Primăria localităţii Dichiseni riscă să fie prima din judeţ care intră în insolvenţă. Pentru că n-a reuşit de 3 luni să achite salariile celor 17 angajaţi, primarul liberal, Iulian Radu, a solicitat vineri Consiliului Judeţean, întrunit într-o şedinţă extraordinară de plen, un sprijin financiar de 210 mii lei pentru acoperirea acestor restanţe, aferente lunilor iulie, august şi septembrie. Problemele nu se opresc însă aici. Pe 10 noiembrie ar trebui achitate salariile şi pentru luna octombrie însă şansele de a face rost de bani sunt destul de mici. Conform OUG 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, unităţile administrative care au datorii mai vechi de 120 de zile, reprezentând peste 50% din bugetul general sau nu au plătit salariile pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenţei, intră în insolvenţă.

La începutul anului, au fost bugetate salariile, mărite prin intermediul Legii 153, doar pentru o perioadă, resursele financiare care au provenit din excedentul bugetar rezultat la finalul anului 2017, fiind direcţionate pentru acoperirea altor cheltuieli.

Radu a sperat că în urma rectificării bugetului, va primi din partea Guvernului sumele necesare pentru plata salariilor, lucru care nu s-a întâmplat. Sursele noastre pretind că primarul n-a iniţiat nicio măsură în vederea remedierii situaţiei, cu excepţia solicitării adresate Consiliului Judeţean.

La nivelul judeţului Călăraşi mai există alte 6 unităţi teritoriale administrative care întâmpin probleme în ceea ce priveşte plata salariilor însă potrivit vicepreşedintelui CJ, Valentin Barbu, conducerile acestor primării pot utiliza sumele necesare de la Capitolul „Investiţii”.

Vineri, la şedinţa CJ a fost prezent şi liderul PNL Călăraşi, Dan Drăgulin, care a insistat pe lângă consilierii judeţeni să aprobe suma solicitată de primarul Iulian Radu însă demersul său n-a avut finalitatea dorită, întâmpinând o opoziţie chiar din partea consilierilor PNL care au cerut explicaţii ferme primarului pentru situaţia creată.

Nu e limpede însă din ce calitate „a cuvântat” Drăgulin. Dacă a făcut-o din calitatea de şef de partid, e într-o eroare. Consiliul Judeţean nu e o anexă a PNL. Pentru că sunt majoritari în această instituţie, liberalii trebuie să gestioneze resursele şi aşa insuficiente în folosul tuturor UAT-urilor şi a cetăţenilor, indiferent de culoarea politică. Dacă a făcut-o din spirit de solidaritate, ar fi putut să-i ofere din timp câteva soluţii colegului său mai tânăr de la Dichiseni, întâmplător comuna în care locuieşte de câţiva ani buni.

Solicitarea primarului din Dichiseni va fi reluată în dezbatere în şedinţa ordinară din 31 octombrie.

Ce spune legea

Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale

Art. 75.

(1) Unitatea administrativ-teritorială este considerată în stare de insolvență dacă se află în una dintre următoarele situații:

a) neachitarea obligațiilor de plată, lichide și exigibile, mai vechi de 120 de zile și care depășesc 50% din bugetul anual, fără a se lua în calcul cele aflate în litigiu contractual;

b) neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli, pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenței.

OUG 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unitaăţlor administrativ-teritoriale

r) insolvenţa este starea patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale caracterizată prin existenţa unor dificultăţi financiare, prin lipsa acută de disponibilităţi băneşti, ce conduce la neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, pe o anumită perioadă de timp. Insolvenţa este prezumată în următoarele situaţii:

r^1) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale, fără a se lua în calcul cele aflate în litigiu comercial;

r^2) neachitarea drepturilor salariale izvorâte din raporturile de muncă şi prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli, pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenţei;

Primarul comunei Grădiştea, Constantin Corbu a avut ideea înfiinţării Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitare Dunărea Sud Gaze la care au aderat 10 UAT-uri şi Consiliul Judeţean, obiectivul primordial constituindu-l înfiinţarea sistemului de distribuție de gaze naturale în unitățile administrativ teritoriale membre și dezvoltarea rețelei de transport de gaze naturale pe raza de competență a acestora.

În interviul de mai jos, primarul Corbu vorbeşte şi despre realizările din acest an, subliniind şi greutăţile pe care le întâmpină în derularea proiectelor de infrastructură.

Domnule primar, aţi avut iniţiativa de a înfiinţa o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară Dunărea Gaze Sud. Aşa cum spunea şi preşedintele Consiliului Judeţean, sunteţi omul care a reuşit să aducă la aceeaşi masă reprezentanţii a 10 primării plus Consiliul Judeţean.

Am avut o discuţie în urmă cu 4 luni, la Mănăstirea, cu primarul Iancu şi vorbeam despre lipsa de oportunitate a afacerilor pe zona asta şi îi spuneam că cel mai bine ar fi să avem gaze ca să putem să echilibrăm satul cu oraşul, să se dezvolte economic şi zona rurală. Eu am avut o expresie atunci, că în zona Grădiştea – Olteniţa, Dunărea o ţinem degeaba. Decât ca hotar, nu se desfăşoară absolut nimic pe acestă zonă. Fiind zonă de sud, specifică Luncii Dunării, unde toate oraşele până la Drobeta Turnu Severin şi toată zona sunt mai sărace, am luat decizia atunci, într-o discuţie privată, să încecăm să alimentăm şi noi comunele acestea cu gaze.

A trecut o perioadă, am început să iau legătura cu directorul ANRE pe linia gazelor, cu politicieni care la nivel înalt au spus că este posibil să facem acest proiect şi că încearcă să ne sprijine, bineînţeles conform legii. Am mers şi la Consiliul Judeţean şi am avut o discuţie de principiu cu preşedintele Vasile Iliuţă întrebându-l dacă este dispus să participe la această asociaţie de alimentare cu gaze.

Discuţia era determinată de documentele pe care le-am primit de la un consilier al CJ Maramureş, care au implementat şi au constituit şi ei o astfel de Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară.

Oamenii au fost de cuvânt, ne-au trimis toată documentaţia pe care au făcut-o şi după acel model am trecut şi eu la identificarea de soluţii.

M-am dus prima dată cu comunele Cuza Vodă, Grădiştea, până la Ulmeni. Preşedintele Consiliului Judeţean a spus că este bine să extindem acest sistem, pentru mai multe comune. Am spus că este firesc ca şi celelalte comune să poată adera la acest proiect numai că în România, ducându-te pe un judeţ întreg nu ştiu ce şanse sunt şi care sunt oportunităţile unor zone pentru a avea gaze.

Şi atunci am stabilit să găsim un punct de legătură şi pentru zona DN3, adică Dragoş Vodă, Dor Mărunt, Dragalina şi din această cauză ne-am dus până la punctul terminal Vîlcelele. De aceea am introdus şi Vîlcelele, şi Independenţa, care şi ea prin intermediul lacului Gălăţui este tot o comună aferentă zonei Dunării şi am luat decizia să  introducem 10 comune.

După această discuţie am contactat primarii şi i-am întrebat dacă sunt de acord să adere.

Cu greutăţile care sunt apărute când lucrezi cu primarii, unii mai rapid, alţii mai târziu, am reuşit să iau acordul vebal al lor.

După aceea, datorită primarului interimar de la Ulmeni, a avut loc o întâlnire cu consilierul ministrului economiei pe această acţiune, alimentare cu gaze în zona rurală.

Acolo am fost prezenţi cei 10 primari cât şi primarii de la Plătăreşti, Mitreni şi Curcani care au proiecte proprii de alimentare cu gaze.

Consilierul ministrului economiei ne-a spus de noile reglementări care vor veni pentru alimentarea cu gaze dând posibilitatea UAT-urilor să se ocupe de asta. Ne-a dat asigurări în faţa tuturor că dacă depunem şi facem Studiul de Fezabilitate, acesta poate să fie aprobat de Ministerul Economiei şi într-un an de zile să ne apucăm de treabă. Plecând de acolo, am iniţiat personal o scrisoare de intenţie în numele meu, al Primăriei Grădiştea, şi al celorlalte 9 primării, am depus-o cu număr de înregistrare la Consiliul Judeţean şi am aşteptat să se dea o hotărâre ca judeţul prin Consiliul Judeţean  să fie de acord să facă parte din această Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară. Am aşteptat cu interes să apară Proiectul de hotărâre în şedinţa CJ. Prin Marius Fulga cu care am colaborat, şi îi mulţumesc pentru că este preocupat, s-a depus Proiectul de Hotărâre, s-a dat hotărârea, s-a aprobat în unanimitate, şi după aceea primind hotărârea de la CJ am transmis proiecte de hotărâri, tot prin intermediul domnului Fulga către toate cele 10 primării care au recomandarea de la mine ca într-un timp foarte scurt să emite HCL-uri. Eu am vineri la ora  16.00, Independenţa are astăzi (n.r. miercuri, 3 octombrie), Cuza Vodă are marţi, i-am luat pe fiecare la rând şi mi-au spus că într-un termen foarte scurt vor da aceste hotărâri.

După ce hotărârile se vor aduna la Consiliul Judeţean se trece la celelalte faze: să stabilim sediul asociaţiei, modul în care se va face achiziţia publică pentru SF. După ce se face SF-ul, ştiţi foarte bine că el se depune spre aprobare la Ministerul Economiei cu avizul A.N.R.E şi apoi se va face Proiectul Tehnic (PT). Deci din acel moment lucrurile vor pleca de la noi o perioadă către Ministerul Economiei şi apoi se vor întoarce prin punerea în aplicare a proiectului. 

Nu stabilim noi din ce reţea vom fi alimentaţi, va stabili Ministerul Economiei şi A.N.R.E-ul.

Cred că este un pas şi dacă nu-l făceam nu era bine, mai bine îl facem cu speranţa că îl vom implementa.

Cu noile reglementări legislative avem posibilitatea să îl implementăm, să devenim noi Serviciul Public de alimentare cu gaze al UAT-urilor, sau un serviciu,  din punctul meu de vedere mult mai sănătos, al celor 10. Poţi să dai acest serviciu şi în concesiune, deci posibilităţile sunt multiple.      

Există discuţii pro şi contra dar nu la nivelul atât de puternic că nu se vor racorda la gaze. Eu cred că se vor racorda la gaze, un element care poate să schimbe natura  economică, socială şi de bunăstare a acestei zone.

Oamenii întotdeauna sunt reticenţi pentru că va cost scump, aşa a fost şi în Călăraşi când s-au băgat gaze în cartierele din zona Pieţei Mari când era 100 de milioane lei vechi la bloc de fiecare familie, pe urmă a scăzut la 40 de milioane, au văzut utilitatea gazului şi acum nu mai poate să renunţe la el.

Dar şi pentru dezvoltarea economică, pentru dezvoltare de fabrici, pentru uscătoare în FNC-uri, pentru fabrici de pâine şi la ţară, care să folosească aceeaşi sursă de energie ca şi la oraş, să nu mai venim, să zicem, să ne agăţăm de oraş.

Mă voi ocupa peronal pentru a duce la bun sfârşit acest proiect. În momentul în care „Doamne fereşte!”, nu se finalizează acest proiect, bineînţeles că voi spune şi de ce.  Dar am fost plăcut impresionat pentru că în Consiliul Judeţean s-a votat în unanimitate acest proiect.

În altă ordine de idei, aş vrea să vă întreb dacă mergeţi la referendum?

Merg la referendum din datoria pe care o am ca cetăţean şi primar. Nu mi se pare o idee deosebită referendumul deoarece avem Codul Civil care defineşte foarte clar ce este căsătoria şi ştim un singur lucru, că nu se pot naşte copii decât din relaţia dintre un bărbat şi o femeie. Dar poporul va decide. Important este să se ţină cont de ceea ce iese la acest referendum dacă se va întruni cvorumul şi să nu se întâmple ca la referendumul din 2009 când poporul a votat ceva şi nu s-a pus în aplicare. Bineînţeles că vom merge!

Ne apropiem şi de finalul anului, 9 luni s-au scurs, cum evaluaţi activitatea desfăşurată până acum?

Activitatea desfăşurată a fost concentrată în mare parte tot pe proiecte cu fonduri naţionale şi europene şi pe proiecte din bugetul propriu. Sunt dezamăgit de această perioadă foarte lungă pe care o cosumăm pentru a pune în aplicare un proiect, pentru a începe lucrările.

Deci s-a spus că s-a simplificat Legea achiziţiilor publice, dar nu o văd. Prin sistemul SEAP vin şi firme care ofertează cu sume mici şi apoi nu reuşesc să-şi facă treaba.

Am o situaţie la Şcoala Rasa de 2,3 milioane lei unde constructorul nu este în grafic, nu poate să realizeze graficul de eşalonare al lucrărilor. Nu a reuşit din iulie, după 7 să facă nicio fază astfel încât să depună Situaţie lucrări şi cu acest obiectiv să începem să atragem bani de la Guvernul României pentru a plăti construtorul.     

În rest, aşteptăm în continuare pentru Căminul Cultural, se spune că s-a făcut achiziţia publică, că au fost 4 participanţi dar văd că nu apare nimeni în curte.

Nu mai putem să echilibrăm partea de cofinanţare pe care o punem noi, cu partea venită de la guvern pentru unele obiective.

Ceea ce mă bucură este faptul că pe fondurile europene, pe AFIR, am obţinut de la Fondul de garantare avans, deci pentru  canalizare şi potabilizarea apei deja am obţinut avans. Iar acum interesant este că reprezentanţii fondului de garantare, în cazul meu pentru pistă de ciclişti şi teren multifuncţional de sport, vin în teritoriu, vin la comună.

Nu a fost cazul la noi să ne îndrume dar au fost aici, am stat de vorbă, au luat scrisoarea de garanţie... Adică vine şi o ia, o duce şi o rezolvă. Un lucru bun când conducerea centrală sau instituţiile statului coboară în teritoriu pentru a sprijini şi chiar dânşii exprimă, sunt unele primării care nu pot face eceste documente pentru că nu au cu cine.

În rest, avem situaţia de a reautoriza platformele de gunoi de grajd pentru că am depus un proiect şi vom obţine toate utilajele necesare administrării platformelor de gunoi de grajd, prin proiectul făcut în 2005 cu protecţia nutrienţilor în agricultură şi investim şi acolo.

Elementul zilei de astăzi pesta porcină, această îngrijorare a cetăţeanului, această lipsă de încredere şi această neglijenţă a omului care doreşte să-i păzească altcineva de peste porcină, el însuşi în gospodăria proprie neluând măsurile minim necesare.

Câte focare aveţi?

Avem 3 focare declarate, două în satul Cuneşti şi unul în satul Grădiştea. Să sperăm că ele nu se vor mai extinde astfel încât să ajungem la omorârea tuturor porcilor. Asta se va întâmpla numai în cazul în care apar foarte multe focare. Era firesc, dar astea sunt posibilităţile, ca atunci când te duci să-i omori porcul să ai şi un talon valoric şi să i-l dai, dându-i încredere cetăţeanului că va fi despăgubit. Sunt discuţii la tv, pro şi contra, unele adevărate, altele false, şi oamenii intră foarte uşor în panică pentru că este vorba de cel mai important animal crescut în gospodăria românului. România cred că s-ar putea hrăni numai din ce cresc cetăţenii în curte. Îi iei animalul care îţi dă şi grăsime să prăjeşti cartofii, păr să-ţi faci pensule, piele să-ţi faci opinci, este un animal foarte bun pentru curtea omului.

Dar cred că anul acesta se va face Crăciunul mai devreme. Oamenii au intrat în panică, şi-au tăiat porci, şi-au cumpărat lăzi frigorifice... Această panică a determinat şi împrăştierea bolii pentru că boala a venit, au început să taie porcii, au dat la X în satul cutare, în satul Y, a dat porcii vii, şi i-a dus acasă... s-au luat pe chilipir... Noi nu ştim ce se întâmplă în toată masa de circulaţie a oamenilor. Am avut situaţii în care am fost acasă şi ne-au spus să nu au porci, după aceea am postat pe site-ul primăriei să vină să-şi declare porcii că altfel nu iau subvenţie. Ne-am trezit cu cetăţeni care afirmaseră că nu au porci că au venit şi au declarat porcii. Am căutat pe toate liniile să-i ajutăm numai că nu înţeleg. Nu ştiu pe cine cred, decât faptul împlinit îi determină să creadă. Noi îi ajutăm în continuare, venim în sprijinul lor. Am cheltuit o grămadă de bani pe care nu ştim cine ni-i dă, prin planul de măsuri şi vom vedea. Deci nu am mulţumire pentru acest aspect care s-a întâmplat în România.      

Mulţumesc.        

Guvernul României a aprobat proiectul noii Legi a pensiilor, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Proiectul de lege prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, pentru ca, din anul 2022, să fie aplicată noua formulă de calcul bazată pe Valoarea Punctului de Referinţă (VPR):

* 1.265 de lei în 2019;

* 1.775 de lei în 2020;

* 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global şi altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii;

* iar din anul 2022 Valoarea Punctului de Referinţă se va indexa, anual, cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Punctul de pensie va ajunge, aşa cum este precizat şi în Programul de Guvernare, la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fără a lua în calcul întoarcerea sarcinii fiscale, în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare la data adoptării Programului de Guvernare. De altfel, reamintim că pensiile nu mai sunt purtătoare de CAŞ şi CASS, aceasta fiind una dintre primele măsuri adoptate după schimbarea guvernării din 2016.

În proiectul de lege se precizează că nicio pensie în plată nu va scădea. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată. Nu se modifică vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim şi nici cel complet.

Proiectul de act normativ se bazează pe mai multe principii fundamentale:

contributivitate, adică plată în funcţie de contribuţie;

egalitate, adică pensionari care au aceeaşi vechime, dar care au ieşit la pensie în momente diferite, primesc aceeaşi sumă de bani;

solidaritate socială, adică generaţiile în activitate susţin, prin plata contribuţiilor lor, generaţiile de pensionari şi, în viitor, vor fi susţinute la rândul lor;

imprescriptibilitate, adică dreptul la pensie nu se poate prescrie.

Contributivitatea fiind un principiu de bază al oricărui sistem de pensii din lume, noul proiect introduce sintagma contribuţii 'datorate şi plătite', pentru calculul pensiei. Asta ca urmare a faptului că, în trecut, au fost numeroase cazurile în care angajatorii nu achitau taxele către stat.

Menţionăm că, pentru a nu dezavantaja angajaţii, noua prevedere va fi luată în calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci când legea va produce efecte complete. Reiterăm faptul că angajaţii nu vor fi penalizaţi pentru perioade lucrate anterior anului 2021, în cazurile în care angajatorii nu le-au achitat taxele.

În paralel, proiectul de lege prevede şi debirocratizarea şi accesul online la informaţiile despre propriile contribuţii. Astfel, ANAF va transmite către Casa Naţională de Pensii Publice sumele datorate şi plătite pentru fiecare salariat. Cetăţenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obţinut şi sumele achitate drept contribuţii. În cazul în care vor constata că angajatorii nu le achită contribuţiile vor putea sesiza organele abilitate.

În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoană îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani.

Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată. În prezent, asigurarea facultativă se face la nivelul salariului minim, dar în practică s-a demonstrat că aceasta nu asigură nici măcar pensia minim garantată, astfel că s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se menţin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bază de calcul.

Printre noutăţile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masteratului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia în vigoare.

Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.

Totodată, prin acest proiect este definit pensionarul ca fiind persoana care beneficiază de pensie de asigurări sociale şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum şi nevăzătorii care au realizat 1/ 3din stagiul complet de cotizare. În cadrul acestei categorii a fost nominalizat ca pensionar şi nevăzătorul, a cărui situaţie a fost reglementată, în toată succesiunea actelor normative începând cu anul 1967, în condiţii specifice, determinate de situaţia fizică, motiv pentru care stagiul de cotizare necesar pensionării este mai mic decât stagiul minim de cotizare prevăzut de lege pentru asiguraţii sistemului public de pensii.

Condiţiile speciale şi deosebite şi fostele grupe de muncă se păstrează şi, de asemenea, se creează bază legală pentru recunoaşterea altor locuri de muncă în condiţii speciale.

De asemenea, au fost coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru condiţii deosebite, şi de la 2 ani la un an pentru condiţiile speciale.

De exemplu: pentru un an realizat în condiţii deosebite vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat în condiţii speciale vârsta se reduce cu 6 luni.

Deşi propunerea partenerilor sociali a fost de a stabili un prag minim de 4 ani de la care să pornească reducerea, totuşi proiectul a fost modificat în sensul că pragul minim este de un an atât pentru condiţii deosebite cât şi pentru condiţii speciale.

Dacă până acum, o persoană care avea perioade lucrate în condiţii de muncă în grupa a II-a sau deosebite de muncă mai mici de 6 ani nu avea nicio reducere, aceasta va putea beneficia de acum încolo de această facilitate (reducerea vârstei de pensionare).

Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Sunt aceleaşi patru categorii ca şi în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură.

În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile de vechime minimă şi vârstă standard de pensionare.

Ca şi excepţie, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În acelaşi timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul şi se valorifică perioadele necontributive asimilate.

O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

Se menţin celelalte prevederi din actuala legislaţie cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condiţiile speciale şi deosebite, handicapul s.a.

Pensia anticipată (cu penalizare) este actuala pensie anticipată parţială şi se menţin prevederile legale în vigoare.

În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficientă funcţională gravă şi capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficienţă funcţională accentuată şi capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficienţă funcţională medie şi capacitate de muncă diminuată.

Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. În cazul în care, din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislaţia în vigoare, din cauza căreia nu se făcea nicio diferenţiere în funcţie de anii lucraţi între beneficiarii de pensie minimă. Adică, în practică se ajunge în situaţia în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie.

O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă. Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă. Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghişee.

Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă ei pot opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii.

Sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.

În proiectul de lege se prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi.

Acordul global şi alte drepturi de natură salarială. Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial.

Această modificare a fost operată deoarece pentru astfel de venituri s-au plătit contribuţii şi, cu toate acestea, ele nu sunt luate în calcul, în prezent, la stabilirea pensiei.

Formula de calcul.

Pensia va fi reprezentată de Numărul Total de Puncte înmulţit cu Valoarea Punctului de Referinţă (VPR).

Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie.

VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 şi a fost determinată prin împărţirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.

Formula de calcul are avantajul nu doar că elimină inechităţile, dar duce şi la creşterea pensiilor.

Proiectul de lege urmăreşte eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, care au făcut ca persoane care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, să aibă pensii diferite. De asemenea, se elimină inechităţile din sistem dintre femei şi bărbaţi care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceleaşi condiţii şi care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile în discuţie se egalizează.

Serviciul Comunicare şi Mass-Media

Se convoacă de îndată Consiliul  Judeţean  Călăraşi, în şedinţă extraordinară, la data de 19 Octombrie 2018, ora 12.00, în  sala  de  şedinţe a Primăriei Municipiului Călăraşi, str. București, nr. 140A, cu următoarea ordine de zi:

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea Studiului de oportunitate pentru proiectul ”Dotarea infrastructurii Ambulatoriului Spitalului Județean de Urgență ”Dr. Pompei Samarian” Călărași

2. Diverse

În municipiul Călăraşi, în vederea modernizării B-dului Nicolae Titulescu, se realizează în aceste zile o amplă lucrare de introducere, în subteran, a conductei de gaz, pe o lungime de 300 de metri. Investiţia, în valoare de 1,6 miliarde lei vechi, este susţinută financiar de Distrigaz Sud Reţele, un rol important în realizarea acesteia avându-l viceprimarul, Viorel Ivanciu. „După cum bine ştiţi, B-dul Ncolae Titulescu va suferi un amplu proces de modernizare în perioada următoare. Din acest punct de vedere trebuie să realizăm o serie de lucrări de infrastructură. Cu ajutorul celor de la Distrigaz Sud Reţele, se va introduce în subteran conducta de gaz, valoarea investiţiei fiind de 1,6 miliarde lei vechi. Era imperios necesară o astfel de lucrare şi pentru acest lucru le mulţumesc celor de la Distrigaz.” a declarat pentru www.arenamedia.ro, viceprimarul Viorel Ivanciu.

Proiectul de Hotărâre privind aprobarea  indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investitii - ,,Amenajare peisagistică şi modernizare B-dul N.Titulescu între str.Cornisei si str.Locomotivei” a fost validat de consilierii locali, la finele lunii aprilie.

Valoarea investiţiei este de 8.130.873,38 lei cu TVA din care C+M este de 7.129.631,42 lei cu TVA fiind cu 10% mai mică faţă de cea iniţială, estimată la 9.033.680 lei cu TVA din care C+M este de 7.937.534 lei cu TVA.

B-dul Nicolae Titulescu are o lungime de 826,50 m, realizată din aliniamente, 12 frânturi a căror unghiuri depăşesc valorile de 197 g şi o curbă arc de cerc de R=30 m.

Directorul Direcţiei Dezvoltare Regională şi Relaţii Externe din cadrul Consiliului Judeţean Călăraşi, Eduard Grama a declarat într-o emisiune difuzată vineri la Antena 1 Călăraşi că a auzit de zvonurile care-l dau candidat pentru Primăria municipiului Călăraşi la alegerile locale din 2020 susţinând că deşi se simte capabil să o conducă, rămâne consecvent deciziilor asumate de preşedintele CJ, Vasile Iliuţă. „Şi la mine au ajuns aceste zvonuri. Pot să vă spun doar atât: sunt capabil să conduc Primăria Călăraşi dar voi susţine echipa preşedintelui Vasile Iliuţă. Cu dumnealui voi merge în alegerile viitoare. Voi merge cu echipa cu care am început iar preşedintele Consiliului Judeţean va decide la momentul oportun care e situaţia” a precizat Grama.