Începând de miercuri, 1 martie, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 2 și 3 ani și dobânzi anuale de 7,20%, 7,50%, respectiv 8%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 1 – 28 martie 2023 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

Între 1 – 29 martie 2023 de la unitățile Trezoreriei Statului;

Între 1 – 28 martie 2023 în mediul urban și 1 – 27 martie 2023 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro.

Pentru a asigura posibilitatea pregătirii din timp a proiectelor și atingerea țintelor pentru absorbția fondurilor europene nerambursabile, MIPE a publicat calendarul tuturor apelurilor de proiecte pentru 2023.

Anul acesta urmează să fie lansate, prin Politica de Coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență, 534 de apeluri de proiecte, în valoare de 40 miliarde de euro.

Printre obiectivele urmărite la nivel național în urma lansării apelurilor din Politica de Coeziune 2021-2027 se numără 632 km de drumuri noi sau reabilitate, 6.977 km conducte noi sau optimizate pentru rețeaua de apă și canalizare, 7 spitale județene noi sau reabilitate și săli noi de clasă pentru 128.000 de elevi.

PNRR aduce atât investiții în infrastructură, pentru digitalizarea spitalelor și eficiența energetică a clădirilor, cât și investiții pentru domeniul social, ce vizează sprijinirea persoanelor cu dizabilități, integrarea pe piața muncii a persoanelor din medii defavorizate și realizarea de centre pentru vârstnici.

În 2022, România a primit aprobarea Acordului de Parteneriat și a tuturor celor 16 programe aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, care aduc României 46 de miliarde de euro. De asemenea, simultan, implementează Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul căruia sunt disponibile resurse în cuantum total de 29,2 miliarde, alocate pe cele 15 componente, transpuse prin mai multe reforme și investiții.

Programele prevăd alocări financiare aferente unor investiții de importanță strategică pentru România și, în acest context, procedurile de accesare a fondurilor trebuie să fie adaptate la nevoile reale ale beneficiarilor astfel încât să fie asigurat accesul facil și flexibil al acestora la fondurile externe nerambursabile.

Tocmai de aceea, absența unui cadru predictibil al lansărilor apelurilor de proiecte creează un grad ridicat de imprevizibilitate cu privire la perioadele estimate pentru implementarea efectivă a proiectelor și aduce consecințe negative în ceea ce privește planificarea și accesarea fondurilor europene.

Pentru a preîntâmpina o astfel de situație, MIPE lansează un calendar consolidat al apelurilor de proiecte în 2023, pentru programele cu finațare din fonduri europene, care să permită o corelare a diferitelor surse, atât din Politica de Coeziune 2021-2027, cât și din PNRR. Acesta este disponibil AICI.

„Fie că vorbim despre proiecte de infrastructură atât de necesare României pentru dezvoltare pe termen lung, fie că vorbim de marile servicii publice de educație și sănătate, fie că aducem în discuție mediul de afaceri sau investițiile în resursele umane, toate acestea sunt dovezi clare că fondurile europene nu lasă pe nimeni în urmă. Suntem într-un moment în care avem oportunități istorice și avem ocazia unui nou început. Iar pentru a valorifica aceste oportunități la maxim trebuie să avem grija ca greșelile trecutului să nu se repete. Asta înseamnă transparență și asigurarea predictibilității, printr-un calendar de lansări la nivel de program pentru beneficiari, astfel încât să se prevină eventuale suprapuneri de apeluri cu aceeași tematică în perioade similare de timp. Este un pas firesc, din respect pentru toți actorii implicați, pentru ca orice beneficiar din țară să poată verifica unde și când se lansează un apel de proiecte, ce trebuie să urmărească și cum poate accesa fondurile europene. Această resursă vitală pe care o avem la dispoziție a părut de multe ori o himeră, tocmai de aceea, prin măsurile pe care le pregătim, vrem să fim siguri ca în anii ce îi avem în față vom aduce banii europeni aproape de oameni”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Anul 2023: 534 de apeluri, în valoare de 40 miliarde de euro

Pentru Politica de Coeziune 2021-2027 sunt disponibile finanțări în valoare totală de 46 miliarde de euro Euro, pentru cele 16 programe aprobate penru perioada de programare 2021-2027 (8 programe naționale și 8 programe regionale).

În Politica de Coeziune 2021-2027 vom avea în 2023 un număr de 490 de apeluri de proiecte, în valoare de 36,4 miliarde de euro.

În Planul Național de Redresare și Reziliență vor fi 44 de apeluri de proiecte, în valoare de 4,27 miliarde de euro.

În ceea ce privește Politica de Coeziune, 246 de apeluri, în valoare de 16,4 miliarde de euro, vizează autoritățile publice locale, pentru infrastructura de transport, educație și sănătate.

Sinergie între infrastructură și sprijin direct pentru oameni

Printre obiectivele urmărite la nivel național în urma lansării acestor apeluri se numără 632 km de drumuri noi sau reabilitate, 6.977 km conducte noi sau optimizate pentru rețeaua de apă și canalizare, 7 spitale județene noi sau reabilitate și săli noi de clasă pentru 128.000 de elevi.

De asemenea, pentru mediul de afaceri sunt pregătite 139 de apeluri, în valoare de 6,1 miliarde de euro.

În ceea ce privește PNRR, vor fi atât investiții în infrastructură, pentru digitalizarea spitalelor și eficiența energetică a clădirilor, cât și investiții pentru domeniul social, ce vizează sprijinirea persoanelor cu dizabilități, integrarea pe piața muncii a persoanelor din medii defavorizate și realizarea de centre pentru vârstnici.

Necesitatea unui calendar consolidat al apelurilor de proiecte

„Planificarea și respectarea calendarului asumat de către autoritățile de management este o prioritate și premisa principală a Guvernului României. Astfel, se asigură posibilitatea pregătirii din timp a proiectelor și atingerea țintelor pentru absorbția fondurilor europene nerambursabile”, a completat ministrul Marcel Boloș.

Realizarea demersurilor la nivelul fiecărei autorități de management pentru îmbunătățirea planificării intervențiilor la nivel de program va asigura transparență și predictibilitate în ceea ce privește accesarea fondurilor europene. Astfel, va exista suficient timp pentru implementarea în bune condiții a proiectelor și pentru aplicarea prevederilor referitoare la achizițiile publice, a cerințelor de eligibilitate și pentru realizarea indicatorilor de realizare și de rezultat asumați la nivel de program.

Mai mult, se va asigura un nivel ridicat de absorbție și a unui management adecvat al riscului de dezangajare, la nivelul fiecărei autorități de management este necesară lansarea de apeluri care să acopere cea mai mare parte a alocărilor pentru fiecare dintre cele 16 programe.

De asemenea, realizarea demersurilor la nivelul fiecărui coordonator de reformă și/sau investiție pentru îmbunătățirea planificării intervențiilor la nivel de componentă gestionată din PNRR, prin respectarea calendarului de elaborare al ghidurilor solicitantului, respectiv lansării apelurilor de proiecte, asigură condițiile pentru îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate și este de maximă importanță, întrucât acest lucru poate influența aprobarea cererilor de plată aferente.

În plus, publicarea Ghidurilor Solicitantului, în consultare publică, anterior deschiderii apelului de proiecte, constituie o cerință esențială pentru respectarea principiilor aplicabile fondurilor alocare programelor aferente Politicii de Coeziune și PNRR: predictibilitate, transparență și parteneriat.

Tot pentru facilitarea accesului la fonduri europene, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat în consultare un proiect de ordonanță de urgență menit să răspundă nevoii de simplificare și de abordare unitară în procesul de implementare a Politicii de coeziune 2021-2027, care cuprinde un număr dublu de programe și introduce în sistemul de management și control, atât autorități din cadrul administrației publice centrale, precum și, urmare a procesului de descentralizare, autorități de management instituite în cadrul agențiilor de dezvoltare regională care gestionează programele regionale. Mai multe detalii, aici — https://bit.ly/3YDc24v.

Înregistrarea este obligatorie și se face pe site-ul administratorului SGR, www.returosgr.ro

Producătorii, importatorii și comercianții de băuturi au obligația legală să se înregistreze până pe data de 28 februarie 2023 în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare. Toate societățile comerciale din România care au calitatea de producători, importatori sau comercianți de produse din categoriile apă îmbuteliată, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase, în ambalaje de unică folosință din plastic, aluminiu sau sticlă, cu dimensiuni între 0,1 l și 3 litri, precum și companiile din industria ospitalității ce comercializează aceste produse trebuie să se înregistreze online pe site-ul www.returosgr.ro al administratorului SGR, conform Hotărârii de Guvern nr. 1074/2021.

Procedura de înregistrare este una simplă

• Se va crea un cont de utilizator, introducând datele de identificare ale companiei și datele de contact ale persoanei desemnate în relația cu administratorul SGR.
• După activarea contului, persoana desemnată în relația cu administratorul SGR va completa toate informațiile solicitate, în conformitate cu prevederile legale.
• După introducerea acestor date, se va genera Formularul Standard de Înregistrare în SGR - completat automat cu datele deja introduse. Formularul trebuie semnat de către reprezentantul legal, folosind o semnătură electronică simplă sau calificată, tot prin intermediul portalului RetuRO.

Ulterior înregistrării, se va trece la următoarea etapă, semnarea contractului cu administratorul SGR, RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A., de asemenea pe site-ul returosgr.ro.

Neînregistrarea în baza de date operată de către administratorul SGR atrage după sine o amendă între 20.000 și 40.000 RON.

Sistemul Garanție-Returnare este conceput pentru a încuraja returnarea ambalajelor de băuturi de unică folosință în vederea reciclării și va deveni funcțional începând cu 30 noiembrie 2023. Începând cu această dată, consumatorii vor putea să returneze în magazine ambalajele de unică folosință din plastic, sticlă sau metal pentru băuturi. SGR reprezintă un sistem în care românii vor plăti o garanție de 0,50 RON atunci când vor cumpăra o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv. După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianți. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanției plătite inițial, fără a fi condiționat de prezentarea bonului fiscal.

Producătorii de băuturi, prin intermediul administratorului SGR, sunt obligați să realizeze obiective minime anuale de returnare a ambalajelor SGR, primul pas pentru atingerea acestor ținte fiind înregistrarea în sistem și încheierea contractului cu RetuRO Sistem Garanție-Returnare S.A. Aceștia nu vor mai putea să-și vândă produsele consumatorilor din România dacă nu s-au înregistrat în prealabil în baza de date a SGR. Înregistrarea se face accesând link-ul https://portal.returosgr.ro/register/producer

• Este considerat producător sau importator în scopul SGR orice persoană juridică ce produce și introduce pe piața din România produse SGR, ori importă sau achiziționează intracomunitar aceste produse și le introduce pe piața românească. Ghidul de înregistrare poate fi consultat aici: www.returosgr.ro/info-producatori

Comercianții de băuturi, precum și companiile care activează în domeniul ospitalității (HoReCa), vor fi responsabili să se asigure că băuturile pe care le vând pe piața românească provin de la un producător înregistrat în SGR, și vor percepe o garanție de 0,50 RON la vânzarea fiecărei băuturi. De asemenea, comercianții trebuie să organizeze puncte de returnare a ambalajelor de băuturi, în cadrul cărora să ofere serviciul de preluare a ambalajelor și returnare a garanției către consumatori. Primul pas pentru indeplinirea responsabilităților legale este înregistrarea în baza de date a SGR și o pot face accesând link-ul https://portal.returosgr.ro/register/retailer

• Este considerat comerciant în scopul SGR orice persoană juridică ce desfășoară activităţi de comercializare a produselor în ambalaje SGR către consumatorii finali, inclusiv activități din industria hotelieră, a serviciilor alimentare, unităţi care organizează evenimente, pregătesc şi servesc alimente şi băuturi. 

Ghidul de înregistrare poate fi consultat aici: www.returosgr.ro/info-comercianti

Este important ca toate companiile vizate să introducă în sistem toate datele solicitate cu o acuratețe cât mai mare. Aceste date sunt esențiale pentru configurarea optimă a sistemului în raport cu nevoile reale de colectare a ambalajelor la nivel teritorial și, în final, implementarea cu succes a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR).

Consiliul de Administrație al Companiei de Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere a aprobat acordul de parteneriat cu Consiliul Județean Călărași şi Primăria oraşului Lehliu Gară pentru construirea unui pasaj rutier la Lehliu Gară peste Magistrala CFR 800 București-Constanța, finanțarea urmând să fie asigurată cu bani din PNRR, capitolul siguranță rutieră.

Pasajul superateran va fi realizat pe drumul vechi spre Litoral, bariera de la calea ferată fiind acționată de zeci de ori pe zi, mai ales în sezonul estival când pe linia București-Constanța circulă peste 80 de trenuri de călători și de marfă.

Ar putea fi al treilea pod peste Magistrala 800, primul, cel de la Drajna de pe DN 21 fiind aproape de finalizare (estimare martie-aprilie), iar al doilea pasaj, la Brănești, în județul Ilfov, recent lansat în licitație pentru execuție (Primăria Brănești a solicitat finanțare prin PNRR)

Proiectul Pasajului de la Lehliu-Gară a fost votat în ședința Consiliului Județean Călărași din 31 ianuarie 2023. Prin PNRR, Ministerul Transporturilor și Compania de Drumuri pot primi finanțare parțială pentru 20 de pasaje rutiere, valoarea estimată a acestora fiind de peste 400 milioane Euro.

Sursa www.economedia.ro