În cadrul Proiectului “Mari Personalităţi Călăraşene” - parte a Programului “Centenarul Marii Uniri”, Muzeul Dunării de Jos deschide miniexpoziţia "Personalitatea lunii iunie - General Vladimir Constantinescu"

Cei interesaţi pot consulta pe tot parcursul lunii iunie, parte din bibliografia publicată de-a lungul timpului, cu referinţă la marele  călărăşean, la sediul instituţiei din str. Progresului, 4.

Vladimir CONSTANTINESCU s-a născut la 10 iunie 1895, la Călăraşi, fiul lui Hristea Constantinescu, căpitan și al Eufrosinei. A absolvit școala primară la Călărași, continuându-și studiile în domeniul militar la București.

Studii militare:

Şcoala militară de ofiţeri de cavalerie (1914-1916).

Şcoala Specială de Cavalerie de la Saumur - Franţa (1919-1920).

Şcoala superioară de Război (1928-1930).

Grade militare : sublocotenent în 1916 ; locotenent – 1917; căpitan – 1921 ; maior – 1929; locotenent-colonel 1936 ; colonel – 1940; general  de brigadă – 1945.

A fost trecut în cadrul disponibil la 9 august 1946 şi în rezervă la 9 august 1947.

Funcţii: comandant al Şcolii Militare de Cavalerie (22 iunie 1941 – 1 iulie 1942, 1 octombrie 1942, 1 decembrie 1943) ; Regimentul 8 Roşiori (1 iulie – 1 octombrie 1942) ; şef de stat major la Comandamentul trupelor moto-mecanizate (1 decembrie 1943 – 15 iulie 1944) ; comandant al Diviziei 1 cavalerie (16 iulie – 20 octombrie 1944); la dispoziţia Ministerului de Război (20 octombrie – 15 decembrie 1944); comandant secund al Diviziei 8 cavalerie (15 decembrie 1944 – 12 mai 1945).

Decoraţii: Ordinele « Mihai Viteazul », clasa a III-a (1943) şi «Crucea de Fier» germană, clasa a II-a, (1942).

A condus Detaşamentul «Vifor» în timpul ofensivei din Caucaz până la Novorosiisk. S-a distins în fruntea Diviziei 1 cavalerie în acţiunile militare din Podişul Transilvan, pe Târnave şi pe Mureş.

După terminarea războiului, în perioada 30 octombrie 1948 – 11 iulie 1950, a fost închis la Aiud şi în colonia de muncă Poarta albă pentru deţinere ilegală de arme.

S-a stins din viață în 1965, la București.

Bibliografie selectivă:

Duţu, Alexandru ; Dobre, Florica ; Loghin, Leonida. Armata română în al II-lea război mondial. 1941-1945

Dicţionar enciclopedic. Bucureşti : Editura Enciclopedică, 1999, p. 98

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă publicului, în cadrul proiectului “Mari personalităţi călărăşene”, parte a Programului “Centenarul Marii Uniri”, miniexpoziţia "Personalitatea lunii martie - Vasile Culică"

Cei interesaţi pot consulta pe tot parcursul lunii martie, bibliografia, articole de presă, interviuri, prelegeri la radio şi manuscrisele juristului, poetului, arheologului şi istoricului Vasile Culică, la sediul muzeului din str. Progresului, 4.

Vasile Culică s-a născut în Călăraşi la 26 aprilie 1916. Şcoala primară a făcut-o în oraşul său natal, iar cursurile liceale la Călăraşi, Galaţi şi Odorhei. Apoi s-a înscris la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. După obţinerea licenţei a revenit în urbea de pe malul Borcei, punându-se în slujba jurisprudenţei ca avocat, magistrat sau jurisconsult.

Încă de pe băncile liceului, atras de farmecul poeziei, Vasile Culică a compus versuri, pe care le-a publicat în revistele Pământul, Năzuinţa (Călăraşi), Festival (Silistra) etc. Activitatea sa literară nu s-a rezumat numai la creaţiile din timpul tinereţii. În vremurile mai apropiate de noi el a continuat să publice poezii, schiţe, reportaje din Arcadia, Tribuna Ialomiţei, Civica.

Dragostea sa pentru poezie s-a împletit armonios cu pasiunea pentru tot ceea ce constituia mărturie a trecutului regiunii în care se născuse. Tocmai această pasiune l-a determinat pe Vasile Culică să depună o neîntreruptă activitate în cercetarea arheologică a ţinuturilor ialomiţene şi, în special, a zonei scăldate de apele Istrului. A umblat zile în şir investigând, metru cu metru, câmpia Dunării şi dealurile dobrogene de lângă malul fluviului. Drept urmare, a descoperit aşezări şi necropole din diferite vremuri, a adunat din brazda răsturnată de fierul plugului sau din malurile prăbuşite în apele Danubiului sute şi mii de obiecte arheologice; monede, sigilii, piese ceramice, unelte, obiecte de podoabă.

Toate aceste vestigii se regăsesc astăzi în vitrinele muzeelor din Călăraşi  şi Constanţa, donate de el pe parcursul vieţii. Multe dintre descoperirile sale au făcut obiectul unor note, comunicări, articole, studii, publicate în revistele de specialitate din ţară (SCIVA, Dacia, SCN, Pontica, Ialomiţa, Istros, BNST, BOR) sau chiar din străinătate (Izvestija- Sofia).

Studiile lui Vasile Culică excelau prin noutatea documentului înfăţişat, seriozitatea prezentării şi a acurateţii concluziilor.

O parte a lucrărilor sale va rămâne operă de referinţă în literatura de specialitatea din ţară şi de peste graniţă; şi aici avem în vedere, în primul rând, studiile despre monedele din sec. V sau despre plumburile comerciale adunate chiar de el din ruinele cetăţii Sucidava (Dobrogea).

Meşteşugar desăvârşit în arta scrisului, contribuţiile sale ştiinţifice te cuceresc prin limpezimea frazei şi ritmului expunerii.

Vasile Culică poate fi socotit co-ctitor al Muzeului de Istorie din Călăraşi. Într-adevăr, încă din clipa în care s-a luat hotărârea înfiinţării acelui locaş de cultură el a înţeles să-l ajute, în chipul cel mai direct şi eficace, pe Niţă Anghelescu, directorul noii instituţii, fie adunând sau donând documente arheologice, fie muncind la catalogarea şi ordonarea lor.

S-a stins din viaţă la 9 mai 1980. Prin dispariţia sa, Călăraşiul a pierdut un mare jurist, om de litere, istoric şi arheolog.  

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, iniţiază în cadrul Programului Centenar, proiectul cultural “Mari personalităţi călărăşene”.

Astfel, începând cu luna februarie, la Sediul din str. Progresului 4, veţi putea afla informaţii despre biografia şi activitatea unora dintre cele mai importante personalităţi ale României, care s-au născut sau şi-au desfăşurat activitatea în Judeţul Călăraşi.

Prima femeie medic din România s-a născut la 1 februarie 1857 în Călăraşi și a încetat din viață la 16 noiembrie 1919, la Bucureşti.

A urmat clasele primare în localitatea natală, studiile secundare la Bucureşti, după care Liceul la Zürich, unde susţine bacalaureatul.

După absolvirea liceului intră la Facultatea de Medicină din Zürich. În 1879 s-a transferat în Franța unde şi-a continuat studiile la Facultatea de Medicină a Universităţii din Montpellier, în calitate de bursieră a statului român.

Este prima femeie din ţară care a beneficiat de o bursă peste hotare. În anul 1884 îşi ia doctoratul în medicină la Paris cu teza: ”Despre hidroreea şi valoarea ei semiologică cancerul corpului uterin”. Cu această înaltă calificare a fost printre cele dintâi femei din lume care a obținut titlul de doctor în medicină.

Pentru a obţine liberă practică în ţară, şi-a echivalat diploma din Franţa trecând examenul cu cel mai mare calificativ, ”magna cum laude”.

În vara anului 1884 este numită medic primar al consultaţiilor gratuite de la Spitalul Filantropia din Bucureşti; în activitatea sa de medic s-a distins şi prin opere sociale înrudite cu medicina înfiinţând primele leagăne de copii de la noi: ”Leagănul”, ”Societatea Maternă” (1897). A participat la congrese internaţionale medicale sau feministe: Paris (1900), Bruxelles (1907), Copenhaga (1910). În timpul primului război mondial a fost mobilizată ca medic primar la Institutul şi internatul Evanghelic (Spitalul Militar temporar nr. 134). Soţul Mariei Crătunescu, inginer constructor şi antreprenor, a condus lucrările de construcţie a Cazărmii Infanteriei din Călăraşi.

Bibliografie selectivă: Personalităţi ale ştiinţei. Mic dicţionar, Bucureşti, Editura ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977, p. 78; Mic dicţionar enciclopedic, Ediţia a 3-a, Bucureşti, Editura ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986, p. 481; Mitulescu, Constantin, Valori călărăşene, Maria Cutzarida Crătunescu, în: Evenimentul de Călăraşi, Nr. 100, 2007, p. 11.

Biroul de presă

Evenimente

1834: S-a deschis, la București, Școala de muzică vocală, declamație și literatură a Societății Filarmonice, nucleul viitorului Conservator. Primul director și profesor de literatură a fost Ion Heliade Rădulescu.

1840: Căpitanul american Charles Wilkes a observat în timpul unei expediții de explorare, coasta estică a Antarcticii și a cerut ca această regiune, cunoscută ulterior drept Wilkes Land, să devină parte a Statelor Unite.

1853: La Roma a avut loc premiera operei lui Giuseppe Verdi, Trubadurul (Il Trovatore).

1889: Statul român a devenit proprietarul tuturor căilor ferate de pe teritoriul României, care măsurau 1.377 km.

1915: Primul Război Mondial: A avut loc primul atac aerian major asupra unor ținte civile în Marea Britanie când două zepeline germane au bombardat orașele Great Yarmouth și King's Lynn de pe coasta estică a Angliei.

1920: Senatul Statelor Unite ale Americii votează împotriva alăturării în Liga Națiunilor.

1946: La Tokio a luat ființă Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient, în scopul judecării criminalilor de război japonezi.

1966: Indira Gandhi a devenit prim-ministru al Indiei.

1999: Greva minerilor din Valea Jiului. După forțarea barajului din Defileul Jiului, minerii au intrat în Târgu Jiu. Armata a avertizat ca va interveni "dacă forțele de ordine nu ar reuși să controleze situația". Președintele Constantinescu a anunțat că autoritățile sunt hotărâte să împiedice repetarea descinderilor minerilor în Capitală din 1990 și 1991. Minerii au refuzat să negocieze cu o comisie guvernamentală desemnată în acest sens.

2006: NASA a lansat prima sondă spațială către Pluto. Sonda, numită New Horizons va călători inițial cu 57.000 km/h, dar după ce va folosi gravitația lui Jupiter va zbura cu 75.000 km/h și va ajunge la Pluto în iulie 2015.

Nașteri

1798: Auguste Comte, filosof francez (d. 1857)

1806: Alecu Donici, poet român (d. 1865)

1807: Robert E. Lee, general american confederat (d. 1870)

1809: Edgar Allan Poe, poet, scriitor, critic american (d. 1849)

1833: Alfred Clebsch, matematician german (d. 1872)

1839: Paul Cézanne, pictor francez (d. 1906)

1889: Artur Enășescu, poet român (d. 1942)

1890: Ștefan Procopiu, fizician român, membru al Academiei Române (d. 1972)

1917: Georg Scherg, poet român (d. 2002)

1919: Bălașa Ionescu, pictor român

1921: Ion Istrati, prozator român (d. 1977)

1923: Markus Wolf, șeful serviciului de spionaj din RDG (d. 2006)

1926: Dumitru Felician Lăzăroiu, fizician român

1932: Constantin Drăghici, solist vocal, compozitor, orchestrator român (d. 2015)

1942: Daniela Anencov, actriță română

1943: Janis Joplin, cântăreață americană de hard rock și blues rock (d. 1970)

1946: Dolly Parton, cântăreață, actriță americană

1947: Rod Evans, membru fondator al trupei Deep Purple

1949: Robert Palmer, cântăreț și chitarist britanic (d. 2003)

1955: Gheorghe Sârb, politician român

1966: Stefan Edberg, jucător suedez de tenis

1985: Horia Tecău, jucător român de tenis

1985: Ana Morodan, blogger român

Decese

1761: Charlotte Aglaé de Orléans, ducesă de Modena (n. 1700)

1847: Antoinette Murat, bunica paternă a regelui Carol I al României (n. 1793)

1865: Pierre-Joseph Proudhon, filosof francez, părintele anarhismului (n. 1809)

1905: Debendranath Tagore, filosof indian (n. 1817)

1925: Maria Sofia de Bavaria, soția regelui Francisc al II-lea al Celor Două Sicilii (n. 1841)

1927: Charlotte a Belgiei, soția împăratului Maximilian I al Mexicului (n. 1940)

1951: C.C. Nottara, compozitor și violonist, critic muzical (n. 1890)

1952: Arhiducele Maximilian Eugen al Austriei (n. 1895)

1964: Constantin Argeșanu, scriitor român (n. 1894)

1973: Romulus Cândea, istoric român, membru corespondent al Academiei Române de origine austriacă (n. 1886)

1981: Catinca Ralea, realizatoare de emisiuni radio-TV (n. 1929)

2000: Bettino Craxi, președinte al Consiliului de Miniștri al Italiei în perioada 1983-1987 (n. 1934)

2015: Justin Capră, inventator român (n. 1933)

2017: Miguel Ferrer, actor american (n. 1955)

Sursa www.wikipedia.org