Proiectul de suflet al primarului Ionel Zardova privind înființarea rețelei de alimentare cu gaze naturale în comuna Ștefan Vodă a devenit, după doar 4 ani, funcțional. Deja în jur de 120 de gospodării și câteva instituții au fost racordate. Finanțat prin PNI Anghel Saligny, proiectul va fi finalizat anul viitor. Comuna Ștefan Vodă începe să capete o altă dimensiune. Investițiile privind infrastructura de apă, canalizare și gaze sunt într-un stadiu avansat. În primul mandat, primarul Zardova și ajutoarele sale au demarat nu mai puțin de 21 de proiecte. Unele vitale pentru un confort sporit. Atragerea investitorilor serioși, dispuși să-și dezvolte afaceri durabile este un alt obiectiv major al primarului Zardova care a pregătit o zonă industrială de 260 ha. Visul său este să readucă Ștefan Vodă pe primul loc în clasamentul locdalităților călărășene așa cum se întâmplă până în 1948!

Am văzut că și la Ștefan Vodă se poate “vedea” a 8-a minune a lumii. Felicitări, domnule primar! Într-un timp record ați reușit să implementați proiectul privind înființarea rețelei de alimentare cu gaze naturale și în momentul de față deja 30% dintre gospodării s-au racordat. A fost, poate, primul deziderat dintr-o serie mai lungă asumată atunci când ați obținut primul mandat de primar în urmă cu 4 ani. Cum a fost posibil?

Ionel Zardova: În noiembrie 2020, la vreo 2 săptămâni după ce am preluat mandatul, am început “construcția” mai multor proiecte, printre care și cel privind înființare rețea gaze naturale. Am găsit un consultant care ne-a făcut SF-ul. Am început să lucrăm pe acest proiect, s-au luat toate avizele necesare și începând cu 2021 am început să căutăm un concesionar. Cel mai greu, să știți, este să găsești un concesionar! În 2022 a apărut și finanțarea după care am încărcat întreaga documentație în Programul Anghel Saligny. ANRE, Transgaz, toate societățile statului ne-au dat tot concursul și așa s-a ajuns la demararea efectivă a acestui proiect. Între timp am scos la licitație atât execuția cât și concesiunea. Repet, din 2021 am umblat după un concesionar iar la licitație s-au prezentat 3 pretendenți.

Cred că ați plecat ultimul în această cursă și se pare că ați trecut primul și linia de sosire, înaintea altor localități care au intrat în cursă ceva mai devreme. Iată că în 4 ani, proiectul a prins contur...

Ionel Zardova: În 4 ani s-au întâmplat mai multe lucruri bune. Am început implementarea tuturor proiectelor pe tot ce înseamnă infrastructură de apă, canalizare, gaze. Și suntem înmtr-un stadiu avansat.

Câte gospodării se vor conecta la rețea?

Ionel Zardova: Undeva între 600 și 700 de gospodării vor fi racordate. În momentul de față, s-a emis ATR-ul pentru vreo 120 de gospodării. Au început să semneze contractele de furnizare cu cei de la PPC, întrucât concesionarul nu încasează direct banii având un contract în acest sens cu PPC. Sunt deja locuințe în comună unde rețeaua este funcțională. Primăria, grădinița sunt conectate. La Școala cea mare nu s-a pus încă racordul de gaze întrucât intră la primăvară în demolare. La Școala nr. 2 e deja pus racordul, urmează să ducem rețeaua până în incinta școlii. Acolo se derulează două investiții. Cea veche se reabilitează pe PNRR iar cu fonduri din bugetul local s-au mai construit 3 clase. Suntem, deja, aproape de finalizare. Și urmează ca racordul să fie dus până în incintă cu rețeaua de gaze.

Proiectul are toate șansele să devină atractiv și pentru cei din urban care intenționează să-și achiziționeze aici o locuință...

Ionel Zardova: Așa este. S-a terminat, efectiv, tot ce înseamnă infrastructură: apă, canal, gaze. De acum încolo venim cu asfalt și trotuare. Nu mai zic de spațiile verzi. Avem în vedere și lărgirea drumurilor și, desigur, asfaltarea lor ulterior.

Foarte multe proiecte au fost demarate în primii 4 ani de mandat...

Ionel Zardova: Nu mai puțin de 21 din care vreo 15 sunt aproape de finalizare.

Asta înseamnă că vor fi gata toate în acest mandat?

Ionel Zardova: Da. În cel mult 2 ani. De pildă, Școala 2 va fi gata în vreo 2 ani. E destul de mare, cu sală de sport, cu laboratoare, sală de mese și bucătărie. Școala va fi cu program prelungit, un after-school unde copiii vor servi gratuit și o masă caldă. Învățători și profesori remunerați de Primărie, vor ajuta elevii săși facă aici temele.

Știu, domnule primar, că ați inițiat deja diligențele pentru atragerea unor investitori interesați să-și dezvolte afaceri aici, la Ștefan Vodă.

Ionel Zardova: Pe 4 august 2022, am aprobat Planul Urbanistic General (PUG). Și PUZ-ul e aprobat. Toate investițiile de minim 30 ha au și PUZ-ul aprobat. E o zonă compactă de 260 ha. Această localitate a avut 360 ha intravilan și la această oră am ajuns la 820 ha din care 260 ha reprezintă zonă industrială.

Suntem, într-adevăr, în discuții cu mai multe companii interesate să investească la Ștefan Vodă. Pe acest teren de 260 ha e dusă rețeaua de gaze, e pus robinetul acolo. Am dus și apă potabilă, putem duce și apă industrială. Avem tot ce e necesar pentru a atrage un investitor. De vreo 2 ani, suntem în discuții cu mai multe societăți.

Comuna Ștefan Vodă vine, așadar, tare din urmă, dornică să recupereze decalajul față de celelalte localități.

Ionel Zardova: Comuna asta trebuie să fie din nou numărul 1! Până în 1948, această localitate era numărul 1 de la Călărași până la București. Nu era alta mai bogată decât Ștefan Vodă!

În ședința din 18 noiembrie, consilierii locali au aprobat depunerea proiectului „Modernizarea și eficientizarea iluminatului public în comuna Roseți, județul Călărași”, în vederea finanțării acestuia în cadrul Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1866/2021, cu modificările ulterioare aduse prin ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 2490/2024

Valoarea totală a investiției este de 2.053.252 lei (TVA inclus), din care valoarea eligibilă e de 1.999.200 lei (inclusiv TVA). Diferența neeligibilă, în cuantum de 54.052 lei (TVA inclus) precum și cheltuielile conexe ce pot apărea pe durata implementării proiectului și care nu sunt finanţate de AFM, se vor asigura din bugetul local al comunei Roseți, județul Călărași.

Proiectul de hotărâre adoptat mai prevede ca toate cheltuielile privind operarea și întreținerea investiției după finalizarea proiectului, pe întreaga perioadă de durabilitate, să fie asigurate din bugetul propriu al comunei.

Primarul George Chiriță a fost împuternicit să reprezinte UAT Roseți în relația cu Administrația Fondului pentru Mediu și să semneze contractul de finanțare precum și toate actele necesare depunerii și derulării în condiții optime a proiectului de investiții.

Începând de joi, “mâna dreaptă” a primarului Vasile Matei este Ștefan Gîdei care a fost ales viceprimar în cadrul unei ședințe a noului Consiliu Local Grădiștea. Anunțul a fost făcut de președintele CJ Călărași, Vasile Iliuță, pe pagina personală de Facebook.

“Îmi doresc ca toate comunele din județ să aibă proiecte care să aducă bunăstarea locuitorilor și am un exemplu la îndemână, comuna #Grădiștea, o comună care a beneficiat de administrații performante care au reușit să modernizeze localitatea.

Primarul Vasile Matei îl are alături, de astăzi, pe Sofian Gâdei drept viceprimar, cel care a asigurat un echilibru benefic la alegerile locale din vară.

Mi-a rămas în minte o sintagmă folosită de fostul primar al comunei, Corbu Constantin, și anume aceea de a păstra aici "etalonul liniștii și dezvoltării comunei". Sunt sigur că acesta va fi mersul lucrurilor la Grădiștea!”, a scris Iliuță pe pagina de Facebook.

La alegerile locale din 9 iunie, PSD a câștigat detașat alegerile, obținând nu mai puțin de 9 mandate, din 13 posibile (1747 de voturi | 67,97%). PNL s-a clasat pe locul 2 cu 3 mandate (603 voturi | 23,46%) iar pe 3, ADU cu un singur mandat deținut, de-acum, de useristul, Cristian Eremia (220 de voturi | 8,56%).

Vasile Matei și-a recâștigat mandatul de primar cu un scor impresionant de 70,59% (1822 de voturi).

Consiliul Local al municipiului Călăraşi se convoacă în şedinţă extraordinară, luni, 25 noiembrie 2024, ora 16.00, care se va desfăşura în sala de şedinţe a Consiliului Local Călăraşi, cu următoarea ordine de zi:

1. Proiect de hotărâre privind alegerea preşedintelui de şedinţă al Consiliului local Călăraşi pe perioada 25.11.2024 - 28.02.2025.

2. Proiect de hotărâre privind constituirea comisiilor de specialitate pe domenii de activitate ale Consiliului Local al municipiului Călăraşi.

Aderarea țării noastre la Spațiul Schengen și cu frontierele terestre începând de anul viitor și strânsa cooperare între România și Ungaria în plan bilateral și regional au fost temele de interes discutate astăzi de prim-ministrul Marcel Ciolacu și omologul său ungar Viktor Orbán.

Premierul Marcel Ciolacu conduce delegația oficială a României aflată astăzi, 22 noiembrie 2024, la Budapesta.

„Prioritatea mandatului meu de prim-ministru și a Guvernului pe care îl conduc este să definitivăm procesul de aderare a României la Schengen, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, până la sfârșitul acestui an”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu, la întrevederea oficială cu premierul Ungariei, Viktor Orbán. ”Datorită sprijinului activ al Ungariei, în calitatea sa de Președinție în exercițiu a Consiliului UE, și al tuturor statelor membre, de la 1 ianuarie 2025 România va adera la Spațiul Schengen și cu frontierele terestre. Mulțumesc prim-ministrului Viktor Orbán pentru sprijinul constant și felicit Președinția ungară a Consiliului UE pentru eforturile din această perioadă, dar mai ales pentru faptul că a ținut în permanență în atenție subiectul Schengen. Românii au simțit deja beneficiile intrării parțiale în Spațiul Schengen, însă creșterea economică românească va fi dinamizată odată cu aderarea completă, inclusiv pe cale terestră”, a declarat premierul României.

În acest context, prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat că a avut o convorbire telefonică cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer, în care i-a transmis că România își asumă pe deplin responsabilitatea pentru protecția frontierelor externe ale UE. Totodată, a salutat acordul obținut la Budapesta la nivelul miniștrilor de interne cu privire la aderarea deplină a României la Spațiul Schengen. Pentru a prezenta progresele României pentru protejarea frontierelor externe ale UE, vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut astăzi întrevederi cu miniștrii de interne ai Ungariei, Austriei și Bulgariei, precum și cu doamna Ylva Johansson, comisarul european pentru Afaceri Interne al Uniunii Europene.

La rândul său, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a afirmat că decizia pentru aderarea terestră a României la Spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025 se va lua la Bruxelles în data de 12 decembrie, urmare a unui document pe care îl va depune în acest sens Ungaria, în calitatea sa de președinție a Consiliului UE. ”De ceva vreme, România a îndeplinit toate criteriile necesare pentru a deveni membru deplin al Spațiului Schengen, iar acum vor fi ridicate și toate barierele”, a declarat premierul ungar.

În cadrul întrevederii bilaterale cu omologul său Viktor Orbán, șeful Executivului român a remarcat strânsa colaborare între România și Ungaria atât pe temele care țin de întărirea relației bilaterale, cât și pe dosare de interes de la nivel european, menționând în acest sens acordul pe noua echipă de la nivelul Comisiei Europene, unde România va deține în premieră un post de vicepreședinte al Comisiei și un portofoliu important de comisar european.

”Multitudinea de provocări fără precedent la care asistăm necesită o Uniune pe deplin funcțională, capabilă să acționeze în plan intern şi extern, cu respectarea valorilor sale fundamentale, a democrației şi statului de drept. Acest lucru trebuie să se reflecte în prioritățile noastre de acțiune, urmărite de o manieră consensuală la nivel european, precum și în susținerea comună a Ucrainei și Republicii Moldova, ca state partenere al căror parcurs către familia europeană trebuie să continue în mod susținut”, a subliniat prim-ministrul României.

Consolidarea relațiilor bilaterale și a cooperării regionale a constituit un alt subiect important aflat pe agenda convorbirilor oficiale, accentul fiind pus asupra domeniilor infrastructură, energie și afaceri interne. Partea română este interesată de dezvoltarea infrastructurii de transport rutier și feroviar, precum interconectările drumurilor expres.

”Suntem interesați să lucrăm în continuare împreună în logica Parteneriatului Strategic, a unei relații bilaterale constructive, concentrate pe proiecte concrete, cu efecte benefice la nivelul tuturor cetățenilor noștri, indiferent de etnie. Cred cu fermitate că persoanele aparținând minorităților naționale contribuie la crearea și întărirea punților de legătură între statul de cetățenie și statul înrudit. În plan economic, Ungaria este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României. Încurajăm companiile românești să investească în Ungaria și avem întreaga deschidere pentru a sprijini investițiile Ungariei pe întreg teritoriul țării noastre”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

Din delegația română condusă de prim-ministrul Marcel Ciolacu au făcut parte vicepremierul și ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, miniștrii afacerilor externe, Luminița Odobescu, și al transporturilor și infrastructurii, Sorin Grindeanu, consilierul onorific al prim-ministrului și vicepreședinte al Parlamentului European, Victor Negrescu, și președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Informații suplimentare:

Relațiile bilaterale România-Ungaria se desfășoară în baza Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară, semnat și intrat în vigoare în 1996, precum și a Declarației de Parteneriat Strategic între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002.

În ședința din 11 noiembrie, consilierii locali au adoptat Proiectul de hotărâre nr. 50 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici actualizați și a devizului general actualizat pentru obiectivul de investiții „Modernizare și extindere sistem de canalizare în comuna Ștefan Vodă, județul Călărași”, aprobat pentru finanțare prin Programul național de investiții „Anghel Saligny”, precum și a sumei reprezentând categoriile de cheltuieli finanțate de la bugetul local pentru realizarea obiectivului.

Astfel, valoarea totală a investiției este estimată la 18.032.179,72 lei (TVA inclus( din care 17.477.258,45 lei reprezintă sumă aprobată de la bugetul de stat. Diferența de 557.920,72 lei va fi asigurată de la bugetul local.

Obiectivul de investiții prevede o stație de epurare, o stație de pompare și repompare a apei uzate, precum și o rețea de canalizare apă uzată, în lungime de 10.372 metri, la care se adaugă și 670 de racorduri individuale. Nu mai puțin de 1800 de cetățeni vor beneficia direct de acest nou sistem de canalizare.

Contractul de finanțare a fost semnat pe 10 februarie 2023.

Principalii indicatori tehnici ai proiectului sunt:

- Extindere reţea de canalizare menajeră pe o lungime de 10.372 metri.

- Realizarea a 233 cămine de vizitare prefabricate din beton

- Realizarea a 3 noi staţii de pompare ape uzate menajere

- Înlocuirea pompelor existente la SPAU 1 existent cu altele noi

- Realizarea de conducte de refulare noi, cu o lungime totală de 600 metri.

- Patru subtraversări de drum judeţean cu o reţea de canalizare pe o lungime totală de aproximativ 46 metri.

- O subtraversare de cale ferată cu conducta de refulare pe o lungime de 21 metri.

- Realizarea racordurilor individuale până la limita de proprietate alcătuite din cămine de racord din material plastic

- Realizarea unui bazin de stocare apă epurată, o staţie de pompare ape uzate, inclusiv conducta de refulare aferentă, în lungime de 300 metri.