Camera de Conturi Călăraşi a confirmat în urma unei acţiuni de audit că UATJ (Consiliul Judeţean Călăraşi) a încălcat legea în ceea ce priveşte contractul de management nr. 3552 / 10 martie 2015 încheiat între Consiliul Judeţean, instituţie condusă la vremea aceea de actualul senator, Răducu Filipescu şi PFA Dr. Şerban Romulus Dan

“În perioada martie 2015-aprilie 2016, UATJ Călăraşi a efectuat plata nelegală a sumei totale estimate de 248 mii lei reprezentând prestări servicii aferente contractului de management pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi (SJU Călăraşi), deoarece:

- UATJ Călăraşi a organizat procedura de selecţionare a managerului SJU Călăraşi, contrar art. 179, alin. (1) din Legea nr. 95/2006, actualizată, care abilita doar Consiliul de administraţie al spitalului să organizeze această procedură de selecţionare;

- Selecţionarea managerului SJU Călăraşi s-a realizat prin procedura de achiziţie publică cerere de oferte, contrar art. 179, alin. (4) din Legea nr. 95/2006, actualizată, care stipula efectuarea selecţiei managerului persoana juridică prin licitaţie publică, conform dispoziţiilor legii achiziţiilor publice;

- Contractul de management a fost încheiat cu o persoană fizică autorizată (PFA), respectiv o persoană fizică care nu are personalitate juridică, contrar dispozițiilor hotărârii de consiliu județean din anul 2012, prin care s-a aprobat asigurarea managementului Spitalului Județean de Urgență Călărași de către o persoană juridică.

La suma totală necuvenită de 248 mii lei, se adaugă majorări de întârziere estimate la suma totală de 33 mii lei.” se arată în sinteza rezultatelor acţiunii de audit.

Au fost dispuse desigur şi măsuri pentru recuperarea prejudiciului potrivit Deciziei nr. 24/2016, prin care s-a stabilit: “Potrivit prevederilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, republicată și ale pct. 174 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, Președintele U.A.T.J. Călărași, în calitate de ordonator principal de credite, va lua măsuri pentru:

Recuperarea prejudiciului estimat la valoarea de 248 mii lei reprezentând prestări servicii aferente contractului de management pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi; calcularea, încasarea şi plata majorărilor de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare calculate pentru perioada de când s-a efectuat plata şi până la recuperarea acesteia; realizarea selecţiei pentru asigurarea managementului Spitalului Judeţean de Urgenţă Judeţean Călăraşi cu respectarea Hotărârii CJ şi a precederilor legale în vigoare; luarea altor măsuri pe care le consideră necesare pentru remedierea deficienţelor constatate.”

Întrebarea e: De la cine va recupera actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, Vasile Iliuţă prejudiciul de 248 mii lei plus majorările de 33 mii lei?

Contractul de management mai sus – menţionat a încetat pe 13 aprilie 2016 deşi el urma să expire în martie anul acesta. Pentru fiecare lună în care s-a aflat la conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă, doctorul Romulus Şerban a încasat prin intermediul PFA-ului său suma de 200 de milioane de lei vechi.

Începând cu data de 1 februarie 2017, vor fi eliminate o serie de taxe ce erau achitate la casieriile Primăriei Municipiului Călăraşi, prevăzute de Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru.

Opt dintre acestea erau necesare eliberării unor documente la ghişeele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor şi anume:

-taxa de examinare pentru obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile şi subcategoriile A, A1, B, B1 şi B+E (6 lei);

-taxa de examinare şi obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile şi subcategoriile C, C1, Tr, D, D1, CE, DE, C1E, D1E, Tb şi TV (28 lei)

- taxa pentru examinarea persoanelor cărora le-a fost anulat permisul de conducere, pentru categoriile cuprinse în permisul anulat, precum şi a persoanelor care au fost respinse de trei ori la examenul pentru obţinerea aceleiaşi categorii a permisului de conducere, precum şi pentru persoanele care nu au absolvit o şcoală de conducători de autovehicule, cu excepţia celor pentru categoriile B, B1, B+E (84 lei).

- taxa de înmatriculare permanent sau temporară pentru autovehicule şi remorci cu masa totală maximă autorizată de până la 3.500 kg inclusiv (60 lei);

-taxa de înmatriculare permanent sau temporară pentru autovehicule şi remorci cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3.500 kg (145 lei);

-taxa de autorizare provizorie a circulaţiei autovehiculelor şi remorcilor neînmatriculate permanent sau temporar (9 lei);

-taxele de autorizare a circulaţiei pentru probe a autovehiculelor şi remorcilor (414 lei),

-înregistrarea cererilor persoanelor fizice şi juridice privind furnizarea unor date din Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, precum şi din Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare şi din registrele judeţene şi al municipiului Bucureşti de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare (5 lei).

Pe lângă acestea, vor fi eliminate şi alte patru taxe:

-certificarea (transcrierea) transmisiunii proprietăţii asupra animalelor, pe cap de animal, în bilete de proprietate pentru animalele peste 2 ani (5 lei);

- înregistrarea, la cerere, în actele de stare civilă a schimbării numelui şi a sexului (15 lei);

-preschimbarea actelor de identitate pentru cetăţenii români, precum şi înscrierea menţiunilor privind schimbarea domiciliului sau a reşedinţei cetăţenilor români (5 lei);

-eliberarea sau viza anuală a permiselor de vânatoare (3 lei).

BIROUL DE PRESĂ

Guvernul a adoptat marţi proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2017.

Bugetul pentru acest an asigură finanțarea măsurilor asumate în Programul de Guvernare privind majorarea pensiilor, salariilor din sistemul public și a altor beneficii sociale și susținerea politicilor de stimulare economică.

De asemenea, bugetul este construit cu încadrarea în limita de deficit bugetar de 3% din PIB și asigură respectarea angajamentelor asumate de România în relația cu partenerii internaționali privind alocarea a 2% din PIB bugetului MApN. Suma de 16,3 miliarde lei, prevăzută pentru MApN, provine din alocări bugetare și venituri proprii și reprezintă o creștere cu 52% față de anul precedent. Guvernul asigură astfel premiza dotării forţelor armate cu echipamente de luptă moderne şi interoperabile, în vederea îndeplinirii misiunilor stabilite şi a angajamentelor asumate faţă de NATO, UE şi partenerii strategici.

Suma alocată învestițiilor în bugetul pentru 2017 este de 39,4 miliarde lei, reprezentând 4,84% din PIB, cu 10 miliarde lei mai mult decât anul trecut.

Sinteza alocărilor de la bugetul de stat pe domeniile principale și pe fiecare minister, inclusiv veniturile proprii, precum și principalele obiective finanțate:

Sănătate:

Ø 33,8 miliarde de lei – 4,15% din PIB, mai mult cu 3,5 miliarde lei decât în 2016; la aceasta sumă se adauga 3,9 miliarde lei, credite de angajament

Principalele obiective finanțate:

Ø Alocarea a 700 milioane de lei suplimentar pentru medicamente compensate și gratuite

Ø Construcția de spitale regionale și dotarea fiecărui spital județean cu un Computer-Tomograf

Ø Achiziționarea vaccinurilor obligatorii pentru copii (774 milioane de lei)

Ø Dotarea a șapte spitale cu acceleratoare liniare pentru tratarea cancerului

Ø Finanţarea majorării cu 15% a salariilor din sistemul sanitar

Educație:

Ø 25,02 miliarde de lei – 3,1% din PIB, mai mult cu 3,3 miliarde lei decât în 2016; la aceasta sumă se adauga 579,9 milioane lei, credite de angajament

Principalele obiective finanțate:

Ø Finanțarea majorării cu 15% a salariilor din învățământ

Ø Demararea programului ”Masă caldă” pentru 29.695 de elevi din 50 de școli

Ø Finalizarea a 15 grădinițe și 12 școli (48 mil. lei) – după cum veți vedea, în bugetul ministerului dezvoltării există finanțare pentru construcția a 2.000 de școli și a 2.500 de creșe și grădinițe

Muncă și protecţie socială:

Ø 79,7 miliarde de lei – 9,8% din PIB, mai mult cu 6,36 miliarde decât în 2016

Principalele obiective finanțate:

Ø Creșterea salariului minim la 1.450 lei, de la 1 februarie

Ø Creșterea pensiei minime la 520 de lei, de la 1 martie

Ø Majorarea valorii punctului de pensie la 1.000 de lei, de la 1 iulie

Ø Programul ”Prima Chirie” (18 mil. lei)

Ø Programul ”Primul Salariu”

Ministerul Transporturilor:

Ø 13,76 miliarde de lei – 1,69% din PIB, mai mult cu 5,18 miliarde (60%) decât în 2016

Ø Creditele de angajament totalizează 4,9 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 18,66 miliarde de lei – 2,3% din PIB

Principalele obiective finanțate:

Ø Finalizarea a 62,5 km din secțiunea de autostradă Lugoj-Deva

Ø Finalizarea a 28,7 km din secțiunea de autostradă Sebeș-Turda

Ø Finalizarea variantelor ocolitoare din Târgu Jiu, Târgu Mureș, Caracal, Brașov și modernizarea centurii municipiului București între A1 și DN7

Ø Finalizarea magistralei 4 de metrou București (325 mil. lei)

Ø Finalizarea reabilitării a 272 km de drumuri naționale (DN5, DN18, DN56, DN66, DN76)

Ø Finalizarea lucrărilor de infrastructură pe podurile Cernavodă și Borcea (37 mil. lei)

Ø Asigurarea gratuității transportului CFR pentru studenți

Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene:

Ø 6,9 miliarde de lei – 0,85% din PIB, mai puțin cu 1,40 miliarde decât în 2016

Ø Creditele de angajament totalizează 30 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 36,85 miliarde de lei – 4,5% din PIB

Principalele obiective finanțate:

Ø Contractarea construirii a 2.500 de creșe și grădinițe și 2.000 de școli

Ø Asigurarea apei curente, canalizării, drumurilor, serviciilor medicale și educative în mediul rural, prin Programul național pentru dezvoltare locală

Ø Construirea a 30 de cămine studențești

Ø Demararea contrucției pentru 2.769 apartamente (70 blocuri de locuințe), dintre care 850 se finalizează în 2017

Ministerul Agriculturii:

Ø 17,4 miliarde de lei – 2,1% din PIB, mai mult cu 8 miliarde decât în 2016

Ø Creditele de angajament totalizează 10,1 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 27,13 miliarde de lei – 3,3% din PIB

Principalele obiective finanțate:

Ø Plata tuturor subvențiilor cuvenite în 2017 (2,2 mld. lei)

Ø Programul național de irigații (inclusiv apa necesară – 45 mil. lei)

Ministerul Energiei:

Ø 467 milioane de lei – 0,057% din PIB, mai puțin cu 210 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanțate:

Ø Reabilitarea și modernizarea blocului 4 de la Rovinari, Complexul Energetic Oltenia (61 mil. lei)

Ø Reabilitarea și modernizarea blocului 7 de la Ișalnița, Complexul Energetic Oltenia (33 mil. lei)

Ø Realizarea Ciclului combinat cu turbine pe gaz de la Iernut, Romgaz (391 mil. lei)

Ø Revitalizarea producției de Lignit de la Jilt Sud și Roșia de Jiu (14,5 mil. lei)

Ministerul Economiei:

Ø 302 milioane de lei – 0,037% din PIB, mai mult cu 119 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanțate:

Ø Finanțarea programului național de cercetare geologică, menit a descoperi noi zăcăminte (5 mil. lei)

Ø Centre de consultanță și informare (2,5 mil. lei)

Ø Dublarea investițiilor în industria de apărare (20 mil. lei)

Ministerul Apărării Naționale:

Ø 16,3 miliarde de lei – 2% din PIB, mai mult cu 5,71 miliarde (52%) decât în 2016

Principalele obiective finanțate:

Ø Finanțarea programelor necesare respectării angajamentelor strategice asumate ca membru al NATO

Ministerul Afacerilor Interne:

Ø 11,29 miliarde de lei – 1,38% din PIB, mai puțin cu 389 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanțate:

Ø Achiziționarea a 167 de autospeciale și 47 contaniere pentru intervenții (140,3 mil. lei)

Ø Modernizarea a 26 sedii (pompieri, poliție, jandarmi, poliție de frontieră) (65 mil. lei)

Ø Reabilitarea a 11 centre de reținere și arest preventiv (35 mil. lei)

Ministerul Afacerilor Externe:

Ø 779 milioane de lei – 0,096% din PIB, mai mult cu 2 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanțate:

Ø Pregătirea președinției României a UE din 2019 (14,37 mil. lei + credite de angajament de 89,5 mil. lei)

Ø Deschiderea a trei noi consulate generale (Salzburg-Austria, Haifa-Israel, Melbourne-Australia)

Ø Modernizarea de sedii misiuni diplomatice/oficii consulare

Ministerul Justiției:

Ø 3,18 miliarde de lei – 0,39% din PIB, mai mult cu 126 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanțate:

Ø Reabilitarea penitenciarelor și îmbunătățirea condițiilor de detenție (15,3 mil. lei)

Ø Creșterea cu 50% a alocației de hrană a deținuților, de la 1 februarie (20 mil. lei)

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat:

Ø 765 milioane de lei – 0,093% din PIB, mai mult cu 593 milioane decât în 2016

Ø Creditele de angajament totalizează 1,2 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 1,99 miliarde de lei – 0,24% din PIB

Principalele obiective finanțate:

Ø Programul Start-up Nation (10.000 start-up-uri, 20.000 noi locuri de muncă)

Ø Organizarea a opt târguri interne cu 4.000 de participanți, cu decontarea cheltuielilor

Ø Asigurarea participării României la 40 de târguri internaționale (24 mil. lei) și decontarea participării la târguri pentru 500 IMM-uri

Ministerul Mediului:

Ø 471 milioane de lei – 0,057% din PIB, mai mult cu 73 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanțate:

Ø Continuarea programelor Rabla, Casa Verde, etc.

Ø Împădurire și realizarea de perdele forestiere

Ø Dotare și conștientizare privind colectarea selectivă a deșeurilor

Ministerul Apelor și Pădurilor:

Ø 347 milioane de lei – 0,042% din PIB, mai mult cu 95 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanțate:

Ø Împădurirea a minim 5.000 ha

Ø Corectarea torenților prin consolidări de maluri

Ø Programul ”Tai un copac, plantezi doi!”

Ministerul Tineretului și Sportului:

Ø 432 milioane de lei – 0,03% din PIB, mai puțin cu 20 milioane decât în 2016

Principalele finanțări:

Ø Finanțarea Campionatului European de Gimnastică Artistică de la Cluj-Napoca (6,5 mil. lei)

Ø Finanțarea Campionatului European de Baschet de la Cluj-Napoca (5,5 mil. lei)

Ø Programul ”România în mișcare” (1 mil. lei)

Ministerul Turismului:

Ø 80 milioane de lei – 0,01% din PIB, mai mult cu 31 milioane (63%) decât în 2016

Principalele obiective finanțate:

Ø Finalizarea unor domenii schiabile (Straja, Câmpulung Moldovenesc, Voineasa) (23 mil. lei)

Ø Finalizarea investițiilor în centrele de tratament de la Borsec și Govora (2 mil. lei)

Ø Dublarea alocării financiare pentru marketing și promovare turistică a României

Ministerul Culturii și Identității Naționale:

Ø 766 milioane de lei – 0,094% din PIB, mai mult cu 259 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanțate:

Ø Finanțarea majorării salariilor din instituțiile de spectacole

Ø Reabilitarea ”Muzeului țăranului român”

Ø Finanțarea festivalului internațional de muzică clasică ”George Enescu” și a festivalului internațional de teatru de la Sibiu

Ministerul Cercetării și Inovării:

Ø 1,76 miliarde de lei – 0,22% din PIB, mai mult cu 22 milioane decât în 2016

Ø Creditele de angajament totalizează 487 milioane, astfel că suma totală alocată este de 2,21 miliarde de lei – 0,27% din PIB

Principalele obiective finanțate:

Ø Realizarea unui reactor de generația 4 în cadrul proiectului ”Alfred”, care va crea 2.300 noi locuri de muncă

Ø Finanțarea proiectului ELI – laser de mare putere și dezvoltarea zonei Laser Valley

Ministerul Comunicațiilor:

Ø 510 milioane de lei – 0,06% din PIB, mai mult cu 483 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanțate:

Ø Programul RO-NET (acoperirea broadband) (292 mil. lei)

Ø Capitalizarea Poștei Române (170 mil. lei)

Ministerul Românilor de Pretutindeni:

Ø 19,2 milioane de lei – 0,002% din PIB, mai mult cu 5,24 milioane decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu

Principalele obiective finanțate:

Ø Cursuri de limba română pentru membri ai comunităților istorice (4 mil. lei)

Ø Centre de informare

Ministerul pentru Dialog Social:

Ø 11,7 milioane de lei – 0,001% din PIB, mai mult cu 7,19 milioane (159%) decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu

Principalele obiective finanțate:

Ø Transparentizarea deciziilor în cadrul administrațiilor publice locale

Ministerul pentru Relația cu Parlamentul:

Ø 7,32 milioane de lei – 0,0009% din PIB, mai mult cu 1,13 milioane (18%) decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu

Consiliul Judeţean va continua şi în 2017 să susţină financiar sportul de performanţă călărăşean. Marţi, în cadrul primei şedinţe ordinare din acest an, consilierii judeţeni au analizat şi aprobat Hotărârea privind aprobarea, de principiu, a finanţării cluburilor sportive, de către Consiliul Județean Călărași, la care Judeţul Călăraşi are calitatea de asociat–membru fondator.

Potrivit iniţiatorului, preşedintele Vasile Iliuţă, Consiliul Judeţean va asigura finanţarea AHC Dunărea 2014, respectiv AFC Dunărea 2005 Călăraşi cu suma cumulată de 1800 mii lei, în baza unor contracte de finanţare. Astfel fiecare din cele două structuri sportive menţionate mai sus, va primi timp de 6 luni suma de 900 mii lei. Până la aprobarea bugetului propriu al judeţului Călăraşi pe anul 2017, finanţarea va fi asigurată în limita a 1/12 din bugetului propriu al judeţului Călăraşi pe anul 2016.

„Consiliul Judeţean Călăraşi are calitatea de asociat şi membru fondator la Asociația Fotbal Club Dunărea 2005 Călărași și la Asociația Handbal Club Dunărea Călărași 2014.

Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că o parte din veniturile asociaţiilor o reprezintă resursele obţinute de la bugetul local.

De asemenea, Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că prin hotărâre a consiliului judeţean se pot repartiza sume din bugetul propriu al judeţului pentru finanţarea activităţii structurilor sportive locale, constituite, în condiţiile legii, ca structuri nonprofit.

Acelaşi act normativ stipulează că structurile sportive fără scop patrimonial pot beneficia de sume de la bugetul local pentru finanţarea de programe sportive.

Având în vedere argumentele de fapt şi de drept expuse anterior, consider că este necesară şi oportună aprobarea, prin hotărâre a Consiliului Judeţean Călăraşi, a finanţării, de principiu, a celor 2 cluburi sportive, de către Consiliul Județean Călărași, la care Judeţul Călăraşi are calitatea de asociat–membru fondator, în conformitate cu prevederile legale incidente aflate în prezent în vigoare.” se arată în Expunerea la proiectul de hotărâre mau sus – menţionat validat de 19 din cei 27 de consilieri judeţeni prezenţi.

Liderul Consiliului Judeţean, Vasile Iliuţă, şi-a respectat astfel promisiunea făcută de a sprijini şi pentru 2017 activitatea sportivă a celor două cluburi. Să vedem şi reacţia primarului Dan Drăgulin şi a Consiliului Local.

Preşedintele CJ, Vasile Iliuţă, a declarat marţi că nu va mai accepta ca Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului să nu utilizeze resursele bugetare pentru reabilitarea şi modernizarea celor 9 centre aflate în subordinea Direcţiei subliniind că anul trecut nu mai puţin de 50 de miliarde de lei vechi s-au reîntors la buget nefiind cheltuiţi. „La nivelul Consiliului Judeţean, am avut astăzi (n.r. marţi, 31 ianuarie) o întâlnire cu directorii celor 9 centre ale Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi am discutat toate problemele pe care aceste centre le au. Am avut anul trecut o situaţie neplăcută la Protecţia Copilului. 50 de miliarde de lei vechi s-au întors înapoi la bugetul de stat şi noi stăm cu centrele nereparate şi neutilate pentru că nu au avut planul de investiţii bine construit la începutul anului sau planul de reparaţii pentru centrele judeţului Călăraşi.” a declarat în cadrul unei conferinţe de presă Vasile Iliuţă care a oferit şi o soluţie pentru remedierea problemelor identificate. „Am înţeles că e o practică. Nu doar anul trecut, aproape an de an s-au trezit în lunile octombrie şi noiembrie cu bani alocaţi foarte mulţi la final de an, 20-30 de miliarde pentru asistenţă socială. DGASPC nu a fost pregătită să preia aceşti bani pentru că nu a avut un plan şi un proiect la început de an. Am luat şi măsuri ca să nu se mai întâmple astfel de lucruri. Vom pregăti contracte multianuale şi în momentul în care ne vin banii alocaţi, începând de la cazarmament, electrocasnice şi până la reparaţii şi investiţii să putem să cheltui aceşti bani direct, să alocăm contracte ca să nu mai lăsăm cele 9 centre ale noastre fără să le aducem la un standard modern conform anului 2017.” a mai adăugat Iliuţă.

Încă de la obţinerea mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean, Vasile Iliuţă a declarat că este interesat de reabilitarea sediului Prefecturii. În acest sens, marţi, 31 ianuarie în cadrul primei şedinţe ordinare din 2017, Iliuţă va supune aprobării consilierilor Hotărârea privind aprobarea solicitării de transmitere a unui imobil, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Afacerilor Interne şi administrarea temporară a Consiliul Judeţean Călăraşi în administrarea Consiliului Judeţean Călăraşi.

Lucrările de reabilitare şi modernizare ar putea fi realizate cu fonduri nerambursabile prin intermediul Programului Operaţional Regional, Axa 3.1. „Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisie scăzută de carbon” – Componenta „Clădiri nerezidenţiale”.

„Palatul Administrativ al Judeţului Călăraşi, actualul sediul al Instituţiei Prefectului, a fost transmis în administrarea acestei instituţii potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 706/1994 (poziţia 12 din Anexă). În acest act normativ, Palatul Administrativ figurează ca fiind compus din 3 corpuri: Corpul A – sediul Instituţiei Prefectului, proprietate publică statului, Corpul B – sediul fostului Centru Regional de Formare Profesională FORDOC, actual sediu Punct de lucru al ADR SUD MUNTENIA, proprietate publică judeţului şi Corpul C – sediul Poliţiei Locale, proprietate publică a judeţului.

Palatul Administrativ este reprezentat în prezent numai de către Corpul A din perimetrul construibil şi doar acesta aparţine domeniului public al statului, în timp ce corpurile B şi C aparţin domeniului public al judeţului Călăraşi.

În vederea executării lucrărilor de consolidare la Palatul Administrativ a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 2376/2004 prin care imobilul a fost transmis în administrarea Consiliului Judeţean Călăraşi pe durata execuţiei lucrărilor de consolidare.

În scopul executării lucrărilor de reabilitare este necesar ca imobilul să fie transmis în administrarea Consiliului Judeţean Călăraşi, condiţie impusă pentru a putea accesa fonduri europene.

Una dintre oportunităţile de finanţare din fonduri nerambursabile o reprezintă cea prevăzută prin Programul Operaţional Regional, Axa 3.1. „Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisie scăzută de carbon” – Componenta „Clădiri nerezidenţiale”.

După adoptarea prezentului proiect de hotărâre, a cărui anexă conţine datele de identificare actualizate ale Palatului Administrativ, transmise de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi în urma efectuării măsurătorilor cadastrale, se va proceda la întocmirea unui proiect de Hotărâre de Guvern având ca obiect actualizarea datelor de identificare ale imobilului şi obţinerea dreptului de administrare.

Preluarea Palatului Administrativ se va face pe bază de protocol, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern pentru transmiterea dreptului de administrare, iar Consiliul Judeţean Călăraşi va da în administrare gratuită Instituţiei Prefectului–Judeţul Călăraşi partea de imobil în care funcţionează în prezent.” se arată în Expunerea de Motivela Proiectul de Hotărâre mai sus menţionat.

Potrivit Hotărârii, după preluarea imobilului pe bază de protocol încheiat între părţile interesate în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern pentru transmiterea dreptului de administrare, Consiliul Judeţean Călăraşi va da în administrare gratuită Instituţiei Prefectului– Judeţul Călăraşi partea de imobil în care funcţionează în prezent.