Tinerii fermieri mai pot solicita finanțare prin PNDR până în data de 15 octombrie 2020

Tinerii fermieri mai pot solicita finanțare prin PNDR până în data de 15 octombrie 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale primește până în data de 15 octombrie 2020 solicitări de finanțare prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.

Până în prezent, au fost depuse 116 proiecte în valoare de peste 4,8 milioane de euro.

Din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finanțare în această sesiune, tinerii fermieri mai au la dispoziție 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt alocați tinerilor din diaspora.

Situația proiectelor depuse la zi, în timp real, precum și a disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, prin Contor Disponibil.

AFIR încurajează pe toți cei interesați să depună cerere de finanțare să consulte situația depunerilor la zi, pentru a evalua corect șansele de a obține finanțare în contextul posibilității depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar.

Reamintim faptul că finanțarea se acordă în urma evaluării proiectelor în funcție de criteriile de selecție și criteriile de departajare detaliate în Ghidul Solicitantului.

În cazul proiectelor cu același punctaj, departajarea acestora se face în funcție de nivelul de calificare în domeniul agricol. De asemenea, în cazul în care există proiecte cu același punctaj şi aceleași priorități, departajarea se va face în ordine descrescătoare a dimensiunii economice a exploatației agricole exprimate prin standard output (SO).

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii. 

15 septembrie, termenul limită de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru secetă

15 septembrie, termenul limită de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru secetă

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale invită fermierii care dețin Proces–verbal de constatare și evaluare a pagubelor produse culturilor agricole înființate în toamna anului 2019 de seceta pedologică, să depună cererea de solicitare a ajutorului de stat la centrele locale/județene APIA, respectiv al municipiului București, până la data de 15 septembrie inclusiv.

Până în prezent s-au depus 14.456 de cereri, pentru o suprafață calamitată de 282.969 ha, din totalul de 34.647 fermieri afectați de seceta pedologică. Pentru a evita aglomerația din ultimele zile reamintim că, cererile pot fi depuse atât la sediul centrelor locale/județene APIA, cât și prin fax, poştă sau în format electronic prin e-mail.

În data de 02.09.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.806, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.148/2020 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat  acordat  producătorilor agricoli  care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică.

APIA primește cereri de solicitare a ajutorului de stat pentru culturile înființate în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică

APIA primește cereri de solicitare a ajutorului de stat pentru culturile înființate în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de mâine, 03 septembrie 2020, se depun cererile de solicitare a ajutorului de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică, într-un interval de 10 zile lucrătoare.

Formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat se regăsește în OUG nr.148/27.08.2020, publicată în Monitorul Oficial nr 806 din data de 02.09.2020, și poate fi descărcat de pe site-ul APIA, accesând adresa www.apia.org.ro.

Cererile se depun la Centrele locale/ judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia a fost depusă Cererea unică de plată în Campania 2020.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat, însoţită de documentele solicitate poate fi transmisă la Centrele județene/locale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti şi prin fax sau poştă sau în format electronic prin e-mail.

Beneficiari:

a) producătorii agricoli persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările și completările ulterioare;

b) producătorii agricoli persoane juridice, cu excepția grupurilor de producători.

Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care au înființat în toamna anului 2019 următoarele culturi: - grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz, rapiță.

Beneficiarii trebuie să îndeplinescă cumulativ următoarele condiții :

a) să deţină proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, încheiat până la data de 15 iunie inclusiv, în care procentul de calamitare este de peste 30% aferent culturii calamitate;

b) suprafața calamitată să reprezinte un procent de peste 30% din suprafața totală declarată în Cererea unică de plată în anul 2020, aferentă culturii calamitate;

c) să fie înregistraţi în evidenţele APIA în anul 2020, cu Cerere unică de plată 2020;

d) nu se afla în dificultate, respectiv reorganizare, lichidare sau în faliment la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului. 

Atenție!!! Suprafața pentru care se acordă ajutorul de stat nu poate depăși suprafața culturii declarate în cererea unică de plată depusă în cadrul Campaniei 2020.

Prin excepție beneficiarii care au suprafețe calamitate cu culturile menționate, confirmate prin procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, care au fost întoarse sau nu au mai fost însămânțate după calamitare și nu se regăsesc, în totalitate sau parțial, în cererea unică de plată 2020, suprafețele calamitate avute în vedere pentru ajutorul de stat sunt cele menționate în procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor.

Pentru acești beneficiari ajutorul de stat se acordă pentru suprafațele confirmate prin procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, dar nu mai mult de suprafața declarată cu teren arabil în cererea unică de plată din Campania 2020.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat va fi însoțită de următoarele documente:

a) copie a procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor;

b) coordonate bancare în condițiile în care nu se mențin coordonatele bancare existente la Cererea  unică de plată 2020.

Atenție!!! Dacă documentul de identificare a coordonatelor bancare existent la dosarul cereri de plata depuse la APIA nu se modifică acesta rămâne valabil și pentru acordarea ajutorului de stat. Documentele depuse în copie de către beneficiar, vor purta sintagma “conform cu originalul”, vor fi datate și însușite prin semnătură de către beneficiar.

Cuantumurile maxime ale ajutorului de stat se regăsesc în tabelul de mai jos:

Cultura

Cuantum ajutor de stat

(lei/ha)

Grâu

925,0

Secară

925,0

Triticale

805,0

Orz

912,0

Orzoaică

951,0

Ovăz

772,0

Rapiță

1002,0

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MADR: Ordinul 182/2020 va fi abrogat

MADR: Ordinul 182/2020 va fi abrogat

MADR anunţă că Ordinul 182/2020 privind normele de prevenirea şi stingerea incendiilor specific activităţilor sectoarelor din domeniul agricol va fi abrogat, în cel mai scurt timp urmând a se publica decizia în Monitorul Oficial.

Aşa cum a anunţat ministrul Adrian Oros în cadrul conferinţei de presă din 4 august 2020, acest Ordin urma să fie revizuit împreună cu asociaţiile de fermieri. Astfel, Ministerul a primit mai multe propuneri din partea asociaţiilor de profil, constatându-se necesitatea modificării Ordinului într-un procent mai mare de 50%.

Potrivit Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, modificarea unui ordin care depăşeşte 50% implică abrogarea respectivului document.

În acest sens, având în vedere condiţiile agro-meteorologice deosebit de grele întâmpinate în acest an din cauza secetei pedologice, pentru a nu împovăra fermierii, MADR va elabora un nou act normativ îmbunătăţit în urma discuţiilor din cadrul grupurilor de lucru organizate împreună cu reprezentanţii IGSU .

Petre Daea: Primii învingători ai pandemiei vor fi producătorii agricoli

Petre Daea: Primii învingători ai pandemiei vor fi producătorii agricoli

Fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, s-a aflat joi, într-o vizită privată la Ivăneşti, la invitaţia preşedintelui Vasile Iliuţă, unde s-a întâlnit cu o parte din fermierii judeţului Călăraşi.

În interviul de mai jos, Petre Daea vorbeşte despre starea de lucruri din agricultura românească, puternic afectată, cel puţin în partea de sud şi de est a ţării de secetă.

 

Domnule ministru, e clar, ca lumina zilei, că situaţia în agricultură în momentul de faţă este dezastruoasă. Dacă eraţi, în acest moment, ministru al agriculturii care ar fi fost cele mai importante 4-5 măsuri luate astfel încât dezastrul să fie mai redus?

Da, este o situaţie grea şi aş vrea să spun că am pierdut un an. Din nefericire. Şi, am pierdut un an în domeniul investiţiilor iar ca prioritate şi angajare în rezolvarea problemelor evident că şi aici şi în altă parte este realizarea sistemului de irigaţii, continuarea Programului Naţional de Reabilitare a Sistemelor de Irigaţii.

Al doilea obiectiv important pentru ţară, pentru fermieri, în condiţiile în care schimbările climatice sunt o realitate şi nu o ficţiune este continuarea programului de dezvoltare a sistemului de combatere a grindinei şi gestionarea precipitaţiilor, şi nu în ultimul rând acela de a fi alături de fermieri şi să nu întrerupi niciodată un program pe care l-ai început. Da, poţi să-l îmbunătăţeşti prin perfecţionarea lui, a mecanismului ca atare, dar să-l opreşti este inadmisibil şi de neoperat în agricultura Ţării Româneşti.

Şi în al 4-lea rând, ce li se cuvine fermierilor să li se dea la timp, fără întârziere şi într-un mod cât mai puţin birocratic în aşa fel încât el să-şi rezerve timpul pe care-l are la dispoziţie pentru realizarea lucrărilor în câmp sau în grajd. Fermierul nu trebuie purtat pe drumuri! Fermierul trebuie să rămână acolo, în ferma lui, să-şi desfăşoare procesele de producţie şi să interpreteze fiecare moment cu măsurile pe care le găseşte la îndemână în aşa fel încât să aibă succes munca lui pentru că din munca lui ne alimentăm toţi. Şi aş vrea să vă spun că dacă aş fi fost (ministru al agriculturii în momentul de faţă) cu siguranţă nu eram în birou. Chiar pe timpul pandemiei, şi aici nu bravez. Cu o folie de polietilenă mă înveleam şi eram lângă fermieri pentru a le da curaj, pentru a le da încredere, pentru a le da sentimentul că eşti alături de ei şi pentru a le respecta munca. Motiv pentru care, iată încă o dovadă în plus a faptului că ei merită toate aprecierile ce se pot da în condiţiile în care în plină pandemie, ei săracii fără mănuşi, fără măşti, fără botoşi, au fost pe câmp. Au lucrat câmpurile ţării şi au adus mâncare românilor. Cinste lor, şi felicitări pentru acest efort extraordinar! Şi am spus-o şi cu asta închei, vizavi de fermieri, că alături de medici şi medicamente, fermierul şi hrana asigură scutul apărării noastre împotriva duşmanilor nevăzuţi. Nici boala, nici foamea nu se văd dar se simt. Din fericire fermierii au făcut dovada eroismului de care sunt capabili şi iată că astăzi în pieţele României, în condiţii grele, avem ce ne trebuie iar populaţia s-a alimentat şi s-a alimentat sănătos.

Şi am spus-o şi cu alte ocazii, iată că o spun şi acum, primii învingători ai pandemiei vor fi producătorii agricoli pentru că ei sunt mereu în legătură cu natura, mănâncă produce proaspete şi mănâncă şi sănătos pentru că toate produsele româneşti, fără excepţie spun, sunt produse valoroase. Sunt calitativ superioare altor produse şi merită să le cumpărăm pe de-o parte în calitatea de consumatori şi merită să-i stimulăm pe fermieri pentru a le realiza. Orice efort pe care îl face fermierul este în folosul ţării şi a sănătăţii noastre. Merită să îi preţuim.

 

Din datele pe care le aveţi, ne aşteptăm la o criză alimentară?

Nu, dar tot timpul trebuie să fii sub acest imperiu al posibilităţii şi al probabilităţii că o dată se poate întâmpla. Motiv pentru care am spus-o de fiecare dată că trebuie să lucrăm fiecare palmă de pământ şi nu trebuie să întrerupem programele care s-au început în agricultură indiferent cine le-a produs, indiferent în ce perioadă. Întreruperea unui program în agricultură înseamnă pierderea şansei de a realiza ce trebuie în Ţara Românească.

În ultima şedinţă de Guvern, am văzut cu toţii, cred că şi dumneavoastră, acel dialog purtat între premier şi ministrul agriculturii. Mi s-a părut că ministrul agriculturii parcă nu era atât de conştient de faptul că dacă nu acordăm subvenţiile pentru fermieri nu mâine ci ieri, viitorul agriculturii este pus sub semnul întrebării. V-aţi fi bătut mai mult în acea şedinţă de Guvern cu premierul ca să obţineţi banii pentru subvenţii?

În primul rând să fac o apreciere vizavi de acea secvenţă. Am putut vedea şi eu şi iată şi dvs. şi toată lumea din nefericire, o secvenţă de amatorism şi lipsă de respect faţă de fermieri şi faţă de interesele agriculturii ţării româneşti. De ce amatorism? Pentru că orice cifră care se scrie în buget, ea se fundamentează  în prealabil. Printr-o analiză corectă, o analiză obiectivă, în aşa fel încât să justifice cifra pe care o soliciţi în Guvernul României. Iată amatorismul de care vorbesc.

De ce lipsă de respect? Pentru că de la declanşarea acestei situaţii deosebit de dificile, mai ales în partea de Sud şi de Est a ţării, lipsa apei în sol şi nu numai fermierii nu au beneficiat de sprijin, s-a întârziat nepermis de mult şi aceasta din cauza faptului că pe de-o parte normele tehnice care au fost instituite prin ordinul comun pe care l-au dat ei doi miniştri, respectiv ministrul Oros şi ministrul Vela, normele tehnice nu au fost convenabile pentru perioada respectivă sau mai bine zis nu au fost bine fundamentate pentru o perioadă în care pandemia era în vârful ei şi atunci trebuia să facă norme mai flexibile, norme mai simple în aşa fel încât viteza de reacţie în acumularea informaţiilor privind suprafaţa şi gradul de afectare să fie  sporită.

Într-un cuvânt, nu s-a făcut ce trebuie din punct de vedere tehnic. Dovadă e că au refăcut acest Ordin, din nefericire nici până la această dată n-au fundamentat actul normativ pentru că spuneam la început că e vorba de un amatorism, în momentul în care stabileşti o sumă bugetară trebuie să ai şi actul normativ cu care operezi când distribui aceste sume pe care le-ai prevăzut în act. Era ca la piaţă. Aţi văzut era o ofertă şi o tocmeală pur şi simplu, care a demonstrat din nefericire acest lucru. În agricultură n-ai ce căuta cu amatorismul şi n-ai ce căuta cu lipsa de rigoare.

Free Joomla templates by Ltheme