După scăderea până aproape de 1,50% a dobânzilor interbancare în ultimele două săptămâni se manifestă o tendință de creștere a acestora. Este posibil ca BNR să fi ales calea scumpirii leului pentru a asigura un scut de protecție în jurul monedei naționale, care stagnează de la sfârșitul lui septembrie trecut sub pragul de 4,8750 lei.

Indicele ROBOR „over night” a crescut marți de la 1,76 la 1,78%, iar cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat de la 1,61 la 1,68%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a sărit de la 1,64 la 1,71% iar indicele la 12 luni a urcat de la 1,75 la 1,77%. Această creștere va provoca o majorare a ratelor la credite, care va afecta buzunarele românilor care s-au împrumutat.

Reamintim că la începutul anului, indicele ROBOR la trei luni se situa la 2,03%, cel la șase luni la 2,10% iar indicele la 12 luni la 2,13% iar în 18 ianuarie banca centrală a decis să coboare dobânda sa de politică monetară la minimul istoric de 1,25%.

Evoluția perechii euro/leu a rămas pe aceleași coordonate creionate la începutul anului, 4,872 – 4,878 lei, iar media a urcat de la 4,8744 la 4,8747 lei.

Moneda unică a înregistrat a treia ședință consecutivă de scădere față de cea americană, la 1,1992 – 1,2051 dolari. Principalul factor al aprecierii dolarului, al cărui curs a urcat de la 4,0456 la 4,0535 lei, este reprezentat de modul mult mai rapid de vaccinare din Statele Unite comparativ cu cel mai lent din Europa, datorat birocrației de la Bruxelles.

Moneda elvețiană a scăzut marți la 1,10 – 1,104 franci/euro, analiștii anticipând o posibilă depășire a rezistenței de la 1,078 franci/euro. Cursul francului a scăzut de la 4,4299 la 4,4161 lei.

Lira sterlină a făcut un pas înapoi în fața euro, iar media ei a coborât de la 5,6459 la 5,6325 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut marți de la 227,1710 la 225,4539 lei, pe fondul reducerii constante a cererii de metal galben. Uncia de aur a coborât pe piețele specializate la 1.712 – 1.732 dolari, iar prețul futures a scăzut până la 1.705 dolari, ceea ce semnalizează o continuare a declinului. La nivelul ultimelor 52 de săptămâni, prețurile unciei au fluctuat între 1.450 și 2.089 dolari.

Monedele din regiune continuau să se deprecieze față de euro. Media celei poloneze a fost stabilită la 4,5345 zloți/euro iar a celei maghiare la 363,85 forinți/euro.

Bitcoin creștea marți pe platforma integratoare WorldCoinIndex la 48.300 – 50.200 dolari, după scăderea de duminică la aproape 43.000 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Fluctuațiile cursului euro s-au limitat în februarie la culoarul 4,8713 – 4,8748 lei, în condițiile în care în numeroase ședințe s-au observat vânzări mai mari de valută în jurul orelor 13:00 atunci când BNR stabilește media.

Nu se poate spune dacă au fost doar reglaje din partea băncii centrale sau s-a format un tipar de care profită unii dintre dealerii bancari. Reamintim că au trecut cinci luni din momentul în care a fost atins maximul istoric de 4,8750 lei.

Tranzacțiile s-au realizat în februarie în culoarul 4,868 – 4,88 lei, cotații care s-au înregistrat și în prima ședință din martie, când media a fost stabilită la 4,8744 lei.

Luni, BNR a publicat datele privind rezervele sale valutare. Acestea au coborât de la 37,454 miliarde euro la 35,139 miliarde euro, după ce a fost rambursată emisiunea de obligaţiuni denominată în euro din februarie 2016, care a avut o valoare de 2,147 miliarde euro

Pentru contracararea eventualelor mișcări speculative, BNR are la dispoziție până în martie 2022, o linie de împrumut, prin intermediul unei linii repo, în valoare de până la 4,5 miliarde euro de la BCE.

Moneda unică a crescut joi trecută până la un maxim de 1,2238 dolari, după care au început marcările de profit, ceea ce a făcut ca tranzacțiile de la începutul săptămânii să fie realizate în culoarul 1,2029 – 1,2101 dolari, ceea ce a făcut ca după o scădere la 3,9845 lei, media monedei americane a urcat la 4,0456 lei, în prima zi de martie.

Viitorul politicii monetare a Rezervei Federale americane, a cărei dobândă-cheie stagnează de un an la 0 – 0,25%, este principalul subiect urmărit de piețele financiare, chiar dacă președintele ei, Jerome Powell, a menționat săptămâna trecută că este nevoie de susținerea economiei câtă vreme piața muncii suferă.

Moneda elvețiană s-a depreciat joia trecută la 1,103 – 1,1098 franci/euro, minim care nu a mai fost atins din ultima parte a anului 2019. Cursul a scăzut de la 4,4703, la 4,4025 lei, pentru ca la finalul perioadei să urce la 4,4299 lei.

Media lirei sterline a urcat în prima parte a perioadei la 5,6714 lei, a atins apoi un minim de 5,5894 lei pentru ca la finalul ei să urce la 5,6459 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 233,0869 lei, miercurea trecută, la 227,1710 lei, la începutul acestei săptămâni, ca un rezultat al evoluției unciei, care a scăzut până la 1.719 dolari, minim al ultimelor opt luni. Unii dintre analiști anticipează o retragere a unciei către suporturile de la 1.670 dolari, respectiv 1.640 dolari.

Scăderea temporară a lichidității din piață monetară a produs o creștere a indicilor ROBOR pe termen scurt.

Dacă indicele „over night” a crescut luni de la 1,73 la 1,76%, cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat de la 1,59 la 1,61%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 1,64% iar indicele la 12 luni a urcat de la 1,74 la 1,75%.

Bitcoin a pierdut în ultima săptămână din februarie circa 200 miliarde de dolari din capitalizarea sa, în condițiile în care prețul monedei digitale a scăzut constant după atingerea vârfului de 58.354 dolari. Criptomoneda a scăzut duminică seara pe platforma integratoare WorldCoinIndex la circa 43.000 dolari, pentru ca în prima zi de primăvară să fluctueze între 45.000 și 48.500 dolari..

Analiza cuprinde perioada 23 februarie – 1 martie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Călăraşi, în luna decembrie 2020, a fost de 4779 lei, cu 3,9% mai mare decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net, în judeţul Călăraşi, a fost de 2913 lei, mai mare cu 3,6% comparativ cu luna precedentă (2813 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (2508 lei), în industrie şi construcţii (2641 lei), iar cele mai mari în servicii (3145 lei).

Luna decembrie 2020, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de scăderea numărului de salariaţi (-149). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii decembrie 2020 a fost de 45.089 persoane, înregistrând o scădere cu 0,3% faţă de luna precedentă şi o creştere cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4718 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15287 persoane în industrie şi construcţii şi de 25084 salariaţi în servicii.

Sursa www.calarasi.insse.ro

Bugetul Ministerului Dezvoltării este de 7,15 miliarde de lei faţă de 5 miliarde de lei la începutul anului 2020 - a anunţat ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila. Ministrul a declarat: "Acest buget este unul care ne permite să dezvoltăm. Preconizăm că vom finaliza, în anul 2021, 237 de obiective construite prin Compania Naţională de Investiţii, şi 1.152 de locuinţe noi pentru tineri, prin ANL, de exemplu."

În timpul dezbaterii parlamentare a Legii bugetului statului, Cseke Attila a spus: ministerul va demara, pe lângă proiectele aflate în derulare, şi programe noi de dezvoltare. Astfel, va fi extinsă reţeaua de creşe din România. Ministrul a subliniat: au fost făcute planurile conceptuale pentru cele trei tipuri de clădiri de creşe, iar până la sfârşitul acestui an se va începe construcţia acestora. "Avem nevoie de creşe, pentru că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de locuri disponibile în creşe. Nici patru la sută dintre copiii cu vârsta de până la trei ani nu au loc în cele 386 de creşe din ţară, în acest moment. Dacă vrem să sprijinim tinerii să întemeieze o familie şi să se stabilească în localitatea unde locuiesc, avem nevoie de mai multe creşe", a spus ministrul.

Ministrul administraţiei a anunţat şi un buget de aproape 380 de milioane de lei, disponibile pentru localităţile din România, în vederea organizării lucrărilor de cadastrare şi carte funciară. Ministrul a arătat: în anul 2021, se lansează o nouă etapă de finanţare (etapa VII) pentru înregistrarea sistematică a imobilelor pe sectoare cadastrale, de care vor beneficia 2.371 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT) eligibile. Fiecare dintre acestea va primi câte 160.000 lei pentru înregistrarea gratuită a proprietăţilor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.