Vineri, 15 februarie 2019, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide sesiunea de primire a proiectelor de investiții aferente submăsurii 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Centrul județean Călărași informează că a demarat Campania de informare a fermierilor privind depunerea Cererii Unice de Plată în anului 2019, sub sloganul:

“APIA SUSȚINE VALORILE COMUNE EUROPENE ȘI FERMIERII ROMÂNI. DEPUNE CEREREA UNICĂ DE PLATĂ ÎN PERIOADA 1 MARTIE – 15 MAI 2019!”

În conformitate cu prevederile OMADR nr.69/2019, Cererile Unice de Plată se depun la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 01 martie – 15 mai 2019.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

- schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,

- măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

- ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

În Campania 2019, completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/. Finalizarea şi închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.

Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

Fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă aceştia utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe!

Cererile se depun la Centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art.7: „ (1) Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi la art. 33 alin. (2) lit. b) şi c) sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători  de animale, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare..(…)”, iar la art.8 alin.1 lit.n):  „ (1) Pentru a beneficia de plățile directe prevăzute la art. 1 alin. (2), fermierii trebuie: n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziția lor sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul.”

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință.

Fermierii care beneficiază de rentă viageră pentru suprafeţele arendate/înstrăinate conform Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, nu beneficiază de plata pentru terenul arendat/înstrăinat.

Pentru a beneficia de sprijinul aferent schemelor de plată/măsurilor de dezvoltare rurală/ ajutoarelor naţionale fermierii trebuie să depună anual, la APIA, Cererea Unică de Plată şi să îndeplinească condiţiile de eligibilitate conform legislaţiei comunitare şi naţionale în vigoare.

În cazul Măsurilor 10 şi 11, fermierii trebuie să respecte şi cerinţele specifice pachetelor solicitate la plată şi cerinţele de bază conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Informații privind zonele eligibile pentru Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13 se regăsesc în PNDR 2014-2020, pe site-ul APIA, http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare-anul-2019 și la Centrele județene/locale APIA.

Precizăm că sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, suprafața minimă a exploatației trebuie să fie de de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelelor de 0,03 ha, conform art.8 alin.(1) lit.c) din OUG nr.3/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a beneficia de subvenţii, solicitanţii (indiferent că sunt persoane fizice sau juridice) trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către unităţile administrativ-teritoriale, conform înscrierilor din registrul agricol.

La depunerea cererii unice de plată fermierul trebuie să prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor.

Terenurile care nu fac parte din circuitul agricol pentru întregul an de cerere nu sunt eligibile la plată.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2019, trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală,  pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2019, rugăm fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite.

Informaţii relevante se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro şi în ghidurile adresate fermierilor care solicită plăţi pe suprafaţă de la sediile Centrelor Judeţene şi Locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din fiecare judeţ.

Pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la secţiunea Dezvoltare Rurală, puteţi accesa şi informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2019 sunt disponibile pe pagina de început a site-ul APIA: www.apia.org.ro .

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) informează beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală despre modificările procedurale cu privire la angajamentele pe care trebuie să le îndeplinească în cadrul submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” şi submăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Conform Ordinului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 89 din 12.02.2019, pentru beneficiarii care nu îşi stabilesc domiciliul şi sediul social în Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) în care este înregistrată exploataţia agricolă, respectiv locul de muncă în aceeaşi UAT sau zona limitrofă a UAT în care este înregistrată exploataţia, în termen de 9 luni de la semnarea Contractului de finanţare, dar îndeplinesc aceste condiţii cu întârziere, se va realiza recuperarea parţială a sprijinului.

„În urma numeroaselor solicitări primite din partea beneficiarilor celor două submăsuri atât de importante, am făcut toate demersurile necesare pentru a obţine aprobarea Comisiei Europene pentru a nu retrage în întregime sprijinul acordat acestor fermieri. Am depus toate eforturile pentru a permite celor care, din motive obiective, îşi îndeplinesc angajamentele cu întârziere, în termenul de maximum 33 luni sau 57 luni în cazul proiectelor din sectorul pomicol, respectiv până la depunerea celei de-a doua tranşe de plată, să îşi finalizeze investiţiile. Am făcut aceste modificări pentru a preveni recuperarea integrală a sprijinului financiar de la tinerii fermieri şi a celor cu ferme mici, care îşi îndeplineau cu întârziere angajamentele şi am reuşit să obţinem ceea ce ne-am propus. Însă, aş vrea să accentuez faptul că nerespectarea acestei condiții în termenul de 9 luni, atrage recuperarea parţială, calculată proporțional cu valoarea obiectivului nerealizat, în raport cu procentul de îndeplinire al acestuia. Aceste modificări se aplică tuturor beneficiarilor submăsurilor 6.1 şi 6.3, inclusiv celor care au contracte sau decizii de finanțare încheiate la data aprobării procedurilor.”, a menționat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Potrivit instrucţiunilor de plată, beneficiarii trebuie să depună documente relevante (Cartea de identitate a beneficiarului de proiect și Certificatul constatator ONRC) din care să reiasă domiciliul şi sediul social într-una dintre UAT- urile în care exploataţia este înregistrată, în termen de 9 luni de la data semnării Contractului de finanțare, dar nu mai mult de 33 luni sau 57 de luni (pomicultură), respectiv până la depunerea celei de-a doua tranşe de plată. De asemenea, este necesară depunerea documentelor relevante din care să reiasă faptul că reprezentantul legal al proiectului şi-a stabilit locul de muncă în aceeași UAT sau zona limitrofă dacă este cazul, în acelaşi termen.

Având în vedere angajamentele asumate de beneficiari, pentru neîndeplinirea obiectivului în termenul de 33 de luni sau 57 luni în cazul proiectelor din sectorul pomicol, respectiv până la depunerea tranşei a doua de plată,  se va  proceda la recuperarea integrală a sprijinului financiar şi nu se va mai acorda a doua tranşă.

Unul dintre cei mai harnici fermieri ai judeţului, Constantin Anghel a fost “răsplătit” la finele anului trecut cu Titlul de cetăţean al judeţului Călăraşi, acordat de Consiliul Judeţean. Modest, Anghel a declarat în interviul de mai jos că această distincţie se datorează şi colegilor săi de la societate, subliniind că la nivelul judeţului există mulţi fermieri capabili, vrednici, susceptibili să primească, la rândul lor, o astfel de distincţie.

La finele anului trecut, Consiliul Judeţean v-a acordat titlul de cetăţean de onoare al judeţului Călăraşi. Este o recunoaştere a activităţii dumneavoastră profesionale, desfăşurată în cadrul administraţiei publice locale cât şi în zona de agricultură. Încă o dată, felicitări!

Am rămas şi eu surprins. Am spus şi atunci în cuvântul meu, că sunt foarte mulţi cetăţeni din acest judeţ care ar merita o astfel de distincţie. Le mulţumesc încă o dată consilierilor judeţeni.

Tot ce am realizat la societate s-a răsfrânt asupra economiei judeţului. Am dorit să fim un exemplu de bune practici. Atunci când am fost invitat la televiziuni, radio sau la ziare şi reviste, am spus întotdeauna că şi în judeţul Călăraşi se lucrează, sunt oameni destoinici, vrednici, cu care ne putem mândri. Astfel încât şi acest judeţ să iasă în evidenţă aşa cum a ieşit cu fotbalul sau handbalul.

Muncim acest pământ, obţinem roade bune şi sunt mulţi oameni pricepuţi. Meritul nu e doar al meu, ci şi al colegilor mei de la societate. Împreună am reuşit să obţinem producţii, uneori record.

Meritul dumneavoastră e cu atât mai mare cu cât în urmă cu vreo 27-28 de ani n-aţi lăsat să se ruineze CAP-ul.

Aşa este. Aveţi dreptate. Aţi spus un lucru foarte important. Dacă mai erau în ţara asta încă o mie, situaţia ar fi fost alta. Se poate vedea acum că acele grajduri le-am modernizat şi s-a schimbat totul. Ele au însemnat investiţii. Ştiţi ce mi-a spus cineva? Că nu trebuia dat nici un ban pe grajduri! L-am întrebat de ce? „Păi n-au fost grajdurile CAP şi IAS?”, îmi răspunde. M-a lăsat mască! Pe vremea boierilor am stricat tot, în ʼ90 la fel. Ce vină aveau grajdurile alea? Să vină oricine la Independenţa să vadă cum au fost ele modernizate.

Dacă ar fi să o luaţi de la capăt, tot de agricultură v-aţi ocupa?

Tot de agricultură, dar mi-aş alege alţi oameni cu care să lucrez. Una din greşelile mele a fost că am stat prea mult la Primărie. Dacă plecam cu 10 ani înainte, societatea asta era mult mai dezvoltată.

Este generatoare de venituri, care dă aproape 2 miliarde de lei vechi la bugetul local. Are 46 de salariaţi. E greu să ai într-o localitate micuţă ca a noastră astfel de firme. Nu ne comparăm cu Modelu sau Chirnogi.

Când aţi pornit treaba, credeaţi că o să ajungeţi aici?

Nu. Fiind atunci puţin mai în vârstă, aveam în minte imaginea oamenilor particulari. Am crezut că după 2-3 ani, toţi o să-şi ia pământul înapoi, renunţând la serviciile lor. Nu mi-am at seama că cei cu dragoste de pământ încep să dispară iar tinerii au alte gânduri. Forţa aia de muncă, 570 de femei şi 30 de bărbaţi care lucrau cu mine, s-a dus. Utilajele de atunci erau un chin.  

Mi-amintesc că se lucra pe câmp până în noiembrie.

Acum terenul e şi arat în noiembrie. Mă gândesc cât de înapoiaţi eram atunci. În loc să mecanizeze, întrucât pierderile erau enorme, s-a preferat genul de agricultură rudimentară. Toţi ne chinuiam atunci.

În 1988 Primăria Independența a luat locul unu pe județ. Nu m-a bătut nimeni. Comisia de la Consiliul Popular Judeţean a fost foarte corectă. Am câştigat atunci un premiu de 200 de mii de lei, bani cu care am dotat Căminul Cultural.

Când fac un lucru, mie-mi place să-l fac bine, nu să mă aflu în treabă. În fiecare comună sunt oameni buni pe care i-am cunoscut prin intermediul fotbalului. E păcat că aceşti oameni n-au fost mai stimulaţi.

În întâlnirile cu fermierii, din ţară v-aţi simţi vreodată inferior?

Nu. Dimpotrivă! Ştiu că facem bine lucrurile, lucrăm corect, facem producţii bune. Nu m-am simţit niciodată cu capul plecat. Vă asigur că în judeţul ăsta sunt mulţiI fermieri buni care au obţinut rezultate deosebite. S-a dezvoltat între noi o concurenţă sănătoasă. Unii dintre ei ar trebui să-mi mulţumească, că au ridicat ştacheta. Am mai spus-o. Când te regăseşti în Top 300 de fermieri, înseamnă că ai ceva în spate. Cineva a apreciat activitatea noastră. Actele stau mărturie.

Unde vreţi să vă opriţi?

Important e să meargă societatea! Mi-aş dori acum să nu se plafoneze subvenţiile, în cazul fermelor mari, Guvernul să găsească o alternativă.

Iar într-o bună zi să predau conducerea acestei societăţi celor care vin după mine, în condiţii optime.

Deja am doi tineri pe care-i formez şi din mers să preia societatea. Acum lucrurile au evoluat foarte mult şi e nevoie de oameni foarte bine pregătiţi, să fie permanent în contact cu schimbările care se produc. Poate că eu am fost un bun agricultor dar a trebuit să învăţ multe lucruri legate de vânzarea produselor noastre.

Respectul şi încrederea partenerilor se câştigă foarte greu. Însemnă un proces de durată în care trebuie să-ţi respecţi îndatoririle faţă de partenerii tăi.

În orice activitate, în orice afacere, dacă eşti om serios ai sorţi de izbândă.

Ne dorim să dezvoltăm o fermă de 100 de capete de vaci de carne care se pretează la câmpie şi o activitate în domeniul procesării. Nu pe scară largă, în care să devenim un brand şi să ne batem cu coloşii din domeniu, ci în plan local. Oamenii să ne aleagă pentru că avem produse bune. Poate reuşim să facem un punct de prelucrare a laptelui după o reţetă care a avut succes.

Ca să concluzionez, spunând că ne vom vedea fix peste un an, cum credeţi că vor decurge lucrurile în această perioadă.

Mi-e foarte greu să estimez. În schimb, eu mi-aş dori să fie foarte bun. Poate că nu vom mai avea producţiile de anul trecut dar rămânem optimişti în ciuda condiţiilor vitrege în care am semănat în toamnă. La fel s-a întâmplat în toamna anului 1994. Dar natura şi-a arătat faţa sa bună şi am scos-o la liman. N-am ieşit pe pierdere. Sper să fie la fel şi acum.

Continuăm astăzi dialogul purtat zilele trecute cu preşedintele Societăţii Agricole Agrozootehnica Independenţa SA, Constantin Anghel care s-a referit la direcţia în care se îndreaptă agricultura din România. Cât de oportune sunt fermele cu suprafeţe reduse de 200 – 400 de ha, în condiţiile în care producătorii de ierbicide se unesc cu cei de seminţe, creându-şi astfel poziţii privilegiate pe piaţă.

Anghel a semnalat de asemenea că de când Ministerul Agriculturii e condus de Petre Daea, fermierii şi-ai încasat la timp subvenţiile, reuşind să-şi dezvolte astfel afacerile.

Aţi antamat producţia pe 2019?

Nu, mi-a fost teamă. Doar dacă grâul era răsărit din toamnă, pentru că de regulă îl vând prin februarie-martie, deşi el e încă în pământ. Nu toată cantitatea de grâu, e drept. Din 5 ani, în 4 mi-a ieşit foarte bine. Dar contractul trebuie să fie respectat. E una din regulile elementare. Indiferent ce se întâmplă. Şi, până la urmă, dacă au fost discrepanţe mari, între preţul la contractare din februarie şi preţul din iulie-august, foarte mulţi din aceşti traderi au ţinut cont şi ne-au mai dat ceva ca să nu fi pierderea totală. A fost un lucru benefic şi pentru noi ca producători dar şi pentru ei ca şi cumpărători.

Noi trebuie să avem curaj să spunem încotro se îndreaptă agricultura. Dacă agricultura va însemna ferme de 200 ha, n-o să fi nicio problemă, dacă asta vrea coana Europa. Însă eu am o problemă. De ce firmele mari de ierbicide se unesc cu cele de producere a seminţelor şi realizează un fel de monopol iar agricultorii nu pot? Eu sunt „îndoctrinat” pcuchestia asta când ni se spunea că nu există monopol în capitalism. Dar vedem că acest concept s-a dezvoltat iar nouă, fermierilor, ni se spune că după ce se fac ferme de 200-400 ha, să facem apoi cooperative. La cooperativele astea e ca într-o familie: te mai şi cerţi,mai şi divorţezi. Prima problemă acolo e că fiecare trebuie să producă aceeaşi marfă, de aceeaşi calitate. N-am nimic împotrivă, dar dacă fermele mai mari merg de ce să se intervină? Pot fi ajutaţi şi ceilalţi poate cu gândul de a nu se depopula satele.

Aş vrea să vă mai spun ceva. Am fost la un simpozion organizat de o firmă multinaţională. Liderul acelei firme îmi spunea: „Domnule, noi în 10 ani am dat 6 mil. de euro la bugetul de stat. Am venit acasă, m-am uitat şi eu prin documentele contabile. Ştiţi că am dat şi noi vreo 5,9 mil. euro? Trebuie văzut cât au dat firmele astea. Dacă le împart în ferme de câte 200, 300 sau 400 ha, eu, statul, voi lua aceeaşi bani?

În rest, v-am spus, anul 2019 a pornit prost. În ce sens? Nu a plouat şi nu ne-a răsărit grâul, situaţia asta e în tot sudul, chiar şi în Moldova şi prin vest. Au mai fost situaţii de genul ăsta. Noi, agricultorii, ne-am obişnuit să fie bine mereu, să facem producţii şi să ne lăudăm. Aprops, în legătură cu ce ziceaţi dumneavoastră să punem bani de-o parte, taică-miu, când trăia, îmi spunea să mai pun bani deoparte că nu se ştie cum o să fie anul următor. Noi nu facem asta. E adevărat că sunt şi multe de cumpărat. De vreo 15 ani, noi vrem să avem dotări precum cei din Vest. Dacă nu, chiar ceva mai bine ca ei.

Dar, una peste alta, e bine. Ai dat arenda oamenilor 1500 kg/ha. Mâine-poimâine e Adunarea Generală şi ai profit, mai primesc încă vreo 200lei/ha, asta înseamnă încă 300 kg de grâu, în total 1800 kg/ha. În momentul când ţi-ai plătit toate datoriile către bugetul de stat, ţi-ai plătit furnizorii, leasing-urile, asta înseamnă că lucrurile merg într-o direcţie bună şi societatea e „vie”. Pentru mine „vie” înseamnă să facă profit.

Subvenţiile au intrat la timp?

Da, am avut o problemă, noi fiind şi pe “vegetal” dar şi cu animale, în sensul că se face o cerere unică, însă am găsit înţelegere iar până la sfârşitul anului am primit toată suma.

De când e Petre Daea ministru, am primit subvenţia la timp. E mare lucru! Pentru că antamezi nişte cheltuieli, ştii ce să faci. Şi atunci pot să investesc din banii proprii pentru că ştiu că-mi primesc subvenţia şi am cu ce să merg mai departe. Avem o relaţie bună cu APIA.   

• - Va urma -