Agenția pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale recomandă solicitanţilor Programului Național de Dezvoltare Rurală să acorde o atenţie sporită la întocmirea documentaţiei obligatorii pentru depunerea cererilor de finanţare în sesiunile care vor fi lansate anul aceasta.

„În acest moment, ne pregătim să lansăm noile sesiuni de depunere a cererilor de finanțare și cu această ocazie reamintesc faptul că, în afară de documentele obligatorii pe care le solicităm la depunerea dosarelor, există o serie de condiţii pe care potenţialii beneficiari trebuie să le respecte şi la contractare. Un exemplu în acest sens este solicitarea Cazierului judiciar al responsabilului legal, fără înscrieri care privesc sancţiuni economico-financiare. Au fost situaţii în care solicitanţii au fost declaraţi eligibili în urma evaluării, dar nu s-a putut încheia contractul de finanţare pentru că reprezentantul legal nu îndeplinea această condiţie, prevăzută în Ghidul solicitantului”, a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al Agenției pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Astfel, reamintim solicitanţilor faptul că în Cazierul judiciar al reprezentantului legal nu trebuie să apară infracţiuni de natură economică sau cu implicaţii economice, acestea fiind cele care afectează patrimoniul unei persoane fizice sau juridice, publice ori private.

Trebuie menționat că în principal Codul Penal conține reglementări privitoare la activitățile economice, comerciale și financiare care se desfășoară și a căror existenta și dezvoltare lezează economia națională, împiedică activitatea agenților economici, prejudiciază interesele economice ale populației. De asemenea, se regăsesc astfel de norme cu caracter penal și în legi speciale, precum: Legea nr. 78/ 2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie; Legea nr. 31/ 1990 privind societăţile, Legea nr. 241/ 2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, Codul vamal, Codul Fiscal și de procedură Fiscală, Codul Silvic, legislație bancară și alte legi specifice domeniilor de activitate.

Subliniem faptul că fiecare cazier judiciar este supus unei analize foarte atente efectuate de către experții AFIR, în funcție de articolele legale înscrise.

Informații suplimentare

Listă exemplificativă cu infracţiuni de natură economică sau cu implicaţii economice.

Lista are caracter exemplificativ având în vedere dimensiunea și varietatea domeniilor economice și a reglementărilor specifice, precum și dinamica procesului normativ. Cele mai importante acte normative care conțin prevederi legislative cu referire la infracţiuni de natură economică sau cu implicaţii economice sunt:

- Infracţiuni prevăzute în Codul penal

O Infracţiuni contra patrimonului (art. 228 – 252);

O Infracţiuni de corupție și de serviciu (art. 289 – 309);

O Infracţiuni de fals (art. 310 – 319)

- Legea nr. 31/ 1990 privind societăţile (art. 271 – 281);

- Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale (cap. II, art. 3 – 9);

- Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie;

- Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor (art. 29, 31);

- Codul vamal al României (art. 270 – 275);

- Legea nr. 59/1934 asupra cecului, (art. 84, pct. 1-4);

- Legea nr. 21/1996 a concurentei (art. 65);

- Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic ( TITLUL VI: Răspunderi şi sancţiuni).

- Alte legi sectoriale care reglementează activități economice pot conține secțiune dedicată contravențiilor și infracțiunilor.

Sursa www.afir.ro

La începutul săptămânii o Ordonanţă de Urgenţă care completează OUG 109 / 2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice adoptată prin Legea 111 / 2016 cu modificările şi completările ulterioare a fost promovată în Guvern de către Ministerul Economiei şi ulterior adoptată de către Executiv.

Ordonanţa completează un vid legislativ care nu a fost avut în vedere de Guvernul PDL care a elaborat OUG 109, majoritatea care a susținut Guvernul tehnocrat care a aprobat legea 111/2016. “Este vorba despre o lacună legislativă care privește situația companiilor la care statul devine din acționar minoritar, acționar majoritar. Este o lege pentru viitor, nu pentru trecut sau prezent. Pentru că se poate dovedi ca în viitor, pentru protejarea unor interese naționale strategice de natură economică sau socială să fie necesară transformarea a participațiilor minoritare deținute acum de către statul român la unii agenți economici în participații majoritare la aceiași agenți economici.” consideră senatorul PSD Călăraşi Roxana Paţurcă, membru în Comisia de buget – finanţe care a continuat “Practic, nu era prevăzut în legislație ce se poate întâmpla cu managementul societăților în condițiile în care se schimbă raportul de forțe în ceea ce privește acțiunile, iar statul român dobândește calitatea de acționar majoritar, fie prin negociere directă cu celălalt acționar, fie prin majorare de capital.”

Prevederile OUG menţionată anterior nu se aplică tuturor companiilor în care statul este acționar majoritar, ci doar acelor companii la care statul ajunge să fie acționar majoritar, după ce în prealabil fusese acționar minoritar. Încredințarea conducerii executive a societății, controlul managerial și/sau operațional, nu se face automat, ci doar în urma unei decizii a Adunării Generale a Acționarilor și doar după ce au fost îndeplinite condițiile prealabile necesare: ca statul să devină acționar majoritar după ce a fost acționar minoritar; ca acționarul privat să dețină capacitatea financiară și tehnică necesară dezvoltării companiei.

În acest context, investitorul privat cel care asigura capital, know-how, tehnologie, comenzi și contracte, brand, etc. Cu alte cuvinte, deciziile vor fi punctuale și vor avea la bază condiții clare și o analiză serioasă a acționarilor.  Mai mult, încredințarea conducerii manageriale poate fi revocată dacă se dovedește că performanța societății nu se păstrează și scade capacitatea tehnică și financiară. “Eficiența unui operator economic depinde, în mod determinant, de performanța managementului acestuia, de corecta implementare în funcționarea societății a mecanismelor de bună guvernare. De aceea, OUG de astăzi permite consolidarea societăților menționate. Este de dorit un management privat eficient și performant, care să dea randamente bune pentru societate și pentru acționari. Urgența este generată de faptul că întârzierea în implementarea măsurilor de eficientizare a întreprinderilor publice influențează negativ lichiditatea, solvabilitatea și funcționalitatea acestor societăți, iar acest efect negativ se repercutează asupra întregii economii românești.” a conchis parlamentarul călărăşean. 

Pentru a simplifica completarea și depunerea online a Declarației Unice, Ministerul Finanțelor Publice - ANAF pune la dispoziția contribuabililor o aplicație informatică dedicată, care poate fi accesată la adresa https://declunica.anaf.ro/.

Declarația Unică se poate completa și depune de la adresa https://declunica.anaf.ro/ dacă se utilizează numele de utilizator și parola contului personal din Spațiul Privat Virtual.

Se recomandă utilizarea din timp a aplicației dedicate completării și depunerii online a Declarației Unice, pentru a se evita îngreunarea procedurii de depunere de către un număr mare de utilizatori înregistrați simultan în sistem.

Contribuabilii care depun electronic Declarația Unică beneficiază de bonificația de 5% din impozitul pe venit plãtit integral pânã la 15 martie 2019 inclusiv, reprezentând obligațiile fiscale anuale pentru anul 2018. O bonificaţie de 5% se acordă, de asemenea, şi pentru contribuțiile sociale datorate potrivit legii.

În ședința de Guvern din 12 iulie 2018 a fost aprobată o Hotărâre care stabilește pentru anul școlar 2018-2019 bugetul de implementare a Programului pentru școli al României în perioada 2017-2023, modificând și completând astfel Hotărârea Guvernului nr. 640/2017.

Prin acest act normativ se introduc unele prevederi legate de stabilirea modului de repartizare a plafonului financiar al ajutorului financiar al Uniunii Europene, astfel încât să fie alocat pe componente: măsuri educative și acordarea gratuită de fructe și legume, respectiv lapte și produse lactate iar la toate cererile de plată depuse și eligibile să li se efectueze plăți reprezentând ajutor financiar al Uniunii Europene.

Astfel, în anul școlar 2018-2019 se alocă de la bugetul național Programului pentru şcoli al României suma de 571.988 mii lei care se utilizează după cum urmează:

-  87.372 mii lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 43.689 mii lei pentru derularea măsurilor educative aferente;

-  192.219 mii lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi 43.689 mii lei pentru derularea măsurilor educative;

- 205.019 mii lei pentru acordarea gratuită de produse de panificație, exclusiv din bugetul național.

Din suma mai sus menționată, ajutorul financiar total din partea Uniunii Europene pentru programul pentru şcoli al României este de: 6.866.848 euro pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi derularea măsurilor educative aferente şi de 10.743.836 euro pentru acordarea gratuită de lapte şi produse lactate şi derularea măsurilor educative aferente.

În anul școlar 2018-2019, conform datelor comunicate de Ministerul Educației Naționale, Programul pentru școli al României se va adresa unui număr estimativ de 2.184.462 preșcolari din grădinițele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de 4 ore şi elevi din învățământul primar și gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Bugetul pentru implementarea Programului pentru şcoli al României pentru anii şcolari 2017-018 și 2018-2019 cuprinde şi ajutorul financiar din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) alocat conform Deciziei de punere în aplicare a Comisiei C(2018) 1762 final din 27.03.2018 de stabilire a repartizării definitive a ajutorului din partea Uniunii către statele membre pentru fructe şi legume în şcoli şi pentru lapte în şcoli, pe  perioada 1 august 2018 - 31 iulie 2019 si de modificare a Deciziei de punere in aplicare C(2017) 1792.