“Vreau să fac un Consiliu de Administraţie funcţional, cu oameni responsabili pe care o să-i iau chiar din mediul privat şi care vor conduce spitalul. Din CJ poate va fi reprezentantul preşedintelui iar restul vor fi cei care vor manageria spitalul. În 30 de zile vă voi da persoanele care pot să conducă spitalul.” spunea în vară imediat după preluarea mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean, Vasile Iliuţă.

Şi s-a cam ţinut de cuvânt! L-a pus în fruntea CA pe Rareş Ionescu, un tânăr om de afaceri dar şi camarad politic, în vechiul PDL, cu noul “guest – star” al Consiliului Judeţean. Mandatul acestuia nu l-a impresionat însă pe Iliuţă care recent a decis să-l înlocuiască din funcţie prevalându-se de prevederile art. 186. 8 / Legea 95 / 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Printr-o simplă dispoziţie, Iliuţă l-a desemnat pe mult mai „celebrul”, Marius Militaru să preia şefia Consiliului de Administraţie declanşând la finele săptămânii trecute un scandal imens în presa naţională. Militaru, care oricum a fost nelipsit din Călăraşi şi din Spital încă din vara anului trecut, nu-i un personaj oarecare, aciuat aici de la Fundulea. Prin filiaţie politică PNL, el fiind cumătru cu „reputatul” europarlamentar Cristian Buşoi, Militaru a ajuns să facă afaceri pe picior mare, numele său apărând şi prin scriptele ANRP care, în urma unor inginerii imobiliare, i-a pus pe tavă o sumă colosală, estimată la peste 77 de milioane de lei noi. Scrieţi numele lui Militaru pe google şi puteţi afla toate detaliile. Unele chiar şocante!

În cazul cu pricina, alegerea lui Iliuţă mi se pare cel puţin neinspirată, dacă nu chiar scandaloasă. Să nu-i fi spus nimeni lui Iliuţă, cine este şi prin câte scandaluri a fost târât numele lui Marius Militaru? Dacă n-a îndrăznit nimeni, de ce n-a verificat chiar Iliuţă însuşi?

De ce tine morţiş Iliuţă să-şi bată cuie în talpă în condiţiile în care nu există prea multe mize odată cu instalarea acestui personaj controversat în această funcţie? În acest an, foarte probabil, va avea loc concursul pentru ocuparea funcţiei de manager al Spitalului. E drept că Militaru, de la înălţimea noii sale funcţii, va organiza acest concurs dar oare nu puteau toţi aceşti oameni interesaţi de “soarta” spitalului “să tragă sforile” şi de pe margine? De ce ar trebui Militaru să deţină o astfel de „responsabilitate” când putea foarte bine să-şi desfăşoare afacerile derulate cândva şi pe la un spital important din Timişoara, abordând o „poziţie” mai discretă? Sau, cine ştie?, poate că s-a făcut băiat cuminte şi vrea să se spele de păcate punând toată energia, ştiinţa şi timpul în slujba acestei funcţii pentru ca Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi să devină o unitate spitalicească etalon în România!

E drept că Marius Militaru n-a omorât pe nimeni însă imaginea sa e cam tot ce-i mai trebuia lui Vasile Iliuţă, aşteptat non – stop după colţ de „amicii” săi buni din vechiul PNL care să-i livreze lovitura decisivă. Să fim corecţi, şi aceşti „amici” şi-au dovedit cu vârf şi îndesat profesionalismul organizând în urmă cu vreo 2 ani o licitaţie deşi nu era treaba lor şi care s-a finalizat cu un prejudiciu de peste 2,8 miliarde lei vechi, bani pe care nişte somităţi profesionale din CJ trebuie să-i restituie bugetului.

Spitalul Judeţean a fost şi probabil că va rămâne o miză importantă pentru mandatul lui Vasile Iliuţă. Însă, pariul e departe de a fi câştigat! Ce s-a întâmplat în primele 6 luni de mandat confirmă acest lucru.

Camelia Ghiveciu, fost manager al Spitalului, pusă în funcţie de fostul şef al Consiliului Judeţean, Răducu Filipescu, nici n-a mai fost lăsată să participe la concurs şi asta pentru că nu avea „calificarea” necesară. Dar de ce i s-a permis să conducă interimar spitalul preţ de 6 luni?

Adus cu surle şi trâmbiţe, spun „gurile rele” la „propunerea” unei doamne discutabile, precum Oana Belu, şefa de la Ostrovit, doctorul Beluşică a cam plecat după 6 luni cu coada între picioare. N-a reformat nimic, n-a adus medicii pe care i-a promis rezumându-se doar doar gargară ieftină pe facebook pentru a-şi justifica victimizarea. Locul său a fost luat de o doamnă doctor din cadrul Spitalului, Adela Maria Năsturică, semn că oameni pricepuţi există şi la Călăraşi.

Starea spitalului e în continuare deplorabilă provoacă îngrijorare maximă, fapt ce l-a determinat pe acelaşi Iliuţă să declare recent că va construi chiar o nouă aripă a spitalului. Alte angajamente care vor „rămâne”, cel mai probabil doar la stadiul de vorbe!

Cum arată configuraţia Consiliului de Administraţie

Marius Militaru – Preşedinte

Paraschiva Mureşan – reprezentant Consiliul Judeţean

Carmen Şerban – reprezentant Consiliul Judeţean

Geanina Teodorescu – reprezentant DSP Călăraşi

Camelia Truică – reprezentant DSP Călăraşi

Statut de invitat

Dr. Adela Maria Năsturică – reprezentant Colegiul Medicilor (se va retrage după numirea în funcţia de director medical)

Profira Stan – reprezentant Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali

Mihaela Osmnan – reprezentant Sindicate

Şedinţele consiliului de administraţie sunt conduse de un preşedinte de şedinţă, ales cu majoritate simplă din numărul total al membrilor, pentru o perioadă de 6 luni.

Atribuţiile principale ale consiliului de administraţie sunt următoarele:

   a) avizează bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului, precum şi situaţiile financiare trimestriale şi anuale;

   b) organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de manager în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, al ministrului de resort sau, după caz, prin act administrativ al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean, după caz;

   c) aprobă măsurile pentru dezvoltarea activităţii spitalului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;

   d) avizează programul anual al achiziţiilor publice întocmit în condiţiile legii;

   e) analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor de către membrii comitetului director şi activitatea managerului şi dispune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;

   f) propune revocarea din funcţie a managerului şi a celorlalţi membri ai comitetului director în cazul în care constată existenţa situaţiilor prevăzute la art. 180 alin. (1) şi la art. 183^3 alin. (1).

Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de către ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi, a preşedintelui de şedinţă sau a managerului, şi ia decizii cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

Membrii consiliului de administraţie al spitalului public pot beneficia de o indemnizaţie lunară de maximum 1% din salariul managerului.

Scandalul a izbucnit în toamna anului trecut atunci când viceprimarul Dragoş Coman a descoperit întâmplător un jaf de toată frumuseţea. În Parcul Dumbrava, pentru locul de consum identificat cu POD RO002E221250200, serie contor 10G14570110007800, denumit „iluminat public Parc Dumbrava – scenă”, nu s-au putut identifica consumatorii aparținând Primăriei Municipiului Călărași, deși prin acest loc de consum au fost consumați în medie circa 260.000 kw anual în perioada 2013-2015.

Reprezentanţii Camerei de Conturi Călăraşi au identificat în urma unei acţiuni de audit că Primăria a efectuat astfel plăți din bugetul local în sumă de 491 mii lei, reprezentând contravaloarea energiei electrice consumată în scopuri care nu au avut legătură cu activitatea entității, la care se adaugă majorări de întârziere în sumă de 147 mii lei.

“În urma verificărilor efectuate au fost identificate unele abateri de la legalitate și regularitate în cheltuirea fondurilor publice, în ceea ce privește efectuarea unor cheltuieli cu energia electrică aferente unui consum care nu este realizat în interesul sau pentru activitatea proprie a UATM Călărași, plățile efectuate în acest sens prezumându-se a fi făcute cu încălcarea legii.

În interesul verificărilor efectuate, auditorii publici externi au procedat la verificarea listei cuprinzând consumul de energie electrică pe locuri de consum și contoare de măsurare, întocmită de furnizorul de energie, în urma operațiunilorde telecitire efectuate de aceasta și confirmate de primăria Călărași, constatându-se că pentru zona parcului Dumbrava sunt evidențiate consumuri înregistrate de două contoare electrice, între care există diferențe

semnificative privind cantitatea de energie electrică consumată, astfel:

- contorul cu seria nr. 10G14570110014893 a înregistrat în anul 2015 un consum total de 59.047,32 kwh (un consum minim de 3.783,36 kwh în luna mai și un consum maxim de 7.596 kwh în luna decembrie);

- contorul cu seria nr. 10G14570110007800 a înregistrat în anul 2015 un consum total de 305.416,22 kwh (un consum minim de 10.230,30 kwh în luna mai și un consum maxim de 48.309,82 kwh în luna decembrie).

Astfel, pentru locul de consum identificat cu POD RO002E221250200, serie contor 10G14570110007800, denumit „iluminat public Parc Dumbrava –

scenă”, nu s-au putut identifica consumatorii aparținând Primăriei Municipiului Călărași, deși prin acest loc de consum au fost consumați în medie circa 260.000 KW anual în perioada 2013-2015.

Totodată, urmare verificărilor efectuate s-a constatat că, începând cu luna noiembrie 2013, au fost efectuate lucrări de reabilitare a iluminatului public din parcul Dumbrava și parcul Dendrologic din municipiul Călărași, montându-se un număr de 120 lămpi electrice de 70w (cu un consum total de 8,4 Kwh).

Pentru determinarea consumului efectuat pentru iluminatul public în anul 2015, echipa de audit, în baza programului orar de funcționare a iluminatului public din cele două parcuri, comunicat de societatea care are concesionate aceste servicii, a procedat la determinarea consumului celor 120 de lămpi electrice de 70 w, stabilind pentru perioada 01.01.2015-31.07.2016 un consum de doar 53.185,44 de kwh.

Din compararea consumului astfel determinat cu cel specificat în facturile emise de furnizorul de energie electrică (înregistrat de contoarele care alimentează cele două parcuri, a rezultat că pentru perioada 01.01.2015 31.07.2016 s-a facturat mai mult cu 521.041,30 kwh, efectuându-se astfel plăți nelegale din bugetul local în sumă de 491 mii lei, reprezentând c/v energiei electrice consumată în scopuri care nu au legătură cu activitatea entității, la care se adaugă majorări de întârziere de 147 mii lei.” susţin auditorii Camerei de Conturi care au mai precizat că “Abaterile constatate se află în stadiu de valorificare”.

Cazul se mai află şi în atenţia oamenilor legii care vor trebui să identifice vinovaţii în perioada următoare.

Auditorii Camerei de Conturi Călăraşi au iniţiat în cursul anului trecut o acţiune de audit la Consiliul Judeţean identificând prejudicii estimate la 495 de mii de lei şi abateri financiar – contabile de 6.256 mii lei.

Iată ce abateri au fost constatate la Consiliul Judeţean, instituţie condusă la vremea aceea de Răducu Filipescu, în prezent senator PNL.

“I. Abateri constatate la U.A.T.J. Călărași.

1. Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare cu nerespectarea prevederilor legale.

În perioada martie 2015-aprilie 2016, UATJ Călăraşi a efectuat plata nelegală a sumei totale estimate de 248 mii lei reprezentând prestări servicii aferente contractului de management pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi (SJU Călăraşi), deoarece:

- UATJ Călăraşi a organizat procedura de selecţionare a managerului SJU Călăraşi, contrar art. 179, alin. (1) din Legea nr. 95/2006, actualizată, care abilita doar Consiliul de administraţie al spitalului să organizeze această procedură de selecţionare;

- Selecţionarea managerului SJU Călăraşi s-a realizat prin procedura de achiziţie publică cerere de oferte, contrar art. 179, alin. (4) din Legea nr. 95/2006, actualizată, care stipula efectuarea selecţiei managerului persoana juridică prin licitaţie publică, conform dispoziţiilor legii achiziţiilor publice;

- Contractul de management a fost încheiat cu o persoană fizică autorizată (PFA), respectiv o persoană fizică care nu are personalitate juridică, contrar dispozițiilor hotărârii de consiliu județean din anul 2012, prin care s-a aprobat asigurarea managementului Spitalului Județean de Urgență Călărași de către o persoană juridică.

La suma totală necuvenită de 248 mii lei, se adaugă majorări de întârziere estimate la suma totală de 33 mii lei.

Suma estimată a abaterii: 281 mii lei

2. Alte abateri privind respectarea de către entitatea auditată a principiilor celor 3 E în utilizarea fondurilor publice şi administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al UAT.

Conform contractului de credit de investiţii din anul 2014, a fost aprobată suma de 17.000 mii lei. Destinaţia facilităţii de credit o reprezintă finanţarea mai multor obiective de investiţii. Potrivit Cererilor de tragere din facilitatea de credit a fost utilizată (trasă) suma de 1.658 mii lei, doar pentru obiectivul de investiţii „Centrul Judeţean pentru Cultură şi Administraţie Publică – Barbu Ştirbei – Biblioteca Judeţeană Alexandru Odobescu” – execuţie lucrări, în anul 2014.

De la data primei trageri și până în prezent, UATJ Călărași a angajat, ordonanțat și plătit către instituția bancară suma de 194 mii lei reprezentând dobânda aferentă sumei utilizate, comision gestiune credit, comision de întreținere cont curent, precum și comision generat de plățile/încasările efectuate din contul curent deschis la entitatea bancară de UATJ Călărași, pentru obiectivul de investiții menționat, pentru care nu au fost elaborate şi aprobate documentaţii tehnico - economice, conform legii, contrar principiilor de eficiență, eficacitate și economicitate în cheltuirea fondurilor

Suma estimată a abaterii: 194 mii lei

3. Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor pentru obiective de investiţii pentru care nu au fost elaborate şi aprobate documentaţii tehnico - economice, conform legii.

3.1. În perioada 2013-2015, UATJ Călărași a efectuat plata fără respectarea prevederilor legale a sumei totale estimate de 124 mii lei, reprezentând proiecte tehnice, din care 82 mii lei reprezentând proiectul din anul 2013 și 41 mii lei reprezentând proiectul din anul 2015. Proiectele au fost recepționate, acceptate la plată și decontate, deși nu au respectat documentația tehnico-economică pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiție „Centrul Județean de Cultură și Administrație Publică „Barbu Știrbei” - Biblioteca Județeană Alexandru Odobescu” aprobate prin hotărârea de consiliu județean din anul 2013 și nu au avut aprobările necesare pentru modificarea indicatorilor tehnico-economici ai acestui obiectiv de investiție. La totalul sumei de 123 mii lei se adaugă majorări de întârziere estimate la suma totală de 64 mii lei.

Suma estimată a abaterii: 187 mii lei

3.2. UATJ Călărași a efectuat plata sumei totale estimate de 6.063 mii lei reprezentând lucrări executate în perioada iulie 2013-decembrie 2015 la obiectivul de investiție „Centrul Județean de Cultură și Administrație Publică „Barbu Știrbei”-Biblioteca Județeană Alexandru Odobescu”, fără ca documentația tehnico-economică să fie aprobată potrivit legii și fără respectarea cadrului legislativ privind achiziţiile publice.

Suma estimată a abaterii: 6.063 mii lei

4. Nerespectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractul de achiziţie publică referitoare la cantitatea şi calitatea bunurilor livrate/lucrărilor executate/serviciilor prestate şi/sau la termenele stabilite.

La contractul de lucrări din anul 2014, având ca obiect „Întreţinere pe timp de iarnă”, au fost penalizate doar orele de staţionare aferente zilei în care a fost efectuată verificarea de către reprezentanţii Direcţiei tehnice, pentru utilajele şi/sau mecanicii absenţi, în loc să penalizeze orele de staţionare aferente întregii luni pentru utilajele şi/sau mecanicii absenţi. Astfel, valoarea totală estimată a nerespectării clauzei contractuale este de 26 mii lei, reprezentând sancţiuni ce trebuiau aplicate conform prevederilor contractuale.

Suma estimată a abaterii: 26 mii lei”

Măsurile dispuse vizează:

În cazul contractării de împrumuturi pentru obiectivele de investiţii pentru care au fost elaborate şi aprobate documentaţii tehnico – economice, conform legii, să aibă în vedere şi respectarea principiilor de eficienţă, eficacitate şi economicitate în cheltuirea fondurilor publice.

Analiza modului de fundamentare, justificare şi utilizare, în condiţii de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate a creditelor bugetare în valoare totală estimată de 6.063 mii lei reprezentând lucrări executate în perioada iulie 2013 – decembrie 2015 la obiectivul de investiţii „Biblioteca Judeţeană Alexandru Odobescu”; Respectarea cadrului legislativ în vigoare privind achiziţiile publice; Efectuarea lucrărilor de construcţii finanţate din bigetul judeţean numai pe baza unor documentaţii tehnico – economice avizate sau aprobate, după caz de Consiliul Judeţean şi numai pe baza unei licitaţii publice, în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege; Luarea unor eventuale măsuri privind răspunderea administrativă, materială sau penală, după caz, precum şi a altor măsuri pe care le consideră necesare pentru remedierea deficienţelor constatate.

Recuperarea prejudiciului estimat la valoarea de 248 mii lei reprezentând prestări servicii aferente contractului de management pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi; calcularea, încasarea şi plata majorărilor de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare calculate pentru perioada de când s-a efectuat plata şi până la recuperarea acesteia; realizarea selecţiei pentru asigurarea managementului Spitalului Judeţean de Urgenţă Judeţean Călăraşi cu respectarea Hotărârii CJ şi a precederilor legale în vigoare; luarea altor măsuri pe care le consideră necesare pentru remedierea deficienţelor constatate.

Recuperarea prejudiciului estimat la valoarea totală de 124 de mii lei, reprezentând proiecte tehnice întocmite cu nerespectarea indicatorilor tehnico – economici aprobaţi pentru obiectivul de investiţii „Centrul Judeţean de Cultură şi Administraţie Publică Babu Ştirbei – Biblioteca Judeţeană Alexandru Odobescu; Calcularea, încasarea şi plata majorărilor de întârziere la nivelul celor existente pentru venituri bugetare, calculate pentru perioada de când s-a efectuat plata şi până la recuperarea acesteia, după caz; Luarea măsurilor administrative precum şi a altor măsuri pe care le consideră necesare pentru remedierea deficienţelor constatate.

Recuperarea sumei total estimate de 26 mii lei reprezentând sancţiuni ce trebuiau aplicate conform prevederilor contractuale; Verificarea riguroasă a angajamentelor legale întocmite; Extinderea verificării pe perioada de prescripţie; Luarea altor măsuri pe care le consideră necesare pentru remedierea deficienţelor constatate.

Crearea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) a fost discutată în ședința de guvern de astăzi. Potrivit memorandumului, promovat de Ministerul Economiei, FSDI va avea drept scop dezvoltarea și finanțarea proiectelor de investiții rentabile și sustenabile, fiind un mecanism de finanțare care va identifica și materializa oportunități investiționale cu impact în dezvoltarea economică durabilă și crearea de noi locuri de muncă pe termen lung.

În același timp, Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții va contribui atât la eforturile României de obținere a statutului de piață emergentă pentru piața autohtonă de capital prin creșterea lichidității pe Bursa de Valori București, cât și la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile prin asigurarea surselor financiare de cofinanțare a proiectelor de investiții.

Statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acționar unic pe toată perioada de funcționare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții.

De asemenea, memorandumul prevede constituirea unui grup de lucru interministerial care să analizeze modalitățile și forma optimă de înființare a FSDI și din care să facă parte reprezentanți ai ministerelor implicate precum și ai altor entități relevante în dezvoltarea acestui instrument de investiții.

”Crearea acestui Fond face parte din materializarea Programului de Guvernare 2017-2020 și reprezintă o abordare managerială a Guvernului orientată spre creșterea performanței și utilizarea eficientă a activelor deținute de companiile statului, fiind centralizator de expertiză, instrument de capitalizare a companiilor de stat, dar și de finanțare a proiectelor de țară, aducând un efect de multiplicare în economie, prin atragerea de capital din diverse surse publice și private. Fondul Suveran va fi un partener valoros atât pentru investitori instituționali precum BERD, BEI, Banca Mondială, cât și pentru fonduri de investiții sau alți investitori privați”, a declarat ministrul Economiei, Alexandru Petrescu.

Finanţarea celor două cluburi care promovează sportul de performanţă, AFC Dunărea 2005 Călăraşi (fotbal şi futsal) şi AHC Dunărea 2014 Călăraşi (handbal masculin) cu resurse de la bugetul local pentru anul 2017 va fi decisă joi, 23 februarie în cadrul unei şedinţe ordinare de plen de către consilierii locali municipali. Preluând modelul Consiliului Judeţean, Consiliul Local va aproba un buget total de 18 miliarde de lei vechi care să asigure, în mod echitabil, desfăşurarea activităţilor sportive în cadrul celor două entităţi sportive menţionate mai sus în intervalul 1 ianuarie – 30 iunie 2017.

În partea a doua a anului, handbalul, fotbalul şi futsalul vor fi susţinute prin intermediul fondurilor nerambursabile pe care le vor obţine în urma susţinerii unor licitaţii de proiecte organizate în baza Legii 350 / 2005.

Începând din acest an, Primăria Călăraşi şi Consiliul Judeţean au decis să nu mai aloce “cotizaţiile”, în cuantum de 21 miliarde de lei vechi fiecare, în calitatea lor de membri asociaţi ai AHC Dunărea 2014 Călăraşi, respectiv AFC Dunărea 2005 Călăraşi. Decizia a fost luată în urma acţiunii de audit desfăşurată de Camera de Conturi Călăraşi la UATM Călăraşi (Primăria Călăraşi). „UATM Călăraşi a procedat la finanţarea unor asociaţii sportive de drept privat fără a lua în considerare legislaţia specifică care reglementează finanţarea proiectelor cluburilor sportive de drept privat, pe baza a două contracte de finanțare încheiate în anul 2015, fiind constatate următoarele deficienţe:

- Contractele de finanţare nu fac referire la programele sportive pe care urmează să le deruleze asociaţiile şi pentru care primesc finanţare din bugetul local, iar suma prevăzută a se finanţa nu este defalcată pe obiective, activităţi şi naturi de cheltuieli;

- Contractele au stabilit că se pot finanţa, iar ulterior s-au aprobat deconturi justificative care includeau şi cheltuieli care nu erau prevăzute de Normele financiare pentru activitatea sportivă aplicabile acestor organisme. Valoarea totală a cheltuielilor acceptate spre decontare cu încălcarea prevederilor legale este 201 mii lei, la care se adaugă majorări de întârziere de 43 mii lei.” se arată în cadrul acţinuii de audit.

Camera de Conturi a mai precizat că abaterile constatate se află încă în stadiul de valorificare.