Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut cu 1,9% în luna mai a acestui an, comparativ cu luna anterioară, la 3.492 lei, în timp ce câştigul salarial mediu nominal brut a fost de de 5.695 lei, cu 109 lei (-1,9%) mai mic decât în luna anterioară, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, în luna mai 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în aprilie, ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite, de fidelitate ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

Datele INS relevă faptul că scăderi semnificative ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii) - cu 21%, în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), telecomunicaţii, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (între 14% şi 16%) şi în extracţia minereurilor metalifere, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, industria metalurgică, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea produselor din tutun (între 5,5% şi 8,5%).

De asemenea, diminuări ale salariului mediu între 3,5% şi 5% s-au consemnat în alte activităţi extractive, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), transporturi pe apă, fabricarea băuturilor.

Pe de altă parte, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net au fost înregistrate în extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (+14,5%), în activităţi de servicii anexe extracţiei, transporturi aeriene, hoteluri şi restaurante (între 3,5% şi 6,5%), în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), transporturi terestre şi transporturi prin conducte, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activităţi şi servicii de decontaminare) - -între 1% şi 2,5%.

În sectorul bugetar, în luna mai a acestui an, s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+5,3% ca urmare a plăţii cu ora a cadrelor didactice), respectiv în administraţie publică (+0,1%).

Totodată, în sănătate şi asistenţă socială, câştigul salarial mediu net a scăzut cu 0,8%, raportat la perioada de referinţă.

sursa www.agerpres.ro

România a înregistrat un deficit comercial de peste 8,836 miliarde de euro, în primele cinci luni ale acestui an, în creştere cu 1,477 miliarde de euro faţă de cel înregistrat în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2020, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În perioada 1 ianuarie - 31 mai 2021, exporturile FOB au însumat 29,925 miliarde de euro, iar importurile CIF au fost de 38,762 miliarde de euro. În primele cinci luni din acest an, exporturile au crescut cu 26%, iar importurile s-au majorat cu 24,6%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020.

În luna mai 2021, exporturile FOB au totalizat 5,959 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 7,731 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,772 miliarde de euro. Faţă de luna mai 2020, exporturile din luna mai 2021 au crescut cu 58,5%, iar importurile au înregistrat un plus de 54,2%.

Potrivit datelor INS, în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2021, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48,4% la export şi 36,6% la import) şi alte produse manufacturate (30,3% la export şi 29,9% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada analizată a fost de 22,182 miliarde de euro la expedieri şi de 28,456 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 74,1% din total exporturi şi 73,4% din total importuri.

Potrivit INS, valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în primele cinci luni ale anului a fost de 7,743 miliarde de euro la exporturi şi de 10,305 miliarde de euro la importuri, reprezentând 25,9% din total exporturi şi 26,6% din total importuri.

Sursa www.agerpres.ro

BNR a stabilit vinerea trecută un curs al euro de 4,9281 lei. Au fost necesare aproape trei luni pentru atingerea unui nou record în piața locală, precedentul, de 4,9279 lei, fiind înregistrat în 20 aprilie.

Tranzacțiile din ultimele două – trei săptămâni s-au realizat în culoarul 4,924 – 4,932 lei, cele de vineri fiind efectuate între 4,926 și 4,929 lei, când piața s-a închis la 4,928 lei iar BCE a calculat o cotație a euro de 4,9286 lei.

Zilele următoare vor fi atinse noi maxime, pe fondul creșterii constante a cererii de valută din partea importatorilor, în condițiile adâncirii deficitului comercial. Pe de altă parte, avântul euro ar putea fi temperat de o eventuală calmare a aversiunii față de risc, provocată de perspectiva apariției celui de al patrulea val al pandemiei, care ar readuce restricțiile sanitare, implicit frânarea revenirii economice în Europa.

Pragul de 4,93 lei este unul facil pentru euro însă o creștere la 4,94 – 4,95 lei este improbabilă în următoarele săptămâni. BNR are la dispoziție o rezervă valutară consistentă, care va fi completată cu încă 3,5 miliarde de euro, sumă împrumutată de Finanțe săptămâna trecută de pe piețele externe, prin două emisiuni de euroobligațiuni cu scadența la 9 și 15 ani. La această sumă urmează să se adauge banii care vor veni de la Uniunea Europeană.

Perechea euro/dolar a fluctuat între 1,1782 dolari, minimul ultimelor trei luni, și 1,1895 dolari. Vineri seară piețele americane s-au închis la 1,1877 dolari, investitorii căutând să își echilibreze portofoliile, în condițiile în care BCE este decisă să nu intervină asupra dobânzii sale cheie, chiar dacă inflația va trece de 2%, iar Fed a anunțat că va majora dobânda sa de politică monetară de două ori în cursul anului viitor, fără a specifica însă momentul demarării procesului de normalizare.

Cursul dolarului a fluctuat între 4,1448 și 4,1655 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,1596 lei.

Statul de „activ sigur”, a produs aprecierea consistentă a monedei elvețiene. De la 1,092 – 1,095, la începutul săptămânii, ea s-a apreciat la finalul ei la 1,083 – 1,087 franci/euro, iar cursul a crescut de la 4,5047 la 4,5468 lei.

Cursul lirei sterline a scăzut de la 5,7620 la 5,7364 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 239,0353 la 242,4736 lei și a închis săptămâna la 241,3706 lei, în condițiile în care uncia a revenit în jurul valorii de 1.800 dolari.

Perspectiva intrării BNR într-un nou ciclu monetar, s-a resimțit în cazul indicilor ROBOR.

Astfel, la finalul săptămânii indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut de la 1,50 la 1,51%, față de 1,49% la începutul săptămânii. %. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 1,63 la 1,65% iar cel la 12 luni a stagnat la 1,76%.

Bitcoin a stagnat sub pragul de 35.000 dolari, minimul fiind de 32.100 dolari iar ether a fluctuat între 2.000 și 2.400 dolari.

Scăderea monedelor digitale este provocată de factori precum creșterea controlului autorităților chineze asupra pieței inclusiv a „minatului” criptomonede dar și temerilor referitoare la existența unei bule speculative, care odată spartă ar putea împinge bitcoin spre pragul de 10.000 de dolari.

Analiza cuprinde perioada 5 – 9 iulie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Leul s-a depreciat, vineri, cu 0,13 bani (0,03%) faţă de euro, moneda europeană atingând un nou maxim istoric, în condiţiile în care cursul calculat de Banca Naţională a României (BNR) este de 4,9281 lei/euro. BNR a cotat joi euro la 4,9268 de lei.

Pe de altă parte, leul a câştigat teren în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,1596 lei, în scădere cu 0,44 de bani (-0,11%) faţă de cursul de joi, respectiv 4,1640 lei/dolar.

Moneda naţională s-a depreciat faţă de francul elveţian cu 0,76 bani (0,17%). Astfel, vineri, cotaţia francului a ajuns la 4,5468 lei, comparativ cu 4,5392 lei joi.

Totodată, aurul s-a ieftinit cu 1,1 lei (-0,45%), până la 241,3706, de la 242,4736 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă.

Sursa www.agerpres.ro