Informaţii generale privind autoritatea contractantă, în special denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail ale persoanei de contact:

1. Autoritatea contractantă: Municipiul Călărași prin Primăria municipiului Călărași, cu sediul în municipiul Călărași, str. București, nr. 140A, cod fiscal 4445370, nr. telefon/fax: 0242311031, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. 

2. Reglementări legale privind acordarea de finanţare nerambursabilă: Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările și completările ulterioare. 

3. Procedura de atribuire se face pe baza selecției publice de proiecte  conform art. 5 din Legea nr. 350/2005. Scopul este atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă ,,Activități sportive și de tineret ,, de la bugetul local al Municipiului Călărași, în anul 2018.

    - Sportul de performanţă (divizie superioară, divizie medie, divizie inferioară, sport individual) - valorificarea aptitudinilor individuale şi de echipă în cadrul competiţiilor pentru ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri sau obţinerea victoriei, cantonamente, semicantonamente, concursuri şi întreceri sportive. Obiective: dezvoltarea activităţii sportive pe plan local, naţional sau internaţional, după caz; 

    - Sportul pentru toți - organizarea de consfătuiri, schimburi de experienţă, gale şi manifestări; practicarea sportului pentru sănătate, educaţie, recreere, ca parte integrantă a modului de viaţă, în vederea menţinerii sănătăţii individului şi societăţii; participarea la tabere de pregătire,                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            susţinerea prin participarea la competiţiile judeţene, naţionale şi/sau internţionale pentru dezvoltarea spiritului competiţional, atragerea cât mai multor tineri către mişcare, dezvoltarea comportamentală care favorizează orientarea către performanţa cotidiană şi dezvoltare durabilă. Obiective: atragerea populaţiei de toate vârstele în activităţi pentru sănătate şi recreere. 

     

4. Suma disponibilă pentru sprijinul financiar acordat de autoritatea finanţatoare este de 200 mii lei.

    Grantul maxim acordat prin acest program este de cel mult 90% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului. Diferenţa trebuie să fie asigurată din sursele proprii ale solicitantului, ale partenerilor acestuia sau din alte surse. Fiecare solicitant trebuie să contribuie cu un aport propriu de cel puţin 10% din costurile totale eligibile ale proiectului, sumă ce va fi identificată în contul deschis special pentru proiect. Contribuţia financiară proprie a solicitantului se va verifica odată cu întocmirea raportului final al proiectului. Contribuţia în natură nu este eligibilă. 

    ATENŢIE! Gradul de implicare financiară a solicitantului este un criteriu de punctaj, cu cât contribuţia financiară proprie este mai mare de 10%, cu atât punctajul obţinut la evaluare va fi mai ridicat. 

  

5. Eligibilitatea aplicanţilor 

    (1) Pentru a fi eligibili la accesarea fondurilor nerambursabile, solicitanţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 

    • să fie persoană fizică care să prezinte o formă de înregistrare, atestare sau apartenenţă din punct de vedere profesional, sau persoană juridică cu statut de asociaţie sau fundaţie constituită conform legii sau cult religios recunoscut de lege; 

    • solicitantul trebuie să aibă activităţile din proiect incluse în documentele statutare; 

    • solicitanţii trebuie să aibă sediul înregistrat în– MUNICIPIUL Călărași (să fie înregistrate ca organizaţii româneşti conform legii române); 

    • fiecare solicitant trebuie să contribuie cu minimum 10% din costurile eligibile totale ale proiectului; 

    • să fie direct responsabili de pregătirea şi managementul proiectului şi să nu acţioneze ca un intermediar. 

    (2) Potenţialii solicitanţi nu pot participa la licitaţia deschisă dacă: 

    • sunt în stare de faliment sau pe cale de lichidare, au activităţile administrate de către tribunal, au început proceduri de aranjamente cu creditorii, au activitatea suspendată sau sunt în orice situaţie analogă provenind dintr-o procedură similară prevăzută în legislaţia şi reglementările în vigoare; 

    • au suferit condamnări definitive şi/sau irevocabile datorate unei conduite profesionale (ex: condamnare împotriva căreia nici un apel nu mai este posibil); 

    • au suferit condamnări definitive şi/sau irevocabile pentru fraudă, corupţie, implicare în organizaţii criminale sau orice alte activităţi ilegale în detrimentul intereselor financiare ale unor terţi; 

    • sunt declaraţi a fi într-o situaţie de încălcare contractuală prin neîndeplinirea obligaţiilor provenind dintr-o procedură de achiziţii sau de altă finanţare nerambursabilă din fondurile autorităţilor finanţatoare. 

    Solicitanţii, respectiv partenerii (dacă sunt), trebuie să depună odată cu cererea de finanţare o declaraţie pe propria răspundere că nu se încadrează în nici una din situaţiile de la punctele de mai sus. 

 Proiectele trebuie să vizeze grupuri ţintă numai din MUNICIPIUL Călărași.    

6.Criteriile conform art.30 din Legea nr.350/2005 pe baza cărora se atribuie contractul:

1. PROGRAMUL MUNICIPAL PENTRU SUSȚINEREA ȘI PROMOVAREA SPORTULUI DE PERFORMANȚĂ în suma totala de 50 mii lei astfel:

Toate cererile selecționate în urma trierii sunt supuse evaluării. La acordarea punctajului vor fi considerate ca prioritare:

Criterii de evaluare	Punctaj
1. Anvergura proiectului, după cum urmează:	25 puncte
1.1. Pentru participarea în competițiile oficiale la nivelul diviziei superioare	25 puncte
1.2 Pentru participarea în competițiile oficiale la nivelul diviziei medii	15 puncte
1.3 Pentru participarea în competițiile oficiale la nivelul diviziei inferioare	5 puncte
2. Relevanța proiectului pentru contextul sportiv, după cum urmează:	20 puncte
2.1 Pentru reprezentare echipă la nivel național	20 puncte
2.2 Pentru reprezentare echipă la nivel interjudețean/judetean	10 puncte
2.3 Pentru reprezentare echipă la nivel local	5 puncte
3. Numărul sportivilor selecționați în loturile naționale respective, după cum urmează:	10 puncte
3.1. Sportivi selecționați atât la seniori cât și la juniori	10 puncte
3.2 Sportivi selecționați la seniori	8 puncte
3.2 Sportivi selecționați la juniori	5 puncte
4. Fezabilitatea proiectului	5 puncte
5. Bugetul, după cum urmează (=5.1+5.2):	20 puncte
5.1 Cheltuielile propuse reflectă în mod real valoare/cost	5 puncte
5.2 Cuantumul contribuției proprii	15 puncte
-  peste 50%	15 puncte
- 16% - 50%	8 puncte
- 10% - 15%	5 puncte
6. A. Impactul asupra grupurilor țintă și beneficiarilor (=6.A+6.B+6.C):	20 puncte
6.A.1 Experiență în competiții oficiale la nivel național	10 puncte
6.A.2 Experiență în competiții oficiale la nivel judetean/local	5 puncte
B. Impactul asupra grupurilor țintă	5 puncte
6.B.1. sub sau egal cu 100  număr de sportivi participanți	2 puncte
6.B.2. peste 100 număr de sportivi participanți	5 puncte
C. Impactul direct asupra beneficiarilor indirecți	5 puncte
TOTAL	100 puncte

B) PROGRAMUL MUNICIPAL PENTRU SUSȚINEREA ȘI PROMOVAREA SPORTULUI  PENTRU TOȚI, în sumă totala de 150 mii lei, astfel:

Toate cererile selecționate în urma trierii sunt supuse evaluării. La acordarea punctajului vor fi considerate ca prioritare:

Criterii de evaluare	Punctaj
1. Anvergura proiectului, după cum urmează:	30 puncte
1.1. Pentru participarea în competițiile naționale intercluburi	30 puncte
1.2 Pentru participarea în competiții la nivel interjudețean/judetean	20 puncte
1.3. Pentru participarea în competițiile la nivel local	10 puncte
2. Relevanța proiectului pentru contextul sportiv, după cum urmează:	10 puncte
2.1 Cu cel puțin două centre	10 puncte
2.2 Cu un singur centru	5 puncte
3. Numărul sportivilor participanți, după cum urmează:	20 puncte
3.1. Peste 150 de sportivi participanți	20 puncte
3.2 Peste 50 de sportivi participanți	10 puncte
3.3 Sub 50 de sportivi participanți	5 puncte
4. Fezabilitatea proiectului	10 puncte
5. Bugetul, după cum urmează (=5.1+5.2):	10 puncte
5.1 Cheltuielile propuse reflectă în mod real valoare/cost	2,5 puncte
5.2 Cuantumul contribuției proprii	7,5 puncte
-  peste 50%	7,5 puncte
- 16% - 50%	5 puncte
- 10% - 15%	1 punct
6. A. Impactul asupra grupurilor țintă și beneficiarilor	20 puncte
6.A.1 Experiență în competiții oficiale la nivel național	10 puncte
6.A.2 Experiență în competiții oficiale la nivel judetean/local	5 puncte
B. Impactul direct asupra beneficiarilor indirecți	10 puncte
TOTAL	100 puncte

Proiectul sau proiectele stabilite ca fiind câştigătoare sunt cele care întrunesc punctajul cel mai mare, rezultat din grila de evaluare, fiind cele mai avantajoase din punct de vedere tehnico-financiar. Proiectul sau proiectele care nu întrunesc punctajul minim de 60 de puncte, rezultat din grila de evaluare, sunt respinse.

 Proiectele vor fi finanţate în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut, în limitele fondurilor aprobate prin Programul anual. În cazul în care, vor exista mai multe proiecte care întrunesc același punctaj, dar nu vor exista resurse financiare pentru finanțarea lor, criteriul avut în vedere la departajarea acestora va fi reprezentat de data și ora depunerii (înregistrării) cererii de finanțare la Autoritatea Finanțatoare.

 Beneficiarul finanţării nerambursabile se va angaja în scris să asigure contribuţia proprie pe parcursul derulării proiectului. (Declaraţia este cuprinsă în anexa A2 - Cererea de finanţare)

7.  Regulamentul privind regimul finanţărilor nerambursabile de la bugetul local al Municipiului Călărași şi documentaţia de solicitare a finanţării nerambursabile, se pot obţine de la sediul Primăriei Municipiului Călărași, str. București, nr. 140A,  judeţul Călărași, cod poştal 910058, Călărași, la Direcția tehnică/Direcția economică,  nr. telefon/fax: 0242311031, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.., începând cu data de 12.04.2018.

Informaţii suplimentare despre programul de finanţare, procedura de completare şi depunere a documentelor pot fi solicitate în scris pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. la Direcția tehnică/Direcția economică nr. telefon/fax: 0242311031, cu cel puţin 6 zile înainte de data-limită pentru depunerea propunerilor de proiect conform art.23 (2) din Legea nr.350/2005                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    

8. Unde şi cum se depun cererile de finanţare 

            Documentele de eligibilitate ale proiectului/Cererile de finanţare nerambursabilă trebuie trimise în plic sigilat, prin poştă recomandată, mesagerie expresă sau înmânate personal (aducătorului i se va elibera o confirmare de primire care să cuprindă numărul, data și ora înregistrării la sediul Autorității Finanțatoare) la sediul Autorităţii Finanţatoare: Registratura din cadrul Primăriei municipiului Călăraşi, str. București, nr.140A,  Judeţul Călăraşi. Cererile de finanţare trimise prin orice alte mijloace (ex.: fax.sau e-mail) vor fi respinse.

Solicitantul trebuie să prezinte un exemplar original şi o copie a documentației de solicitare.

Documentația de solicitare se introduce într-un plic interior care va fi sigilat. Plicul interior trebuie să fie marcat cu denumirea şi adresa solicitantului, pentru a permite returnarea documentelor, fără a fi deschis, în cazul în care scrisoarea de înaintare/interes este declarată întârziată. Plicul interior se introduce într-un plic exterior, marcat cu adresa Autorităţii Finanţatoare şi cu inscripţia ,, A NU SE DESCHIDE ÎNAINTE DE DATA.......... ".

În cazul în care plicul exterior nu este marcat conform prevederilor de mai sus, Autoritatea Finanţatoare nu îşi asumă nici o responsabilitate pentru rătăcirea documentelor transmise

9.Termenul-limită pentru înaintarea solicitărilor de finanţare nerambursabilă este 10.05.2018, orele 15.00. Selecţia şi evaluarea proiectelor va începe la data de 11.05.2018, ora 11.00. 

       Notă: 

•    Programul pentru acordarea finanţărilor nerambursabile, valabil pe anul 2018, a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, nr. 57 din 27.03.2018.
•   Vor fi analizate doar proiectele depuse în termenul stabilit prin anunţul de participare şi întocmite în conformitate cu documentaţia prevăzută în regulament şi care au ca beneficiari locuitorii MUNICIPIULUI Călărași.

 

        

Primarul comunei Grădiştea, Constantin Corbu a declarat pentru www.arenamedia.ro că anul viitor, un obiectiv important al Executivului este elaborarea Planului Urbanistic General care implică o serie de lucrări ce trebuie efectuate. “În anul 2019 noi vom avea de făcut Plan Urbanistic General. Astfel, este nevoie de ridicări topo şi de partea de urbanism.

Dar pe lângă ridicările topo aferente PUG-ului, comuna Grădiştea, de vreo 3 ani încoace face o grămadă de rectificări ale cadastrului din comună care au fost greşite, suprapuneri de cărţi funciare, lipsă de cărţi funciare, ceea ce a întârziat în mod deosebit promovarea investiţiilor. Ştiţi foarte bine, ca să poţi pune asfalt acum trebuie să ai carte funciară pe stradă care este costisitoare deoarece ea nu se stabileşte ca lungime de la un anumit punct până la altul. Se stabilesc cărţi funciare pe tronsoane liniare, pe intersecţii, pe intersecţia cealaltă iar sectorul liniar şi până unde se termină strada.

Fiind foarte multe investiţii normal că avem de făcut şi multe lucrări cadastrale, bineînţeles şi implementarea Legii 165 care prin hotărârile judecătoreşti impune executarea unor planuri parcelare, planuri de situaţie avizate OCPI. Şi ai surprize în momentul în care după planul de bază faci planul parcelar, constaţi că trebuie să-l deplasezi mai la stânga, mai la dreapta, să ieşi dintr-un canal, să ţii cont de un drum, ceea ce înseamnă întârziere.” a declarat Corbu care a mai adăugat “Mai avem lucrări cadastrale de făcut pentru punerea în valoare a terenurilor lăsate în paragină de la Revoluţie, gen toate halele fostului CAP Grădiştea pe a căror ruine cu mulţi ani în urmă, de către viceprimarul Movilaru, s-au înfiinţat păduri de salcâm. Noi anul acesta am curăţat acele terenuri, am îndepărtat molozul şi le vom pune în procesul de concesiune pentru toţi cei care vor să dezvolte afaceri. Şi să mai câştigăm un ban şi să asanăm zona.

Totodată în acea zonă avem probleme cu stabilirea categoriei de folosinţă a terenurilor din PUG în zona CAP-ului Grădiştea unde au fost trecute locuinţe care este inadminsibil. Acolo se desfăşoară numai activităţi agrozootehnice, ferme de pui, ferme agricole, ferme de capre ş.a.m.d.. şi cei care în acea zonă au picat pe arealul de locuinţe au fost nevoiţi să-şi facă PUZ ceea ce este costisitor, bani băgaţi în plus ş.a.m.d..

Prin PUG-ul din 2019 poate reglăm aceste lucruri şi aşa cum le spuneam consilierilor locali PNL în număr de 11 din 13, ar fi momentul să ne asumăm responsabilitatea pentru comuna Grădiştea. Având această majoritate, să definim zonele de dezvoltare ale comunei, arealul pe care se va întinde comuna Grădiştea ţinând cont şi de această scădere demografică extraordinară. Cu toate că ne situăm aproape de Călăraşi, suntem aproape de nivelul de 1 la 10, o naştere la 10 decese. Avem o grămadă de case părăsite, avem zone în care am asfaltat şi totuşi atractivitatea nu creşte în mod deosebit pentru a veni de la Călăraşi la Grădiştea. Şi de ce nu creşte? În primul rând prin asfaltare şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în comuna Grădiştea preţul /mp a crescut, a ajuns acum între 4 şi 10 euro. Dar se cere un foarte mare preţ pe case neţinându-se cont că ele sunt din chirpici, că cel care vine nu-şi doreşte casa din chirpici pentru că e veche şi căzută, costurile de a o demola sunt foarte mari pentru că îi trebuie autorizaţie de demolare, autorizaţie de construire, iar comuna Grădiştea prin Legea 165 nu mai are terenuri în care să depună molozul.

A venit noua firmă care va câştiga licitaţia pe Ecomanagement Salubris de la Călăraşi. Acea firmă cere 3 milioane/tonă ca să-ţi ia molozul. Daţi-vă seama că o casă poate avea zeci de tone de moloz şi atunci omul mai dă şi o grămadă de bani pe casa de chirpici. Au ajuns case la 70 de mii lei, plus demolarea, plus reconstruirea şi atunci îi dezarmează.”

Primarul Corbu a tras şi un semnal de alarmă solicitându-le locuitorilor din comună să respecte procedurile pentru obţinerea autorizaţiei de construire. “În comuna Grădiştea de câţiva ani şi chiar atenţionez încă o dată locuitorii comunei că trebuie să-şi depună actele necesare pentru a obţine autorizaţia de construire. Se vede foarte clar că în comuna Grădiştea se dau amenzi pentru lipsa autorizaţiilor de construire sau documentelor de bază pentru a începe această documentaţie iar primul este Certificatul de urbanism.

O problemă care nu le dă cetăţenilor posibilitatea să construiască este că după ce terenul din curţile unora au aparţinut CAP-ului nu toată lumea are acte pe casă, ceea ce înseamnă că nu pot face carte funciară. Neavând carte funciară nu pot obţine autorizaţie de construire. O altă problemă care iar îi împiedică să construiască este faptul că au decedat proprietarii de drept ai trenurilor şi caselor, au rămas moştenitorii, moştenitorii au lăsat pe cineva în casă iar pe câmp s-au mulţumit să dea terenul în arendă şi să-şi ia bunurile dar nu au dezbătut succesiunea ceea ce nu are stabilită proprietatea în mod clar. Acest lucru al nedezbaterii succesiunii crează probleme şi la încasarea impozitelor şi taxelor. Pentru că ei îşi iau bunurile dar pe la primărie ei cred că nu e pe numele lor dar în ansamblu este pe numele proprietarului fiind toţi moştenitorii.

Deci comuna Grădiştea trebuie populată, din păcate cu cei de începutul vârstei a 3-a care lasă copiii la Călăraşi şi vin să se mute la Grădiştea, îşi iau o căsuţă iar copiii tineri să rămână la bloc în vederea sporirii educaţiei copiilor lor şi prin oprirea acestui exod şi din Grădiştea către ţările europene care este foarte mare. Foarte mulţi din Grădiştea lucrează în Spania, Germania, Italia, Franţa, ştiţi foarte bine şi dumneavoastră unde lucrează.”

 

Probleme cu administrarea gunoiului menajer

O altă problemă cu care se confruntă Executivul primăriei este administrarea gunoiului menajer. Primarul Constantin Corbu spune că proiectul iniţiat în urmă cu 11 ani nu mai e de actualitate. “O să avem probleme cu administrarea gunoiului menajer, o să avem probleme cu modul în care s-a implementat acest proiect care vine astăzi să fie pus în practică după 11 ani de la iniţierea lui. Este un proiect retrograd care nu ţine cont de cantitate şi preţ. Mi se pare nefiresc ca o bătrână care aruncă într-o pubelă de 180 l o cutie de pateu vegetal cu un borcănaş de iaurt să plătească aceeaşi sumă ca o familie care are bani şi care are consum şi produce gunoi menajer. Există sisteme în România care cântăresc la poartă pubela şi plăteşti în funcţie de cantitatea de gunoi pe care o generezi. Acest mod de gestionare a gunoiului nu duce la reducerea cheltuielilor cu gunoiul menajer. Nu te determină când te duci în magazin să vezi ce cumperi, ce pui în sacoşă astfel încât să reduci preţul pe gunoi.” a mai spus Corbu care a mai precizat că şi problema gunoiului de graj generează multe bătăi de cap. “Totodată o mare problemă a comunei este gunoiul de grajd unde am început să investim forţă de muncă şi mulţi bani în administrarea platformelor de gunoi de grajd. El nu mai conţine de la o vreme în unele platforme, nu în toate, gunoi menajer, ceea ce înseamnă că el poate să fie putrezit să se producă un gunoi de grajd bun pentru agricultură şi să-şi înceapă circuitul din platformă pe câmp şi după câmp în produsele agricole ceea ce ar descongestiona această depunere peste tot a gunoaielor. În viitoarea perioadă se va plăti conform Legii mediului orice depozit de gunoi aflat pe teritoriul comunei inclusiv gunoaiele necolectate selectiv. Primăria va plăti sume de bani pe care, avem un exemplu concret, amenda plătită la Protecţia mediului a fost imputată de Curtea de Conturi.

Uneori ne depăşesc aceste probleme, nu există soluţii, toată lumea în domeniul gunoiului aplică amenzi şi vorbesc foarte mult. Practic nu se realizează mare lucru şi mai este un element foarte clar, educaţia lasă foarte mult de dorit. Şi cei care vin din afară uită când vin în comună cum se punea gunoiul într-o ţară X sau Y şi aici îl aruncă unde nu trebuie.” a conchis primarul Corbu. 

În ultima ședință de Consiliu Județean a fost aprobat proiectul de hotărâre privind aprobarea asocierii în parteneriat a Județului Călărași cu Municipiul Călărași în vederea promovării obiectivului de investiții “Centru Multifuncțional Cultural Educațional”.

Astfel, Primăria Municipiului Călărași a fost invitată de către Consiliul Județean Călărași să participe la întâlnirea în cadrul căreia au fost stabilite demersurile în vederea obținerii finanțării proiectului cu titlul “Centru Multifuncțional Cultural Educațional”, proiect care să sprijine dezvoltarea durabilă prin modernizarea zonei centrale a municipiului Călărași.

În parcul central din municipiul Călărași, există o clădire în care, de-a lungul vremii, a funcționat cinematograful Victoria, iar în ultimii ani, secția carte pentru adulți din cadrul Bibliotecii Județene „Alexandru Odobescu” Călărași.

Din pricina condițiilor improprii depozitării fondului de carte precum și a condițiilor avansate de degradare a clădirii care nu asigura un climat normal desfășurării activității angajaților precum și a lecturării de către cititori, Consiliul Județean Călărași a demarat construirea unui sediu modern pentru Biblioteca județeană Călărași.

Clădirea, aflată în proprietatea Municipiului Călărași, din cauza lipsei fondurilor necesare reabilitării și modernizării, a ajuns să se afle în prezent într-un stadiu avansat de degradare. Urmare a discuțiilor reprezentanților celor două unități administrativ-teritoriale, a fost reliefată necesitatea colaborării în vederea identificării surselor de finanțare precum și a modalităților prin care se poate reda circuitului civil și cultural această clădire, emblematică pentru municipiul Călărași și pentru Parcul Central.

Astfel, având la bază un parteneriat, Primaria municipiului Calarasi se poate alătura Consiliului Județean Călărași (lider de proiect) în eforturile identificării și atragerii de surse financiare din diverse surse, precum cele dedicate prin intermediul Programului Operațional Regional, Axa Prioritară 10 – îmbunătățirea infrastructurii educaționale.

Având în vedere parteneriatele pe care Consiliul Județean Călărași le-a dezvoltat de-a lungul timpului cu instituții de învățământ universitar (ASE, USAMV), precum și necesitatea modernizării unor locații în care tinerii să își petreacă timpul în mod activ și în care să dezvolte activități extracuriculare, apreciem că este oportună dezvoltarea unui centru multifuncțional care să ofere spații versatile pentru proiecții, expoziții, workshop, lansări de carte, etc.

Sursa Facebook Consiliul Judetean Calarasi

Intenţia Executivului Primăriei Călăraşi de a contracta un nou împrumut în valoare de 42 de milioane de lei pentru modernizarea unui alt calup de străzi din municipiul reşedinţă de judeţ, concretizată prin aprobarea unui Proiect de hotărâre în Consiliul local, la finele lunii martie, a provocat o serie de reacţii în spaţiul public.

În Consiliul Local, Opoziţia reprezentată de PSD s-a opus Proiectului de hotărâre care a trecut „la limită” cu 12 voturi argumentând că, pe de o parte conducerea executivă a Primăriei ar fi trebuit să identifice şi alte surse de finanţare, poate chiar nerambursabile iar pe de altă parte împrumutul în sine ar provoca, în opinia sa, o presiune suplimentară pe bugetul local în condiţiile în care în urmă cu nici 2 ani, Primăria a mai contractat un împrumut de la BCR, în sumă de 25 de milioane de lei, ce va fi folosit, în principal, tot pentru modernizarea unor străzi. Desigur, e dreptul Opoziţiei să se opună şi să reclame insuficienţe în utilizarea banului public.

Reacţii apar şi în spaţiul virtual, mai exact pe facebook, acolo unde oamenii mai mult sau mai puţin autorizaţi îşi exprimă părerile pro sau contra, omiţând poate că orice împrumut de la bancă costă.

Dincolo de suma destul de mare pe care Executivul trebuie să o cheltuiască pentru realizarea obiectivelor propuse, în cuantum de 61 de milioane de lei (adică 610 miliarde de lei vechi), bani care generează dobânzi ce vor fi suportate bineînţeles tot din bugetul propriu al Primăriei, se întrezăreşte o altă problemă, poate chiar mai dificilă: insuficienţa forţei de muncă, specializată în executarea de lucrări de acest tip.

Realitatea a dovedit că implementarea celebrului Proiect CL – 8, desfăşurat de Hidroconstrucţia şi subcontractanţii săi, marea lor majoritate firme de construcţii din Călăraşi, a dat mari bătăi de cap beneficiarului şi anume Primăria municipiului Călăraşi. Firmele locale au fost nevoite să „recruteze” rapid muncitori cu care să finalizeze lucrările contractate însă forţa de muncă „găsită” n-a fost de bună calitate iar rezultatele se văd şi acum.

Cel mai probabil aşa se va întâmpla şi acum.

Licitaţiile vor fi câştigate de firme mari, puternice, cu cifre de afaceri ameţitoare, care preferă, mai degrabă, să subcontracteze lucrările decât să se apuce de treabă cu personal propriu. Şi atunci, firmele interesate din Călăraşi iarăşi vor fi nevoite să caute rapid echipe de muncitori, doar că cei mai mulţi dintre ei, de regulă meseriaşii, au ales între timp străinătatea în speranţa unor câştiguri mai mari. Rămân pe meleagurile locale, muncitorii mai puţin instruiţi şi care acceptă să lucreze chiar şi pe salarii „modeste”. În consecinţă şi calitatea muncii lor va avea de suferit.

Pe de altă parte, un alt impediment major îl reprezintă legislaţia precară din domeniul achiziţiilor publice. Când crezi că s-a finalizat un astfel de proces, după luni bune de muncă, se trezesc contestatarii de profesie care nu ezită să pună piedici. Procedura se reia după o perioadă de amânare care... ne costă. Şi uite aşa, avem toate şansele să stăm cu banii în cont dar pe care nu-i vom putea utiliza, prea repede, pentru executarea lucrărilor propuse.

E limpede că municipiul reşedinţă de judeţ are nevoie de investiţii imediate în ceea ce priveşte reabilitarea infrastructurii stradale. Sigur că noi vom plăti creditele plus dobânzile aferente iar nota finală de plată nu e chiar aşa de ...suportabilă. Anual, bugetul local, format din impozite şi taxe locale, se înscrie parcă pe o curbă descendentă. N-ai cum să întreţii un aparat de funcţionare cu angajaţi care se bucură de salarii mărite, şi invidiate de angajaţii din mediul privat, pe spinarea unor impozite şi taxe mărite doar cu indicele inflaţiei! Şi atunci? Executivul va trebui să identifice şi alte surse suplimentare pentru primenirea unui buget şi aşa pricăjit! Altă problemă, alte bătăi de cap! Soluţiile sunt două: fie se vor mări „substanţial” impozitele şi taxele locale, fie Executivul va trebui să aducă investitori care să genereze afaceri iar impozitele şi taxele produse de acestea să devină venituri la bugetul local. De alte „împrumuturi”, nici nu mai poate fi vorba!

Se convoacă Consiliul Judeţean Călăraşi, în şedinţă extraordinară, la data de 12 Aprilie 2018, ora 12.00, în sala de şedinţe a acestuia din municipiul Călăraşi, str. 1 Decembrie 1918, nr. 1, cu următoarea ordine de zi:

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții ”Modernizare suprafață de joc – Stadionul municipal – teren central Ion Comșa” – faza Documentație de Avizare a Lucrărilor de Investiții

2. Informare privind intenția de folosire a spațiului aparținând fostei UM din Călărași, str. Independenței, nr. 5, trecută în administrarea Consiliului Județean Călărași prin HG 1018/2018

3. Dezbatere asupra activității ADI Ecomanagement Salubris Călărași, ADI Ecoaqua Călărași, S.C. Ecoaqua S.A. Călărași și S.C. Drumuri și Poduri S.A. Călărași

4. Diverse

În actuala perioadă de programare, România a atras aprox. 10 miliarde euro.

Fondurile europene intrate în Romania depăşesc 46 miliarde euro, din care numai în perioada actuală de programare aproape 10 miliarde. Această sumă reprezintă totalul fondurilor europene, care înseamnă politica de coeziune, politica agricolă comună, inclusiv plăţile directe. În exercițiul financiar 2014 – 2020, România a atras 10 miliarde euro din obiectivul asumat de 30 miliarde euro până la finalul acestuia, a declarat Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene.

Rezultatele arată că fondurile europene au sprijinit dezvoltarea a peste 4.000 întreprinderi și au contribuit la angajarea a peste 62.000 persoane.

Milioane de cetățeni din 287 localități din România beneficiază de apă mai bună și canalizare modernizată datorită utilizării banilor europeni.

De asemenea, pentru protecția mediului și respectarea standardelor europene în acest domeniu, au fost construite sau reabilitate 142 stații de epurare.

Prin programele de formare profesională cu finanțare europeană au fost instruiți 352.500 învățători și profesori.

Peste 143.000 șomeri au participat la programe care au dus la dezvoltarea pieței muncii, iar alte peste 125.000 persoane din grupurile vulnerabile - șomeri, persoane de etnie roma, mame singure, persoane din comunități marginalizate, persoane cu dizabilitati au beneficiat de programe de calificare sau recalificare.

În ceea ce privește infrastructura rutieră, au fost reabilitați peste 3.300 km drumuri și au fost construiți, totodată, peste 300 km drumuri noi.

Din punct de vedere economic, impactul fondurilor UE se reflecta în creșterea cu 13,6% a PIB -ului României.

Infuzia banilor europeni în economia românească a crescut cu 30 la sută nivelul investițiilor până în 2016.

Beneficiile fondurilor se regăsesc și în scăderea șomajului în România cu 3,7 la sută la sfârşitul anului 2016.

În același timp, gradul de ocupare a crescut suplimentar cu 3,8 %.

În ceea ce priveşte productivitatea muncii, aceasta a crescut cu 4%. De asemenea, s-a înregistrat o creştere semnificativă de aproximativ 30% (cumulat 2008-2016) a remuneraţiei medii pe salariat.

Sursa www.fonduri-eu.ro