Elevii Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Slobozia au fost primiți, miercuri, 18 decembrie 2024, la Centrul Eparhial de către Preasfințitul Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, pentru a li se acorda bursele lunare.

Corul Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Slobozia a interpretat câte un colind psaltice și armonizate în quartet.

Elevul clasei a XII–a, Matei Bogdan Ionescu, a rostit, în numele elevilor, un amplu cuvânt festiv din punct de vedere dogmatic Magii de la Răsărit.

Tânărul absolvent a mulțumit în chip deosebit Preasfinției Sale pentru implicarea în bunul mers al Seminarului Teologic Slobozia și pentru sprijinul acordat școlii noastre și implicit, elevilor.

La această întâlnire au fost prezenți și 8 studenți teologi merituoși, care au a primit burse pentru rezultatele deosebite obținute la Facultatea de Teologie din București.

Preasfințitul Vincențiu le-a vorbit elevilor prezenți, îmbunătățirea activității fiind un deziderat binecuvântat de Dumnezeu. Toți oamenii sunt în perpetuu început și continuă dezvoltare.

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă în luna noiembrie, în cadrul proiectului "Exponatul lunii", sumanul bărbătesc.

Acest obiect a fost donat de domnul Tudor Marius – Daniel, iar din relatările dumnealui am aflat că sumanul a fost achiziționat de străbunica acestuia, doamna Florea Elena, din zona Brașovului, după cel de-al doilea război mondial.

Sumanul din colecția Muzeului Dunării de Jos este un suman bărbătesc, confecționat din lână, cu ornamente aplicate pe piepți, pe mâneci și pe margini de jur împrejur în nuanțe de maro, cărămiziu și verde. Are căptușeală din mătase. Starea de conservare a sumanului este relativ bună.

În secolul trecut, în mai multe zone ale țării, cu excepția anotimpului călduros, atât bărbații, cât și femeile purtau peste îmbrăcămintea obișnuită o piesă de port numită suman sau șubă.

Postavul numit și pănură sau suman se confecționa din lână de oaie din rasa țurcană. După scărmănat, lâna era toarsă în fire de grosime potrivită, apoi îndrugată și țesută. Până să fie țesute, firele trebuiau opărite în apă fierbinte. Pentru țesutul lânii în război se folosea o spată specială rezultând o pânză cu o lățime de cca. 80 de centimetri.

Meșterii sumănari se mutau de la o familie la alta unde coseau câte un suman sau chiar două. În plata sumanului se includea atât mâncarea, cât și găzduirea. Erau situații în care sumănarii aduceau cu ei și postavul, dar de regulă se lucra cu materialul comanditarului.

Cu unelte puține, și anume: degetar, ac mare de închegat, foarfecă, potracă pentru decupat postavul, dar cu multă migală și talent, meșterii sumănari au reușit să confecționeze piese pe cât de frumoase, pe atât de diverse.

Piesa este expusa la Sectia Etnografie si arta populara a muzeului pe tot parcursul lunii noiembrie.

Muzeograf,

Daniela FULGA

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, organizează, în cadrul proiectului ”Atelierele Muzeului”, în perioada 27-29 noiembrie a.c., un atelier dedicat Zilei Naționale a României.

Nu am putea sărbători un eveniment de asemenea însemnătate, precum Ziua României, fără să-i dedicăm o activitate specifică. Astfel, invităm toți copiii interesați să participe la acest atelier în cadrul căruia vor avea ocazia să realizeze propriile cocarde tricolore.

Atelierul se va desfășura la Secția Arheologie a muzeului (Demisolul Consiliului Județean Călărași) între orele 9.00-12.00.

Programările se fac la numărul de telefon 0726220908, de luni până vineri, în intervalul orar 9-15.

Preț participare: 4 lei/persoană/atelier.

Muzeograf,

dr. Andreea PARNIC

Guvernul a decis prelungirea termenului pentru aplicarea amnistiei fiscale până la data de 19 decembrie 2024, dar termenul limită pentru depunerea notificărilor prin care se transmite intenţia de a beneficia de amnistie rămâne 25 noiembrie 2024. Decizia a fost luată de Guvern, prin Ordonanță de urgență, pentru a veni în sprijinul contribuabililor care vor să-şi clarifice situaţia fiscală. Concret, termenul limită pentru depunerea notificărilor prin care se transmite intenţia de a beneficia de amnistie rămâne 25 noiembrie, dar se prelungește termenul pentru depunerea cererii şi plată până la 19 decembrie.

Guvernul a stabilit introducerea unui calendar de creștere graduală a nivelului accizelor pentru vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare și alcool etilic. Este o măsură ce urmărește asigurarea predictibilității fiscale pentru operatorii economici din domeniul alcoolului și băuturilor alcoolice.

Totodată, Ordonanța de Urgență exceptează de la prevederile privind actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor pentru vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare și alcool etilic. Se are în vedere faptul că pentru aceste produse se introduce un calendar de creștere graduală a nivelului accizei pentru perioada 2025 -2026, nivel calculat pe baza ratei mediei anuale a inflației din anul 2024.

Măsura se înscrie în demersurile guvernamentale pentru creșterea eficienței colectării obligațiilor bugetare și asigurarea unei mai bune încasări la bugetul de stat a accizelor și va intra în vigoare la 1 ianuarie 2025.

De asemenea, Ordonanța de Urgență completează Codul de procedură fiscală în sensul că un subiect de drept fiscal care nu și-a îndeplinit obligația de înregistrare fiscală poate fi înregistrat din oficiu de organul fiscal central și la solicitarea unui notar public, în scopul îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege. Această acțiune are loc în considerarea faptului că, potrivit actelor normative de organizare și funcționare a activității notariale, notarii publici sunt învestiți să îndeplinească un serviciu de interes public și trebuie să identifice persoanele fizice/juridice, iar codul de identificare fiscală este un element de identificare a acestora.

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, vă prezintă în luna decembrie, în cadrul proiectului ”Exponatul lunii”, un accesoriu important al echipamentului călărețului ce atestă activitatea ecvestră, și anume un pinten medieval din fier.

Piesa a fost descoperită în cadrul cercetărilor arheologice din zona cetății de la Păcuiul lui Soare. Lucrat din fier, prin turnare, are o lungime totală de 12 cm. Brațele ovale în secțiune, au lungimea de 8 cm și sunt unite într-un arc larg în forma literei U. Din punctul lor de întâlnire pornește o tijă scurtă, ce se termină cu un spin piramidal cu vârful ascuțit, de 1,5 cm, fixat pe o plăcuță rectangulară cu colțurile rotunjite. La extremități, brațele prezintă orificii pentru atașarea cataramelor de prindere. Starea sa de conservare este foarte bună.

Tipologic, pintenii descoperiți la Păcuiul lui Soare se încadrează în două mari tipuri: cu tijă terminată printr-o proeminență cum este cazul exemplarului nostru, și pinteni cu rozetă ce au fost introduși în secolul al XIII-lea. Din punct de vedere cronologic piesa prezentată datează din secolul al XII-lea, restul exemplarelor pe care le deținem în cadrul colecției noastre acoperind mari etape de viețuire la Păcuiul lui Soare.

Rolul practic al acestuia este de strunire a calului, dar are și o semnificație simbolică și socială, ajutând la consacrarea cavalerilor.

Adesea pintenii erau ornamentați cu mici nituri din argint sau aur, ca simbol al statutului social în cadrul comunității respective.

Pe teritoriul României, descoperiri asemănătoare s-au făcut la: Bratei (Sibiu), Dăbâca (Cluj), Miercurea Sibiului, Bâtca Doamnei (Neamț), Copăceni (Vâlcea).

Acest exponat se regăsește în cadrul expoziției permanente Evoluția comunităților umane la Dunărea de Jos, la Secția Arheologie a Muzeului Dunării de Jos.

Program de vizitare: L-V (8-16), S-D (9-17).

Referințe bibliografice: P. Diaconu, S. Baraschi, Păcuiul lui Soare, Așezarea medievală, vol II, 1977, pg.143.

Muzeograf,

Sorina NEDELCU

Fuziune între cercetarea artistică și cea științifică și propunând o redescoperire a naturii bazată pe premise conceptuale, expoziția Wind in My Pages, realizată de Alexandru-Claudiu Maxim și curatoriată de Ioana Marinescu, marchează încheierea proiectului „Agora Kiseleff • Patrimoniu, Registru Verde, Comunitate”, derulat anul acesta de Asociația ARCHÉ și Asociația Peisagiștilor din România (AsoP București).

Având vernisajul pe 2 noiembrie, începând cu ora 12:00, la Muzeul Municipal Călărași (str. 1 Decembrie 1918, nr. 3 - 5), expoziția surprinde relația dintre vânt, arbori și creație, îmbinând viziunea artistică personală cu dimensiunea științifică oferită de o echipă interdisciplinară de specialiști.

Expoziția prezintă o selecție de lucrări realizate între 2019 și 2024, începând cu experiența inițială inspirată de nucul de la fereastra artistului și continuând cu abordarea extinsă a mai multor arbori din Parcul Kiseleff. Această diversitate temporală reflectă evoluția artistică a lui Alexandru-Claudiu Maxim, evidențiind impactul interacțiunii cu natura asupra creației sale și marcând o maturizare a tematicii, de la o abordare romantică, centrată pe comuniunea solitară dintre om și natură, către o explorare mai amplă a relațiilor dintre arbori și mediul urban. Parcul devine un nou spațiu de experimentare, în care artistul se concentrează pe un întreg ecosistem, fiecare element având propria istorie și interacțiune cu orașul.

În acest nou cadru, artistul introduce o dimensiune științifică, integrând în lucrările sale scanarea 3D, cartografierea precisă, scanări 3D LiDAR și rezultatele adunate în cadrul școlii de vară Agora Kiseleff pentru Registrul Verde. Astfel, lucrările capătă un strat suplimentar de informație, oferind o imagine mai amplă asupra relației dintre natură și oraș.

„Lucrările expuse surprind relația subtilă și fragilă dintre arbore, vânt, sensibilitatea și dorința artistului. Astfel, desenele rezultate sunt generate prin alegerea unor arbori, la care artistul fixează un instrument pentru desenat. Crengile mișcate de vânt lasă urme pe hârtie – linii și puncte care măsoară și documentează forța mișcării. Dacă se formează linii, vântul a fost puternic, iar crengile au dansat energic pe suprafața lucrării. Dacă apar doar puncte sau pete, mișcarea a fost minimă, aproape absentă.

Prin această abordare, arta devine o măsurare a timpului și o redare a mișcării, iar natura nu este doar o sursă de inspirație, ci o parteneră de creație. Fiecare lucrare surprinde astfel efemeritatea momentului, captând nu doar mișcarea fizică, ci și o stare, un ritm interior al naturii.” - Ioana Marinescu, cuatorarea expoziției.

Proiectul Agora Kiseleff a reunit o echipă transdisciplinară formată din angajați ai administrației publice, specialiști din diverse domenii (peisagiști, arhitecți, ingineri etc.), tineri profesioniști, studenți și membri ai grupurilor de inițiativă civică, care a demarat o serie semnificativă de procese tehnologice și documentare.

Cercetările amănunțite și scanările Parcului Kiseleff au oferit date și informații valoroase, care s-au constituit într-una din sursele de inspirație pentru Alexandru-Claudiu Maxim, care le-a integrat în demersul său creativ, realizând astfel propriul său exemplu de bune practici, în care arta și știința se susțin reciproc.

Alexandru-Claudiu Maxim este un artist vizual și editor video atras de absurd, ironie sau alte emoții puternice care îl provoacă în acest nivel de densitate numit generic “uman”. Lucrările sale vorbesc în general despre trei aspecte principale: imposibilitatea evitării morții și cum devine din ce în ce mai puțin relevant subiectul în imaginarul contemporan, deși în această privință nu s-au schimbat decât idealuri; trecerea timpului și alegerea de a-l trăi între zgomot sau liniște, abundență sau nimic, fiecare dintre aceste concepte având propriile reprezentări și inter- dansuri; iubirea ca o formă de a fi prezent constant.

Ioana Marinescu (n. 1988) este muzeograf la Muzeul Hărților și doctor în istoria artei, cu o teză despre biografia cuplurilor de artiști. Din interesele sale profesionale fac parte imaginea hărților în arta contemporană. Este autor de texte și editor pentru volume precum Mapping: Narratives/Time/Space sau MSGTL, apărute la Editura Vellant, care prezintă opera artiștilor contemporani bucureșteni.

Muzeul Municipal Călărași funcționează în clădirea fostei primării a orașului Călărași, un imobil construit în anii 1886-1887 după planurile arhitectului Ion Socolescu. De la 1 ianuarie 1888 până la începutul anului 2013, a fost folosit ca Palat Comunal, Primărie, Sfat Popular, Bibliotecă și din nou Primărie. Din 19 septembrie 2014 a fost inaugurat ca sediu al Muzeului Municipal. La începutul colecției, aceasta era formată predominant din obiectele puse la dispoziție gratuit de domnul Florin Rădulescu. Din 2014 și până în prezent, colecția s-a extins cu obiecte și artefacte provenită din donațiile călărășenilor și a vizitatorilor de pretutindeni. Muzeul Municipal Călărași este un exemplu de bune practici în ce privește parteneriatul public - privat. De-a lungul timpului, atenția călărășenilor a fost menținută și prin expoziții temporare organizate în colaborare cu Muzeul Național Militar, Muzeul Civilizației Gumelnița sau Muzeul Ororilor Comunismului în România.

https://www.facebook.com/MuzeulMunicipalCalarasi/

https://muzeu.primariacalarasi.ro/

„Agora Kiseleff • Patrimoniu, Registru Verde, Comunitate” este un proiect cultural implementat de Asociația ARCHÉ și Asociația Peisagiștilor din România (AsoP București), prin proiectul „Registru Verde pentru Parcul Kiseleff | Registru Verde pentru România” (RVPK) selectat în cadrul #RaiffeisenComunități, acceleratorul de ONG-uri în sustenabilitate, o inițiativă Raiffeisen Bank România, cu sprijinul Asociației pentru Relații Comunitare, dezvoltat în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului și Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff, cu sprijinul Grupului de Iniţiativă Civică Cişmigiu, Rețelei EPLUG (European Platform for Urban Greening), Fundației WorldSkills Romania, Liceului Tehnologic „Cezar Nicolau” din Brănești, Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Ordinului Arhitecților din România și Uniunii Arhitecților din România.

Parteneri media: Curatorial.ro, Happ.ro, Igloo, IQads, Propagarta, Radio București FM, Radio România Cultural, Revista Arhitectura, Revista BIZ, Revista Golan, The Institute, Zeppelin, Ziarul Metropolis, Zile și Nopți.

Sponsori: Garage Cafe, PlanIT Geo Inc, TreePlotter, TOPRO Consulting, Tree Care Solutions.

„Agora Kiseleff • Patrimoniu, Registru Verde, Comunitate” este un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite.

Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.