Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă precizează că, pe perioada stării de urgenţă pe teritoriul României instituite prin Decretul nr. 195/2020, persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj nu au obligaţia să se prezinte lunar la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrate pentru a primi sprijin în vederea încadrării în muncă (viza lunară).

Această precizare este în conformitate cu prevederile art.XII, alin (1) din OUG nr.32/2020, care modifică şi completează OUG nr.30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2: “pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, obligaţia prevăzută la art. 41 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică.”

De asemenea,potrivit art. XII, alin (2) din OUG nr. 32/2020: “prin derogare de la prevederile art.61, alin (2) din Legea 76/2002, în cazul neîncadrării în muncă, reînnoirea de către șomerii care nu beneficiază de indemnizație de șomaj, în condițiile prevăzute această lege, a cererii pentru a fi luați în evidență în vederea medierii se face în termen de 30 de zile calendaristice de la data încetării stării de urgență”.

Sursa www.anofm.ro

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor și pentru a asigura continuitatea finanțării sectorului agricol, prin schemele de plăți și măsurile de sprijin pe care le gestionează, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a instituit, începând cu data de 06 aprilie 2020, primirea cererilor unice de plată aferente Campaniei 2020 prin utilizarea aplicației IPA online, a mijloacelor electronice de comunicații și a sistemului IACS, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. nr.89/03.04.2020.

Astfel, în cele două zile de depunere electronică, s-a depus deja un număr de 16.698 cereri de plată, pentru o suprafață de 111.448 hectare.

Totalul cererilor unice de plată depuse în perioada 02.03.2020 până la 07.04.2020 este de 155.063 cereri, pentru o suprafață de 649.892 hectare.

În acest context, dorim să asigurăm fermierii de întregul nostru sprijin în parcurgerea acestei etape și îi îndemânăm, totodată, pe toți beneficiarii să colaboreze cu responsabilii de dosar de la nivelul centrelor județene, respectiv ai centrelor locale, pentru clarificarea/soluționarea eventualelor probleme pe care le întâmpină, astfel încât să finalizăm cu succes Campania 2020 de depunere/ primire a cererilor unice de plată până la data de 15 iunie 2020.

Doar împreună vom reuși!

DIRECTOR EXECUTIV

STOIA FLORIN

În contextul actual, în urma instituirii stării de urgenţă, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul unei instituţii publice pot beneficia de şomaj tehnic? Dacă da, în ce condiţii?

Răspunsul specialistului:

Reducerea temporara a activitatii pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare este reglementata de Codul muncii, inclusiv suspendarea CIM conform art. 52 alin.(1) lit.c), precum si acordarea indemnizatiei conform art. 53.

OUG 30/2020, cu modificarile si completarile aduse prin OUG 32/2020,  vine cu scopul ca angajatorii care apeleaza la dispozitiile art. 52 alin.(1) lit.c) si art. 53 din Codul muncii si care se confrunta cu probleme economice, tehnologice, structurale sau alte asemenea sa beneficieze de sprijinul statului, in anumite conditii, in ceea ce priveste suportarea indemnizatiei acordata salariatilor.

Astfel, in cuprinsul art. XI alin.(1) si (2) din OUG 30/2020, cu modificarile si completarile ulterioare, se precizeaza ca, pe perioada starii de urgenta instituite prin Decretul nr. 195/2020, pentru perioada suspendarii temporare a contractului individual de munca, din initiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizatiile de care beneficiaza salariatii se stabilesc la 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat si se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, dar nu mai mult de 75% din castigul salarial mediu brut prevazut de Legea nr. 6/2020.

De aceste prevederi beneficiaza salariatii angajatorilor care reduc sau intrerup temporar activitatea total sau partial ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada starii de urgenta decretate, conform unei declaratii pe propria raspundere a angajatorului.

Prin urmare, scopul acestui act normativ este sa sprijine angajatorii suportand in acest sens o parte din cuantumul indemnizatiei acordata in cazul somajului tehnic.

In opinia noastra, pornind de la dispozitiile legale incidente de constructie bugetara si tinand cont de specificul activitatii institutiilor publice care ofera primordial un serviciu public, institutiile publice au obligatia de a-si aprobate bugetele (fie parte a bugetului de stat, fie parte a bugetului local) si de a-si prevedea sumele necesare platii cheltuielilor de personal, iar in situatia in care fondurile se dovedesc a fi insuficiente putand rectifica bugetul, in conditiile legii, sau realiza reorganizari, in conditiile legii.

Dispozitiile Codului muncii nu sunt incidente functionarilor publici, iar in ceea ce priveste personalul contractual acestea se aplica doar in masura in ca Codul adminsitrativ sau alte reglementari specifice institutiilor si autoritatilor publice nu acopera si dispun.

Or, institutiile publice nu se pot confrunta cu probleme economice, tehnologice sau structurale si nici altele similare prevazute de Codul muncii, in situatia neincadrarii in fondurile alocate cheltuielilor de personal putandu-se reorganiza, in conditiile Codului administrativ si a legislatiei specifice.

Functionarilor publici si personalului contractual din cadrul institutiilor publice, pentru evitarea expunerii si imolnavirii cu Covid 19, le pot fi aplicate masuri de flexibilizare a raporturilor de serviciu/de munca, inclusiv declararea programului, munca la domiciliu sau telemunca, acolo unde specificul activitatii permite acest lucru.

Dincolo de aceste aspecte, semnalam ca  pentru a interveni suspendarea contractului in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii [art. 52 alin. (1) lit. c)], angajatorul trebuie sa-si intrerupa sau reduca activitatea temporar (nu definitiv), aceasta intrerupere fiind generata in special de dificultatile economice, dar si datorita unor motive tehnologice si structurale, de exemplu, inlocuirea utilajelor, modernizarea sau repararea lor, reorganizarea unor subunitati (sectii, ateliere etc.) sau chiar a formatiilor de lucru.

In ceea ce priveste textul de la lit. c), Curtea Constitutionala a retinut (Decizia nr. 383/2011) ca reducerea de activitate „nu este una pur subiectiva, in sensul ca ar depinde in exclusivitate de vointa angajatorului, ci ea trebuie integrata in contextul cuprinsului normativ al textului criticat, astfel incat angajatorul va putea suspenda contractul individual de munca numai daca exista un motiv obiectiv in acest sens, ce nu depinde de vointa sa exclusiva. Daca in mod obiectiv angajatorul nu ar mai face fata economic exigentelor pietei si, desi si-ar reduce activitatea, el ar fi obligat in continuare sa plateasca salariile angajatilor pentru munca ce nu mai este prestata, s-ar ajunge la situatia in care dreptul acestuia de proprietate sa fie lezat in mod iremediabil. In acelasi sens sunt, mutatis mutandis, si considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 1.276 din 12 octombrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 746 din 9 noiembrie 2010, in care s-a statuat ca, «in lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneratii care sa faca abstractie de aceasta situatie concreta si obiectiva».

In acelasi timp, prevederea expresa a posibilitatii suspendarii raporturilor de munca este de natura a preveni masura mai drastica a disponibilizarilor pentru perioada in care angajatorul se confrunta cu probleme economice, tehnologice, structurale sau altele similare acestora.

Mai mult, masura dispusa poate fi cenzurata de instanta judecatoreasca.

Astfel, nu se poate sustine ca angajatul ar avea o protectie mai redusa din partea statului in urma adoptarii acestei masuri legislative.”

Pe cale de consecinta, in opinia noastra, scopul OUG nr.30/2020, cu modificarile si completarile ulterioare si reglementarile cuprinse in acesta sunt in sensul sprijinirii de catre stat a mediului privat, a operatorilor economici, a caror activitate a fost afectata ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, si nu preluarea de catre bugetul de stat a obligatiilor de plata a cheltuielilor de personal ce intra in sarcina diferitelor autoritati sau institutii publice.

Raspuns oferit de Nedelcu Alexandra, expert Legislatia muncii, pentru PortalInstitutiiPublice.ro

Sursa www.infoinstitutii.ro

Firmele mici și mijlocii, precum și microîntreprinderile care vor accesa linii de credite și împrumuturi pentru investiții cu garanții de stat vor beneficia de granturi pentru plata dobânzilor și comisioanelor de administrare și risc pe următorii 1-3 ani în limita a 800.000 de euro pentru fiecare întreprindere.

Bugetul schemei de ajutor de stat este de 781 milioane lei (161 milioane euro), iar plafonul maxim de garantare este de 15 miliarde lei, echivalentul în lei a 3,1 miliarde euro.

În plus față de programul inițial IMM Invest, Guvernul a decis că vor putea beneficia de garantarea creditelor și ajutor de stat pentru acoperirea dobânzilor și comisioanelor de administrare și risc și companiile ce activează în domeniul intermedierilor financiare și asigurări, tranzacții imobiliare și activități de închiriere și leasing încadrate în categoria IMM.

Prin implementarea schemei se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de maxim de 40.000 beneficiari.

Durata maximă a finanţărilor este de 6 ani în cazul creditelor pentru investiţii şi de 3 ani în cazul creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru. Creditele/liniile de credit pentru capitalul de lucru pot fi prelungite cu maximum 3 ani.

Valoarea maximă a creditelor/liniilor de credit pentru finanţarea capitalului de lucru este de 5 milioane de lei, iar pentru creditele de investiţii, valoarea maximă a finanţării este de 10 milioane de lei. De asemenea, creditele cumulate acordate unei companii se vor încadra în limita totală a 10 milioane de lei.

Băncile vor analiza solicitările ținând cont de una dintre cele două limitări introduse de lege pentru respectarea condițiilor ajutorului de stat. Astfel, creditele se vor încadra în dublul masei salariale anuale a beneficiarului, reprezentată de cheltuielile salariale, precum și contribuțiile sociale și costul cu personalul care lucrează în cadrul întreprinderilor, dar care se află oficial pe statul de plată al unor subcontractanți, pentru 2019 sau pentru ultimul an disponibil. Un alt plafon care poate fi utilizat pentru determinarea valorii creditului reprezintă 25% din cifra de afaceri netă a beneficiarului pe 2019, respectiv venitul brut sau norma de venit în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente.

Dacă beneficiarii depun justificări din care să rezulte nevoile lor de lichidități (acestea pot include atât costuri cu capital de lucru, cât și costurile cu investiții), cuantumul împrumutului poate fi majorat pentru a acoperi nevoile de lichidități de la momentul acordării pentru următoarele 18 luni.

În cazul întreprinderilor create la 1 ianuarie 2019 sau după această dată, cuantumul maxim al împrumutului nu poate depăși masa salarială anuală estimată pentru primii doi ani de activitate.

Valoarea maximă a fiecărei finanțări va fi de 500.000 lei pentru microîntreprinderi și de 1 milion de lei pentru întreprinderile mici. Statul garantează 90% din valoarea acestor credite.

Firmele care aplică pentru obținerea granturilor depun un document scris prin care se angajează să nu disponibilizeze personalul existent de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență până la 31 decembrie 2020. Întreprinderea poate organiza programul de lucru al salariaţilor în funcţie de evoluţia activității curente a acesteia.

Ministerul Finanțelor Publice va acoperi prin granturi 100% din dobânzile, comisioanele de administrare ș irisc pentru liniile de credit/capital de lucru, precum și pentru creditele de investiții.

Ajutorul nu poate depăși 120.000 de euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii sau 100.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole.

Perioada de acoperire prin grant de la buget a dobânzii și comisioanelor de administrare și risc este de la momentul acordării creditelor/liniilor de credit contractate după intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă şi - până la 31 decembrie 2020.

Grantul pentru dobânzi se aprobă anual printr-un act normativ cu putere de lege pentru anul 2020 şi pentru următorii 2 ani doar în condiţiile în care creşterea economică estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză pentru această perioadă se situează sub nivelul creşterii economice din anul 2020. Subvenţionarea dobânzii se realizează în condiţiile respectării prevederilor legislaţiei din domeniul ajutorului de stat în vigoare.

Perioada de valabilitate a schemei, respectiv perioada în care se selectează beneficiarii şi se emit scrisori de garanție/acorduri de finanțare este cuprinsă între data intrării în vigoare a prevederilor ordonanței de urgență aprobate de Guvern și data de 31 decembrie 2020, iar perioada în care se poate efectua plata grantului este cuprinsă între data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și data de 31 martie 2021, inclusiv, cu posibilitatea prelungirii.

Nu sunt eligibile pentru acordarea de garanţii în cadrul programului întreprinderile mici şi mijlocii din sectoarele/domeniile: activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, producţie sau comercializare de armament, muniţii, explozibili, tutun, alcool, substanţe aflate sub control naţional, plante, substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope, activităţi de investigare şi protecţie.

Sursa www.mfinante.gov.ro