Festivalul Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania vine anul acesta pentru prima dată în Călărași, cu filme din selecția ediției a 17-a, sub tema ALEGE! Ediția din Călărași va avea loc în perioada 4 – 7 septembrie, la Centrul Cultural Poșta Veche (Str. București, nr. 193), cu sprijinul Primăriei Municipiului Călărași, prin Serviciul Municipal pentru Promovarea Patrimoniului Local și Muzeul Municipal Călărași.

Proiecțiile se desfășoară în aer liber, cu subtitrare în limba română și limba engleză, iar accesul este gratuit.

One World Romania reflectează anul acesta la rolul său într-o lume în care crizele și tragediile se succedă la nesfârșit, o lume în care echilibrul reprezintă mai degrabă o miză individuală sau scopul, izolat și fragil, al unei lupte de grup. În acest context, alegem să creăm un spațiu în care să se vorbească și despre ce se tace. Alegem solidaritatea în locul confortului, alegem să ascultăm mai mult decât să impunem credințe. Prin filmele acestei ediții vrem să privim dincolo de noi, să ne așezăm față în față cu celălalt și, finalmente, să ne privim pe noi înșine mai lucid.

Proiecțiile sunt urmate de discuții cu invitați speciali: regizori, reprezentanți ai ONG-urilor locale, experți în subiectele abordate în filme. Acestea vor fi moderate de Andreea Lăcătuș, directoarea festivalului One World Romania.

Nu lipsesc nici teme consacrate ale festivalului sau subiecte care ne-au preocupat în ultimii ani, cum ar fi munca în contextul inteligenței artificiale, dilemele adolescenților sau conflictul israelo-palestinian. Printre documentarele din selecție se regăsesc câteva dintre succesele de public ale ediției din acest an din București, prezentate în proiecție unică în Călărași.

Deschiderea festivalului are loc miercuri, 4 septembrie, de la ora 20:00, cu Zâmbetul Georgiei, o tragicomedie care analizează urmările demagogiei populiste din cadrul alegerilor prezidențiale din 2012 din Georgia. Filmul lui Luka Beradze investighează un sat în care celor mai dezavantajați cetățeni le este promisă o nouă dantură, pe banii partidului, în schimbul unui vot.

Vis.Viață, documentarul românesc prezentat în închiderea festivalului, sâmbătă, 7 septembrie, ora 20:00, urmărește trei adolescenți în ultimii ani de liceu, înainte, în timpul și după Covid. În timp ce își fac planuri să plece din România după ce termină liceul, Una – o actriță, Habet – un trapper și Ștefania – o activistă de mediu, se găsesc prinși între drame și dileme legate de viitor. Cum le va afecta planurile tot ce se întâmplă în jurul lor? Cine va reuși? După proiecție, publicul va putea discuta cu regizoarea Ruxandra Gubernat și protagonista Una Toma.

Pentru mai multe informații despre selecție și invitați, vă invităm să urmăriți evenimentul de Facebook. Programul complet One World Romania la Călărași:

Miercuri, 4 septembrie, ora 20:00

Zâmbetul Georgiei / Smiling Georgia

(Georgia, Germania, 2023, 62')

de Luka Beradze

Joi, 5 septembrie, ora 20:00

Trei promisiuni / Three Promises

(Palestina, Liban, SUA, 2023, 61')

de Yousef Srouji

Vineri, 6 septembrie, ora 20:00

Incident / Incident

(SUA, 2023, 30’)

de Bill Morrison

+

Așteptând roboții / Human Not Human

(Belgia, 2023, 38')

de Natan Castay

Sâmbătă, 7 septembrie, ora 20:00

Vis.Viață / Imaginary Youth

(România, 2024, 84')

de Ruxandra Gubernat

proiecție urmată de o discuție cu regizoarea documentarului, Ruxandra Gubernat, și protagonista Una Toma

În această toamnă, One World Romania pornește din nou On Tour. Vor avea loc ediții ale Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului, cu proiecții și dezbateri, și în Timișoara (19 – 22 septembrie) și Oradea (18 – 20 octombrie). La Brașov va avea loc o ediție extinsă KineDok, programul care promovează documentarele creative în spații alternative. Festivalurile locale sunt însoțite de ateliere de film documentar pentru liceeni (Point & Shoot – Călărași, Timișoara, Brașov) și de programul Juriul Liceenilor (Timișoara).

ORGANIZATOR

Asociația One World Romania

PROIECT CULTURAL CO-FINANȚAT DE

Administrația Fondului Cultural Național

PARTENERI

Muzeul Municipal Călărași și Centrul Cultural Poșta Veche din cadrul Serviciului Municipal pentru Promovarea Patrimoniului Local al Primăriei Municipiului Călărași, KineDok România

PARTENERI MEDIA NAȚIONALI

Radio România Cultural, Agerpres, Zile și Nopți, Scena9, Școala9, LiterNet, Films in Frame, Revista FILM, Cărturești

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Înființată în 2009, Asociația One World Romania organizează anual la București singurul festival de film documentar și drepturile omului din țară, One World Romania. Asociația lucrează cu filmul documentar ca vehicul pentru dialog social și politic, ca fereastră spre lume și mediu ce provoacă la reflecție și formează comunități. Prin activitățile sale, asociația sprijină evoluția cererii de documentar în România, ceea ce a condus în ultimii ani la un interes crescut pentru acest gen, atât în ceea ce privește publicul larg, cât și în cadrul unor programe educaționale.

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, organizează în luna iulie 2024 ȘCOALA DE VARĂ – Ediția a VII a

Acest proiect, început din anul 2018, este parte a Programului de Pedagogie Muzeală și urmărește câteva obiective importante:

Cunoaşterea patrimoniului muzeal arheologic descoperit la Dunărea de Jos.

Cunoaşterea principalelor situri arheologice din judeţul Călăraşi.

Înţelegerea necesității protejării, conservării şi valorificării patrimoniului muzeal.

Cunoaşterea şi înţelegerea necesității cercetării permanente a patrimoniului muzeal arheologic.

Stimularea curiozităţii participanților prin activitățile practice la care vor participa.

Anul acesta proiectul se va desfășura la cele două secții ale muzeului, după cum urmează:

Secția Etnografie

În perioadele: 1-5 și 8-12 iulie, participanții vor avea următorul program, în intervalul orar 10.00 – 12.00:

1. Prezentarea expozițiilor, vizitarea tuturor secțiilor muzeului.
2. Confecționarea unui buchet de flori din hârtie creponată

- Realizarea unui coș (din farfurii de carton) prins cu șnur

3. Coasere pe etamină a unor semne și simboluri

- Realizarea unui tablou, în tehnica decoupage, pe o bucată de placaj

4. Împletirea unei brățări cu mărgele

- Realizarea unui carusel cu elemente motivaționale

5. Pictură pe carton pânzat, jocuri și activități distractive

- Decernarea diplomelor de participare

Preț participare: 8 lei/pers/zi

Grupurile vor cuprinde maxim 12 persoane cu vârste cuprinse între 6 – 12 ani.

Pentru înscrieri sunați la tel. 0242.311.690 - Secția de Etnografie și Artă populară,de luni până vineri.

Secția Arheologie

În perioadele: 15-19 și 22-26 iulie, participanții vor avea următorul program, în intervalul orar 10 - 12:

1. Vizitarea expozițiilor găzduite de Muzeul Dunării de Jos. Spațiul muzeal va deveni pentru copii și adolescenți un centru de educație non-formală, vizitele urmând să se desfășoare la următoarele obiective muzeale: Secția Arheologie, Secția Etnografie și Secția Științele Naturii.
2. Introducere în arheologie – aplicații practice. Eşti pasionat de istorie? Visezi că eşti un mic arheolog, dar nu ai „instrumentele” necesare să descoperi şi să cercetezi un sit arheologic? Atunci vino la atelierele de arheologie din cadrul ȘCOLII DE VARĂ.
3. Activități de conservare preventivă a patrimoniului cultural.

Alături de specialiştii Secţiei Arheologie, cei mici vor învăţa să identifice un obiect de patrimoniu și vor aplica tehnicile de conservare specifice, astfel încât obiectul să poată fi păstrat și pentru cei ce vor veni.

4. Cunoașterea patrimoniului muzeal – vizitarea spațiilor de depozitare a bunurilor culturale. Atelier de desen arheologic. Depozitul este locul unde obiectele descoperite sunt păstrate pentru viitor. Copii vor învăța să cureţe şi să clasifice obiectele descoperite, să deseneze şi să reconstituie un vas ceramic.
5. Atelier de modelaj în lut. Un atelier pentru copii, care să le permită explorarea fără limite. Pornind de la obiect, temele propuse au ca scop activarea imaginației, a răbdării și a îndemânării prin cultivarea creativității.

Preț participare: 8 lei/pers/zi

Grupurile vor cuprinde maxim 12 persoane cu vârste cuprinse între 6 – 12 ani.

Pentru înscrieri sunați la tel. 0729960279; persoana de contact: Nedelcu Sorina.

Arta populară s-a născut din aspiraţia spre frumos a omului, din nevoia sa de a transforma natura și de a exprima modul în care privește viața prin imagini și simboluri, ce reprezintă spiritul specific al unui loc, identitatea spirituală a unui popor.

Proiectul Învie Tradiția a apărut din dorința a proteja și promova arta populară românească și meșteșugurile, prin adunarea lor într-un concept unitar.

Astfel, s-a născut Târgul de artă populară și cadouri tradiționale Învie Tradiția care se desfășoară, pe perioada verii, atât în format fizic, în București, la sediul din strada Mihai Eminescu, nr. 142, cât și în format online.

„Misiunea proiectului Învie Tradiția este de a susține și promova meșteșugurile născute la sat, în inima României, care sunt practic niște comori ascunse. Dacă luăm orice obiect meșteșugăresc în parte vom vedea că el este o operă de artă. Majoritatea culturilor lumii și chiar și cele europene, care, prin excelență, sunt caracterizate de artă și frumos au pierdut zona de meșteșug autentic. Este păcat să pierdem și noi acest tezaur unic în lume. Și cum îl putem salva? Cumpărând și valorificând cât mai mult obiectele meșterilor populari”, precizează Cosmin Cucoș, co-fondator Învie Tradiția.

Prețurile practicate sunt similare cu cele din atelierele meșterilor sau din fermele producătorilor, cu o marjă comercială minimă, care să permită buna funcționare a proiectului iar veniturile colectate să ajute la susținerea meșterilor populari, prin comenzi recurente și cât mai consistente.

„Cei care sunt în căutarea unui magazin tradițional autentic sau a unui târg de artă populară reinterpretat, pot alege dintre sute de obiecte unice realizate de artiști populari de renume. Pe lângă produsele artizanilor, cumpărătorii au acces la o gamă largă de bunătăți tradiționale, realizate în zone de tradiție ale țării”, explică Cosmin Cucoș.

În cadrul Târgului Învie Tradiția pot fi găsite obiecte din lut și ceramică (boluri, castroane și strachini), țesătură tradițională, port popular, cadouri tradiționale românești, dar și produse culinare originale.

Ștergarele sau lingurile de lemn, au atât valoare utilitară cât și decorativă sau în scop de cadouri, sunt printre cele mai căutate obiecte alături de cele din lut și ceramică.

Dintre bunătățile tradiționale pot fi amintite zacusca, gemuri și dulceață, de la o mare gamă de producători, cu sortimente de sezon, din fructe de pădure, cireșe amare și nuci verzi, murături și conserve.

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă în luna iulie, în cadrul proiectului ”Exponatul lunii”, IA cu altiță, una dintre cele mai valoroase piese pe care o deține muzeul, care datează din sec. al XIX-lea, fiind clasată în categoria tezaur (nr. de inventar 27 612).

Este lucrată din pânză țesută în două ițe, cu gulerul strâns pe o bentiță. Pe piept, spate și pe mâneci sunt cusuți râuri cu fir roșu și paiete și râuri cu ajure cusuți cu fir galben de mătase. Pe umeri, de asemenea, are cusută altița cu fir roșu și paiete și ajure cu fir galben de mătase. Mâneca este strânsă cu șnur roșu și se încheie cu un volănaș.

Pentru o mai bună lejeritate pe părțile laterale iei au fost adăugate bucăți de pânză de formă dreptunghiulară.

Ziua de 24 iunie, Ziua universală a Iei, nu a fost aleasă întâmplător, deoarece în această zi, în tradiția populară, se sărbătorește “Drăgaica” sau “ziua de Sânziene”, o sărbătoare asociată cultului recoltei, vegetației și fertilității, dar și soarelui. Sărbătoarea vine din vremuri îndepărtate, cu rădăcini într-un străvechi cult solar. Legendele spun că Sânzienele sunt zâne bune, care se adunau în ziua în care soarele ajungea la apogeu, îmbrăcate în cămăși albe, purtând coronițe de flori galbene. Se prindeau în horă și jucau, dând astfel puteri deosebite florilor, transformându-le în “plante de leac”.

Confecționarea iei este un proces special și îndelungat. Ea era lucrată de către femei în casă, dintr-o singură bucată de pânză de bumbac, in sau borangic, croită în formă de cruce, cu o deschizătură în partea de sus. Ia este de fapt o cămașă de sărbătoare împodobită cu diverse broderii, într-o armonie cromatică și ornamentală care alcătuiește unicitatea costumului popular românesc.

Tehnica decorării iei s-a transmis din generație în generație. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate din natură, cu elemente ce vorbesc despre divinitate, dar și despre legătura minunată dintre om și natură, despre soare și stele, despre pământ și flori, despre etape din existența umană sau etape din existența unui popor întreg.

În portul tradițional al femeilor se disting trei tipuri de cămăşi, în funcţie de croială: cămaşa „de-a întregul”, considerată cea mai veche, cămaşa încreţită la gât (ia) şi cămaşa cu platcă.

De-a lungul timpului, femeile au îmbrăcat ia atât în zilele de sărbătoare, cât și în viața de zi cu zi, la muncile câmpului. În funcţie de vârsta, dar şi de evenimentul la care urma să fie purtată, o mare importanță o avea cromatica, astfel fetițele și fetele tinere aveau broderii cusute cu galben-auriu și portocaliu, femeile care aveau copii albastru, femeile recent căsătorite roșu, iar albastru închis și negru erau culorile pe care le purtau femeile văduve sau în vârstă. Recent, broderiile negre sunt folosite și de tinere în momente de sărbătoare,iar firului negru i se adaugă combinații de galben-auriu, brun-roșcat, violet, verde, sau albastru.

Element definitoriu pentru imaginarul tradițional românesc, ia a reușit să păstreze o simbolistică și o serie de caracteristici care o fac să se integreze cu succes, inclusiv în peisajul modern românesc și internaţional. Ia tradițională a inspirat multe figuri artistice și a apărut, de-a lungul timpului, în tablouri ale pictorilor de seamă.

Ea este ,,cartea noastră de vizită” în afara granițelor țării, ne reprezintă pe noi ca popor, simbolizează tradițiile și rădăcinile noastre și este o piesă autentică și specifică portului popular tradițional românesc.

Conservator,

Livia GHINEA

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă publicului în luna august, în cadrul proiectului ”Exponatul lunii”, o piesă aflată în Colecția de Istorie Modernă și Contemporană a muzeului, respectiv BINOCLU.

Binoclul este un instrument optic format din două lunete paralele, alăturate şi aliniate pentru a focaliza cu precizie în acelaşi punct, folosit pentru a observa obiectele situate la distanţă. Spre deosebire de telescop, binoclul oferă utilizatorului o imagine tridimensională.

Binoclul a fost inventat de către Cherubin d'Orleans, în anul 1681.

Binoclul său era alcătuit din două telescoape montate paralel, fiind folosit de astronomii amatori. Binoclul lui d'Orleans este păstrat în prezent la Muzeul de Artă şi Meşteşuguri din Paris.

Ulterior au apărut noi binocluri, care foloseau optica kepleriana. Imaginea formată de obiectiv, mai mare şi îmbunătăţită, era redată printr-o lentilă pozitivă.

Binoclul ''porro prism'' este numit astfel după opticianul italian Ignazio Porro, cel care a patentat acest sistem de prisme în anul 1854.

În anii 1890, acest sistem a fost la rândul său îmbunătăţit de producători precum compania ''Carl Zeiss''.

În anii 1970, modelul realizat de Achille Victor Emile Daubresse a marcat începutul binoclurilor care foloseau prisme tip acoperiş.

Majoritatea acestor binocluri foloseau prisme ''Abbe-Koenig'' (numite după Ernst Karl Abbe şi Albert Koenig şi patentate de Carl Zeiss în 1905), sau prisme ''Schmidt-Pechan'' (inventate în anul 1899).

În prezent, binoclurile sunt de diferite mărimi şi tipuri şi au diverse puteri de mărire (de 6-8 ori până la 20 de ori). Sunt folosite de astronomii amatori, de turişti sau în scopuri militare.

Editura Universitară a lansat recent volumul Funcțiile Metaforei în Poezia și în Proza lui Camil Petrescu -Perspectivă Hermeneutică – scris de prof. dr. Ștefana Dumitru, cadru didactic în cadrul Liceului Teoretic Mihai Eminescu din Călărași.

“Ștefana Dumitru atrage atenția, de mai multe ori, asupra răsturnării radicale de perspectivă care s-a produs, în ultimele patru decenii, prin „înțelegerea" științifică și filosofică a fenomenului „metaforic", recunoscând, cu bună intuiție, anticiparea acestei răsturnări încă în filosofia culturii a lui Lucian Blaga.", susține în cuvântul introductiv doctorul în științe filologice la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, Mircea Borcilă care continuă "Aportul mai strict de originalitate al operei în acest context și în această perspectivă vizează modalitatea de precizare a abordării hermeneuticii pe care autoarea o adoptă pentru investigarea rolului metaforei (în accepția redefinită în textele literare ale lui Camil Petrescu). Ștefana Dumitru nu se mulțumește cu definirea generică ricoeuriană [...], ci face un pas curajos mai departe, menit să sporească forța explicativă a aproximării inițiale, prin distingerea prealabilă a unor funcții textuale fundamentale ale acestei „strategii".

[...] Profilul analizelor, uneori excepționale, realizate pe cele două parcursuri textuale paralele, depășește cu mult granițele și interesele unei simple exegeze literare (chiar dacă informate hermeneutic!), impunând, fără îndoială, și valorizarea din unghiul domeniilor disciplinare menționate (neoretorica, semiostilistica, poetica).

Am convingerea că lucrarea Ștefanei Dumitru merită toată atenția, din partea cercetătorilor și criticilor literari, în primul rând din unghiul prezentat, al demersului temeinic și original, de mare forță, pe care îl propune.”