După patru ședințe consecutive mai calme, creșterea aversiunii față de risc, care provoacă ieșiri de pe activele mai riscante, dar și majorarea cererii comerciale, importurile înmulțindu-se înainte de sărbătoarea Paștelui, cursul euro a făcut miercuri un nou pas înainte.

Cursul euro a urcat de la 4,8861 la 4,8879 lei, care reprezintă al șaptelea maxim al monedei unice din această lună.

La deprecierea leului contribuie și creșterea inflației din ultimele două luni, „sub impactul tranzitoriu al liberalizării pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici și ca efect al scumpirii combustibililor, pe fondul majorării cotației petrolului”, cum se arată în documentul care a urmat ședinței de politică monetară a BNR, pentru ca în „Raportul asupra inflației” banca centrală să estimeze pentru finalul acestui an o valoare de 3,4%, aflată la limita de sus a intervalului țintă care este de 2,5% +/- 1 punct procentual.

Creșterea randamentelor al obligațiunilor emise de Trezoreria SUA, care are ca efect majorarea cererii de monedă americană, dar și ritmul lent al vaccinării din Uniunea Europeană, unde mai multe țări au suspendat utilizarea celui produs de compania AstraZeneca, au fost printre principalii factori care au determinat deprecierea euro la 1,1887 – 1,1917 dolari. Aceasta a făcut ca media bancnotei verzi să urce de 4,0908 la 4,1042 lei.

Moneda elvețiană s-a apreciat la 1,10 – 1,104 franci/euro astfel că media ei a urcat de la 4,4248 la 4,4305 lei.

În așteptarea ședinței de politică monetară a Băncii Angliei, cursul lirei sterline a crescut de la 5,6631 – 5,7122 lei, evoluție la care a contribuit și nivelul vaccinării din Regatul Unit care va permite ridicarea carantinei.

Prețul gramului de aur a crescut miercuri de la 228,0980 la 229,1115 lei, evoluție la care au contribuit atât aprecierea monedei americane cât și menținerea unciei pe platformele specializate la 1.728 – 1.738 dolari.

Miercuri, volatilitatea din piața monetară s-a temperat, după decizia de luni a BNR de a menține dobânda sa cheie la minimul istoric de 1,25%, iar indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut la 1,70%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,74% iar indicele la 12 luni la 1,75%.

Monedele din regiune se depreciau la rândul lor față de euro. Media celei poloneze s-a apreciat de la 4,5949 la 4,6065 zloți/euro, apropiindu-se de maximul de 4,6148 zloți atins la sfârșitul anului trecut. Media monedei maghiare a crescut de la 367,34 la 367,46 forinți/euro.

După scăderea de marți la circa 53.300 dolari, bitcoin creștea miercuri pe platforma integratoare WorldCoinIndex la 54.500 – 57.200 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Evoluția leului a fost influențată în perioada analizată atât de factorii externi, precum majorarea plasamentelor în dolari, care a provocat ieșiri de pe piețele emergente, cât și accelerarea ritmului de creștere a inflației anuale, care a urcat în februarie la 3,2%.

Miercurea trecută euro a atins al șaselea record consecutiv de 4,8863 lei, în tot atâtea ședințe, creșterea față de începutul anului fiind de 1,72 bani. La finalul perioadei, media a coborât la 4,8846 lei iar tranzacțiile s-au realizat între 4,884 – 4,89 lei.

Menținerea aversiunii față de risc, provocată de perspectivele inflaționiste de peste Ocean, va influența evoluția perechii euro/leu, care se va apropia de pragul de 4,9 lei. CNSP anticipa în ultima sa prognoză o medie anuală pentru euro de 4,89 lei/euro în 2021.

„Cursul de schimb leu/euro și-a păstrat relativa stabilitate până la finele lunii februarie, inclusiv pe fondul diferențialului ratelor dobânzilor, pentru ca ulterior să consemneze o ușoară ajustare ascendentă, mai modestă decât cele evidențiate în regiune”, se explică în comunicatul de presă al BNR, după ședința sa de politică monetară, care s-a desfășurat luni, unde s-a decis menținerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%.

Moneda americană s-a apreciat marțea trecută la 1,1836 dolari/euro, minimul ultimelor trei luni, pentru ca la sfârșitul perioadei să fluctueze în culoarul 1,1911 – 1,1968 dolari .

Cursul dolarului a scăzut de la 4,1118 la 4,0832 lei, cel de luni fiind stabilit la 4,0942 lei.

Atenția piețelor se îndreaptă către ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane care se va desfășura marți și miercuri, în condițiile în care anticipează o creștere a inflației în SUA, provocată de planul de susținere economică al democraților în valoare de 1.900 miliarde dolari.

Moneda elvețiană a fluctuat între 1,107 și 1,112 franci/euro, iar media de la începutul acestei săptămâni a fost stabilită la 4,4079 lei.

Media lirei sterline a crescut de la 5,6917 la 5,7102 lei, pentru a scădea luni la 5,7040 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 223,8171 la 227,7951 lei și a încheiat perioada la 227,6495 lei, după ce uncia a început săptămâna la 1.723 – 1.733 dolari.

După mai multe săptămâni în care indicii ROBOR și-au inversat mișcare descendentă manifestată în ianuarie, în perioada analizată aceștia s-au stabilizat. Scăderea a fost provocată de reducerea lichidității în februarie cu peste 3 ori faţă de ianuarie dar și de faptul că dealerii așteptau decizia de politică monetară a BNR,

Luni, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a coborât de la 1,70 la 1,69%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,74% iar indicele la 12 luni la 1,75%.

Bitcoin a atins sâmbătă un nou record de 61.742 dolari, el câștigând 15.000 dolari în opt zile. Începând de duminică au apărut marcările de profit, iar moneda digitală a scăzut la începutul acestei săptămâni la deschiderea piețelor europene la 55.053 dolari iar maximul atins pe platforma integratoare WorldCoinIndex a fost de 60.563 dolari.

La scăderea bitcoin a contribuit, conform informațiilor din piață, posibilitatea ca guvernul de la Delhi să interzică tranzacționarea criptomonedelor în India.

Analiza cuprinde perioada 8 – 15 martie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut la 3.395 lei în luna ianuarie a acestui an, mai mic cu 225 lei (-6,2%) faţă de luna precedentă, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate vineri. Câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.549 lei, cu 357 lei (-6%) mai mic decât în luna decembrie 2020.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (8.107 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.732 lei).

În prima lună a acestui an, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut faţă de luna precedentă ca urmare a acordării în luna decembrie 2020 de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţie ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte/proiecte), cât şi a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice, precizează INS.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net, între 16% şi 24%, s-au înregistrat în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor din tutun, transporturi pe apă, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, industria metalurgică, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului.

Pe de altă parte, cele mai importante creşteri ale câştigului salarial mediu net, de 5,4%, s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (+5,4%), ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime anuale sau pentru performanţe deosebite).

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, astfel: în sănătate şi asistenţă socială (-2,6%), în administraţie publică (-1,3%), respectiv în învăţământ (-1,1%).

Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 6,5%.

Indicele câştigului salarial real a fost 103,4% pentru luna ianuarie 2021 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi 92,6% faţă de luna precedentă.

Sursa www.agerpres.ro

După șase ședințe consecutive de creștere, care au dus euro la maximul de 4,8863 lei, joi, odată cu reducerea aversiunii față de risc dar și cu „mici reglaje” apărute la jumătatea zilei, media a scăzut la 4,8854 lei.

Piața locală s-a deschis la 4,886 lei, tranzacțiile realizându-se în culoarul 4,883 – 4,888 lei, minimele fiind atinse în apropierea momentului în care BNR stabilește media zilnică

Euro creștea pe piețele internaționale în culoarul 1,1916 – 1,1974 dolari, iar media monedei americane a coborât de la 4,1084 la 4,0832 lei, într-o zi în care s-a desfășurat ședința de politică monetară a Băncii Centrale Europene.

BCE a decis să mențină dobânda sa cheie la 0,5% dar și să crească achizițiile de obligațiuni pentru a preveni majorarea costurilor de finanțare în zona euro.

În privința evoluției perechii euro/dolar unele analize arată că ea ar putea scădea în cursul acestui an până la 1,15 dolari, în cazul în care Rezerva Federală își va normaliza politica monetară iar fundamentele economice din SUA se vor îmbunătății mai rapid decât în zona euro. Există însă și voci care anticipează o creștere la 1,25 dolari/euro, evoluție care va influența și parcursul monedelor de la marginea zonei euro.

Moneda elvețiană fluctua în culoarul 1,106 – 1,11 franci/euro iar media ei a scăzut de la 4,4146 la 4,4142 lei.

Creșterea lirei sterline s-a temperat joi iar media a alunecat de la 5,7063 la 5,7012 lei.

Reducerea plasamentelor în monedă americană a fost însoțită de creșterea celor în metal galben, iar uncia a urcat la 1.732 – 1.740 dolari. Această evoluție a făcut ca prețul gramului de aur să urce de la 226,1467 la 227,7951 lei.

Joi, a fost a treia zi consecutivă în care piața monetară și-a găsit echilibrul în ceea ce privește lichiditatea, ceea ce a făcut ca indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, să stagneze la 1,70%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,74% iar indicele la 12 luni la 1,75%.

În regiune, media monedei poloneze se deprecia de la 4,5718 la 4,5805 zloți/euro iar a celei maghiare se aprecia de la 366,83 la 366,12 forinți/euro.

Bitcoin își continua creșterea pe platforma integratoare WorldCoinIndex la 54.300 – 56.800 dolari.

Actualul trend ar putea duce moneda digitală peste pragul de 60.000 dolari, după ce aceasta a crescut de la începutul anului trecut cu 624%.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu