociate codului unic al proiectului, şi pe de altă parte, agregate la diferite niveluri ale programului operaţional.

Modulul Apeluri este utilizat în etapa de lansare şi validare a apelurilor de proiecte şi permite autorităţilor cu atribuţii în gestionarea programelor să parametrizeze atributele necesare editării cererilor de finanţare în conformitate cu specificaţiile din ghidul solicitantului. Parametrii stabiliţi în acest modul, de exemplu tipul categorii de cheltuieli, indicatori (de realizare şi de rezultat), sunt cei din care potenţialii beneficiari vor selecta în elaborarea cererii de finanţare pentru proiectele depuse pe acel apel. Noile funcţionalităţi aferente acestui modul vor fi testate în cursul acestei luni şi vor putea fi utilizate începând din luna aprilie.

Modulul Cereri de finanţare asigură introducerea de către beneficiari a informaţiilor necesare pentru completarea cererii. Modulul este utilizat pentru introducerea de informaţii structurate şi ataşarea de documente justificative în secţiuni definite în vederea elaborării şi transmiterii cererii de finanţare. Noile funcţionalităţi aferente acestui modul vor fi testate în cursul lunii aprilie şi vor putea fi utilizate începând din a doua jumătate a lunii mai.

Operaţionalizarea MySMIS, reglementată de Guvern la finalul anului trecut

Cadrul instituţional pentru dezvoltarea şi funcţionarea sistemului unic de management al informaţiei privind fondurile externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027 a fost adoptat de Guvern prin OUG nr. 172. Actul normativ prevede că Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va asigura dezvoltarea aplicaţiilor, administrarea tehnică a acestora şi a sistemului informatic MySMIS2021/ SMIS2021+, în timp ce MIPE va asigura administrarea operaţională.

Sistemul va îndeplini toate cerinţele de securitate, integritate şi confidenţialitate cu privire la schimbul electronic de date între autorităţile responsabile de programe şi beneficiar şi pe cele de asigurare a disponibilităţii şi funcţionării în timpul şi în afara programului de lucru standard, cu excepţia perioadelor de întreţinere tehnică.

În acest moment, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene are în consultare un proiect de ordonanţă de urgenţă menit să răspundă nevoii de simplificare şi de abordare unitară în procesul de implementare a Politicii de coeziune 2021-2027, care cuprinde un număr dublu de programe şi introduce în sistemul de management şi control, atât autorităţi din cadrul administraţiei publice centrale, precum şi, urmare a procesului de descentralizare, autorităţi de management instituite în cadrul agenţiilor de dezvoltare regională care gestionează programele regionale.

Sistemul informatic MySMIS va fi construit în conformitate cu regulile de transparentizare şi acces facil la fonduri.

46 de miliarde de euro pentru investiţii strategice

În 2022, România a primit aprobarea Acordului de Parteneriat şi a tuturor celor 16 programe aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, care aduc României 46 de miliarde de euro pentru investiţii strategice în spitale mai sigure, reţele strategice de transport, modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare şi sprijin pentru mediul de afaceri.

Toate investiţiile cuprinse în Politica de Coeziune sunt stabilite pe baza analizei decalajelor şi a rezultatului procesului de cartografiere a infrastructurii, serviciilor şi nevoilor, inclusiv la nivel microregional, şi cuprind domenii precum ocupărea forţei de muncă, infrastructură, educaţie, locuinţe, sănătate, servicii sociale şi pentru îngrijire de lungă durată.