Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță finalizarea evaluării cererilor de finanțare depuse în etapa 1 a sesiunii din 2021 (27 august 2021 – 26 septembrie 2021) pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și pentru submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Experții AFIR au început efectiv procesul de evaluare în data de 27 septembrie și au parcurs toate etapele necesare analizei tuturor cererilor fermierilor (verificare documente, efectuare vizite pe teren, verificare îndeplinire criterii de eligibilitate și a criteriilor de selecție) emițând Rapoartele de selecție ale etapei 1. Acestea au fost deja transmise Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (AM PNDR) în vederea aprobării și, ulterior, pentru demararea procedurii de selecție pentru finanțarea proiectelor.

„A fost un efort considerabil al colegilor noștri, cărora le mulțumesc pentru implicare și dăruire. Emiterea raportului de selecție presupune stadii procedurale complexe, indiferent de amploarea proiectului depus. A trebuit să ne asigurăm că 3.033 de cereri de finanțare depuse în această etapă pentru cele două linii de finanțare trec în cel mai scurt timp posibil prin verificarea documentară și pe teren, precum și prin etapa de corelare a tuturor informațiilor. Dacă vom obține rapid aprobarea acestor rapoarte la nivelul Autorității de Management, vom putea să le publicăm în cel mai scurt timp, astfel încât să poată fi inițiată procedura de contractare, având ca obiectiv efectuarea primelor plăți către cât mai mulți fermieri până la finalul acestui an.” a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Pentru submăsura 6.1, în etapa 1, au fost depuse 1.504 proiecte, în valoare de 71,8 milioane de euro. Dintre acestea, 356 de proiecte, cu o valoare de 18,2 milioane de euro, au fost depuse de către fermierii din zona montană.

Pentru accesarea sprijinului acordat prin submăsura 6.3 au fost depuse 1.529 de proiecte, însumând o solicitare de fonduri pentru această etapă de aproape 23 de milioane de euro. Dintre acestea, 973 de cereri de finanțare cu o valoare totală de 14,6 milioane de euro au fost depuse de solicitanți din zona montană.

În Ședința Guvernului din 17 noiembrie 2021 a fost aprobată Hotărârea privind schema „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol".

Astfel, se reglementează acordarea unui ajutor de minimis apicultorilor de 23,7 lei/familia de albine, pentru un număr de 2.246.866 familii de albine.

Scopul acestui ajutor este susținerea activității în sectorul apicol pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis este de 53.250.724 lei, reprezentând 10.763.157,96 euro la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2021, respectiv 4,9475 lei pentru un euro.

Sursa de finanțare este bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Perioada de depunere a cererilor şi documentelor însoțitoare este cuprinsă între a doua zi lucrătoare după intrarea în vigoare a prezentei hotărâri și 26 noiembrie 2021. Schema se derulează prin centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, iar termenul de plată este 31 decembrie 2021.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este printre primele instituții în care procesul de digitalizare a fost implementat cu succes și a devenit în foarte scurt timp un exemplu de bună practică la nivel național și european.

Depunerea cererilor de finanțare de către solicitanții de fonduri europene disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) se realizează online, dar au fost implementate și alte module aferente tuturor etapelor procedurale specifice proiectelor finanțate de AFIR, cum ar fi achiziții online pentru proiectele contractate sau depunere online a cererilor de plată pentru rambursare.

De asemenea, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a implementat și solicită utilizarea semnăturii electronice în relația cu solicitanții și beneficiarii PNDR 2020.

„Digitalizarea atât de necesară mai ales în ultima perioadă, a fost realizată rapid și fără blocaje de către AFIR, activitatea curentă și relația cu beneficiarii nefiind afectată în niciun fel. Mai mult, întregul proces de digitalizare a produs efecte directe, prin economisirea tipăririi documentelor necesare întregului flux procedural, obținând un beneficiu dublu: financiar și ecologic. Ne concentrăm în acest moment la nivelul instituției pe construirea, în principal cu echipa IT a AFIR, care a ajuns la un nivel de profesionalism foarte înalt, a unor instrumente digitale web care să sprijine și mai mult informarea și activitatea de implementare a beneficiarilor noștri. În domeniul digitalizării nu există pauză, iar AFIR investește în permanență timp și profesionalism pentru a fi la zi cu cerințele unei societăți din ce în ce mai mult concentrată pe servicii virtuale.” a precizat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Toate aceste acțiuni realizate în mod concret la nivelul Agenției au permis obținerea unui impact pozitiv considerabil atât din punct de vedere financiar, cât și de mediu, deoarece s-a reușit economisirea unor resurse importante privind hârtia, consumabilele, dar și reducerea costurilor de tipărire.

În acest sens, în 2019 consumul de hârtie la nivelul AFIR era de 12 milioane de pagini. O dată cu venirea pandemiei și cu creșterea nivelului de digitalizare, a scăzut la 7,9 milioane de pagini, în 2020, de unde rezultă o economie de 4,1 milioane de pagini. De la începutul lui 2021 și până în prezent, AFIR a utilizat și mai puține pagini, respectiv 5,4 milioane, înregistrând o economie semnificativă de 2,5 milioane de pagini față de anul precedent. În total, în anii 2020 și 2021, AFIR a economisit peste 6,5 milioane de pagini.

Dacă în 2019, AFIR a avut costuri cu hârtia de aproximativ 436.000 de lei, pentru următorii doi ani împreună, 2020 și 2021, AFIR a scăzut costurile pentru hârtie, reușind să ajungă la costuri de aproximativ 400.000 de lei, în total – 2020 și 2021. Astfel, economia de hârtie este de peste 50% în ultimii doi ani însumați.

Totodată, s-au realizat economii considerabile și în ceea ce privește costul de tipărire a documentelor. În acest sens, în 2019 pentru tonere și servicii de întreținere a imprimantelor din toate structurile Agenției s-au cheltuit 1,38 milioane de lei, iar pentru doi ani, 2020 și 2021, AFIR a avut costuri de 1,42 milioane de lei, economisind aproximativ jumătate din valoare, ajungându-se astfel la o medie anuală de 0,7 milioane de lei costuri de tipărire.

Secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării și Agriculturii, Marius Micu a vorbit vineri, la Călărași, despre stadiul elaborării Planului Național Strategic, instrument care vizează, de fapt, implementarea Politicii Agricole Comune.

„Cel mai important subiect la nivel național în ceea ce privește agricultura și nu numai, ci și dezvoltarea rurală a satului românesc, este cel al Planului Național Strategic, adică implementarea Politicii Agricole Comune. Fiecare stat membru trebuie să transpună această Politică Agricolă Comună printr-un plan strategic. În cadrul discuțiilor care au continuat pe mai mulți ani, s-a concluzionat faptul că vom avea nevoie de o perioadă de tranziție și dacă PNS se referea la perioada 2021-2027, s-a decis ca această perioadă de tranziție să fie de 2 ani adică 2021-2023. Planul Național Strategic se va întinde pe cinci ani, între 2023 și 2027. Această hotărâre a venit și cu împărțirea anvelopei totale de bani, iar din suma este de 22 miliarde de euro la nivel național, pentru perioada de tranziție sunt alocați 6 miliarde de euro.

În perioada de tranziție pe pilonul 2, fonduri europene în agricultură au mers 3,26 miliarde euro, avem toate măsurile în sesiune de depunere și urmează perioada de depunere, iar diferența de bani de până la 6 miliarde merge în plăți directe în agricultură, adică în subvenții.

Am vrut să explic contextul, de ce ne aflăm în luna noiembrie în perioada de discuții cu mediul asociativ, adică cu cele mai reprezentative asociații, organizații și instituții, în care dezbatem cum va arăta noul Plan Național Strategic. Am început în data de 3 noiembrie aceste consultări și sunt 2 săptămâni în care zilnic ne întâlnim și ne vom întâlni cu peste 160 de organizații.

Ne-am propus, în această lună noiembrie, peste 17 întâlniri cu aceste organizații, în care ne vom consulta, în tot acest timp lucrăm la elaborarea PNS, având în vedere propunerile fermierilor, în luna decembrie ne dorim să avem prima versiune pe site-ul ministerului unde practic vom intra într-o nouă rundă de consultări. După ce vom prelua propunerile, vom finaliza prima formă a Planului Național Strategic care va fi transmisă către Comisia Europeană. Nu ne vom opri însă din dezbatere, pentru că implementarea lui va începe în 2023, așa că avem și prima parte a anului 2022 pentru dezbateri și noi sperăm ca prin lunile mai-iunie 2022 să avem o formă finală. Apoi vom aproba actele normative care să stea la baza implementării Planului Național Strategic.”, a declarat Micu care a mai9 adăugat că sumele alocate prin PNS se ridică la 15,9 miliarde euro și vizează două componente majore. „În ceea ce privește sumele alocate în acest Plan Național Strategic, făcând excepție perioada de tranziție, anvelopa este de aproximativ 15,9 miliarde euro, iar ea va fi împărțită pe fiecare pilon în parte, pilonul , plăți directe, adică subvenții,- 9,98 miliarde euro, pilonul 2, investiții, adică fonduri europene,- 5,66 miliarde euro.

Distinct de acești doi piloni, mai avem un buget care se referă la intervențiile sectoriale, și acest buget înseamnă 0,26 miliarde euro.

Din pilonul 1, 25% din suma amintită va trebui să meargă către eco-scheme, 10% către plata redistributivă și 15% către sprijinul cu plata.

Din pilonul 2, va trebui să reținem un procent minim de 35% pentru măsuri de agro-mediu și bunăstarea animalelor, minim de 5% pentru GAL-uri. Vă pot spune că noi vom cere 10,18% pentru GAL-uri, adică am bugetat mai mult decât minimul impus.”, a mai precizat Marius Micu.

"În ceea ce privește Grupurile de Acțiune Locală, noi am bugetat pentru perioada 2023-2027 suma de 579 de milioane de euro. Pe lângă acești bani, se mai adaugă suma de 128 milioane de euro din perioada de tranziție. Vreau să vă spun că la nivel de județ Călărași, avem 3 GAL-uri – Colinele Argeșului, Bărăganul de Sud-Est și Valea Mostiștei. Au beneficiat, în ordinea expusă, de o alocare în exercițiul anterior de 1,8 milioane de euro, 3,8 milioane de euro și 2,4 milioane de euro. În perioada de tranziție mai primesc o alocare suplimentară, în aceeași ordine expusă, de aproximativ 522.000 euro, 1,36 milioane de euro și 782.000 euro.”

Marius Micu, secretar de stat MADR