Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a publicat azi, 9 mai 2018, pe pagina de internet www.afir.info, o nouă versiune a Manualului de proceduri pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică pentru proiectele finanţate prin PNDR.

Principalele modificări privesc posibilitatea beneficiarilor publici de a derula achiziţia într-o singură procedură a serviciilor de întocmire a proiectului tehnic şi a execuţiei lucrărilor, ceea ce va reduce substanţial durata întregului proces de achiziţie.

O altă prevedere cu impact real în derularea mai rapidă a procedurilor de achiziţie o reprezintă posibilitatea solicitanţilor notificaţi în urma rapoartelor de selecţie de a opta pentru demararea procedurilor de achiziţii înaintea încheierii contractului de finanţare cu AFIR. Acest lucru se va face sub rezerva unei clauze suspensive care să condiţioneze încheierea şi executarea contractului de achiziţie publică de semnarea contractului de finanţare cu Agenţia.

"Solicitările beneficiarilor PNDR ne-au determinat să încercăm în colaborare cu preşedintele ANAP, domnul Bogdan Puşcaş, să găsim soluţii pentru a accelera şi simplifica procesul de achiziţii publice. Am beneficiat inclusiv de sprijinul ministrului agriculturii, domnul Petre Daea, şi al domnului secretar de stat Alexandru Potor, precum şi al Guvernului României şi acum suntem în măsură să propunem aceste noi proceduri mai flexibile, pragmatice şi mai rapide. Voi continua să tratez cu maximă importanţă orice sugestie şi propunere, pentru că sunt convins că scopurile AFIR şi ale beneficiarilor nu sunt antagonice, ci dimpotrivă, convergente, pentru dezvoltarea satului românesc", a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Începând cu data publicării pe pagina de internet a AFIR, Manualul de proceduri pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică este în mod oficial în vigoare şi poate fi utilizat de către beneficiari.

AFIR - Direcţia Relaţii Publice, Biroul de Presă

SC Drumuri şi Poduri SA Călăraşi, societate unde acţionar unic este Consiliul Judeţean Călăraşi (deţine 997.336 acţiuni la o valoare de 2,5 lei / acţiune) a înregistrat la finalul anului trecut o pierdere netă de 998 mii lei. Veniturile totale s-au cifrat la 12.287.000 lei, în scădere cu 12,24% faţă de 2016, motivul reprezentându-l lipsa lucrărilor şi a vânzării de asfalt către terţi beneficiari.

În 2017, Cheltuielile totale au fost de 13.285.000 lei, în creştere cu 2,19% (285.000 lei) faţă de anul 2016. Iată mai jos principalele creşteri aproximative ale cheltuielilor care au generat pierderile mai sus – menţionate:

-          a) Cheltuielile privind serviciile executate de terţi, în cuantum de 770.000 lei în 2017, au crescut cu 4.000 lei faţă de 2016

-          - Cheltuielile privind chiriile au crescut cu 29.000 lei, acestea reprezentând 2,91% din pierderea anului 2017

-          - Cheltuielile cu primele de asigurare au crescut cu 13.000 lei faţă de 2016, acestea reprezentând 32,16% din pierderea anului 2017

-        d) Cheltuielile cu personalul – salariile, în sumă de 3.141.000 lei în 2017, au crescut cu 321.000 lei faţă de anul 2016, (+11,38%), acestea reprezentând 32,16% din pierderea înregistrată la 31 decembrie 2017.

-   e) Alte cheltuieli de exploatare (1.130.000 lei în 2017) au crescut cu 562.000 lei faţă de anul 2016 (+98,94%): Cheltuielile cu amortizarea au crescut cu 363.000 lei reprezentând 36,37%  din pierderea anului 2017; Cheltuielile cu provizioanele constituite au crescut cu 108.000 lei, acestea reprezentând 10,82% din pierderea anului 2017

-          f) Cheltuielile financiare (8.000 lei în 2017) au crescut cu 3.000 lei faţă de 2016 (+60%), reprezentând 0,3% din pierderea înregistrată în 2017.

În perioada 2015 – 2017, SC Drumuri şi Poduri SA Călăraşi a executat lucrări atât pentru Consiliul Judeţean Călăraşi cât şi pentru diverşi beneficiari după cum urmează:

2015: 11.998.000 lei pentru Consiliul Judeţean şi 7.097.000 lei pentru terţi

2016: 6.477.000 lei pentru Consiliul Judeţean şi 7.026.000 lei pentru terţi

2017: 7.656.000 lei pentru Consiliul Judeţean şi 4.228.000 lei pentru terţi

Termenul limită de depunere a Cererilor Unice de Plată, în cadrul Campaniei 2018, este data de 15 mai, inclusiv, conform Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) privind stabilirea modalităţii de coordonare a implementării schemelor de plăţi directe şi a Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii care se aplică în agricultură, precizează luni Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Până la acest moment au fost depuse, la Centrele judeţene/locale APIA şi al Municipiului Bucureşti, un număr de 715.077 Cereri Unice de Plată, pentru o suprafaţă de 5.141.135,62 hectare.

Fermierii pot depune o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă deţin suprafeţe de teren în localităţi sau judeţe diferite. Pentru suprafaţe mai mari de 50 hectare de teren agricol cererile se depun la centrele judeţene ale APIA, iar în cazul în care se care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol cererile se depun la centrele locale.

APIA precizează că fermierii trebuie să se prezinte la data şi ora la care sunt programaţi conform invitaţiei primite pentru a putea utiliza eficient timpul rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2018.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În luna martie soldul creditelor bancare s-a majorat cu 2,38 de miliarde de lei. Este cel mai consistent avans nominal lunar din ultimii 8 ani. În total soldul creditelor bancare luate de populație a ajuns la 124,9 miliarde de lei. „Dezideratul PSD ”mai mulți români în clasa de mijloc” se împlinește și consolidează. Creșterile de venituri ale salariaților și pensionarilor permit românilor acces semnificativ mai mare la credite.” susţine liderul PSD Călăraşi, Ciprian Pandea. Cel mai ridicat ritm de contractare îl au creditele în lei, ceea ce denotă încrederea oamenilor în stabilitatea locurilor de muncă și consistența veniturilor lor. Este rezultatul evident al performanțelor economice, în special creșterea economică record de 7%. “Remarcabil este că românii angajează credite în ritm susținut în pofida creșterii ROBOR, care împinge în sus dobânzile. Din această perspectivă, este clar că nu se susțin în niciun fel alarmele panicarde ale celor care deplâng catastrofic creșterea ROBOR și dobânzile mai mari.” a conchis preşedintele social – democraţilor călărăşeni.