Consilierii locali au aprobat în ultima şedinţă de plen Proiectul de hotărâre privind conferirea titlului de ,,Cetățean de onoare” al municipiului Călărași domnului doctor Pahomeanu Mihai, iniţiat de consilierul PDS, Nicolae Dragu.

Mihai Pahomeanu (foto stânga - arhivă personală Facebook) s-a născut la Călăraşi pe 21 octombrie 1945. Absolvent al Facultăţii de Medicină Generală Cluj, în 1969.

În 1975 este numit medic principal de specialitate chirurgie generală în cadrul Spitalului Judeţean Călăraşi. În 1983 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe medicale.

A devenit director al Spitalului Judeţean în 1996. S-a pensionat în 2015 însă şi-a continuat activitatea în cadrul Cabinetului individual din Policlinica 2 Călăraşi.

Cealaltă propunere, Ioan Stăncescu, iniţiată tot de consilierul Nicolae Dragu nu a întrunit voturile aleşilor locali.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Iliuţă, a inspectat miercuri stadiul lucrărilor de asfaltare a Drumului Judeţean 313, în lungime de 6 km ce leagă localităţile Dor Mărunt şi Lupşanu. Asfaltat până în acest moment în prtoporţie de 80%, drumul va fi recepţionat, cel mai probabil, la începutul săptămânii viitoare dacă şi condiţiile meteo vor fi prielnice. „Astăzi vă prezentăm drumul în lucru. Lucrările sunt puţin întârziate dar sperăm ca săptămâna viitoare, aşa cum am discutat şi cu domnul Cristian Niţu, directorul SC Drumuri şi Poduri SA, să-l finalizăm până marţea viitoare, desigur, dacă şi vremea ne va permite. Altfel vor mai fi câteva zile de întârziere” a spus Iliuţă care a cointinuat „Acest drum are o poveste. Eram într-o emisiune la AGRO TV cu domnul Pandea, preşedintele AcoR şi domnul Anghel, fermier, cetăţean de onoare al judeţului nostru iar prima întrebare pe care mi-au adresat-o a fost când vom asfalta acest drum, DJ 313 Dor Mărunt – Radu Vodă. Şi le-am spus că în momentul în care voi avea mandatul de preşedinte, îl vom asfalta, ceea ce s-a şi întâmplat.” a susţinut Iliuţă.

Primarul localităţii Dor Mărunt, Ion Iacomi a mai adăugat că drumul prezintă o importanţă aparte şi pentru fermierii din zonă care-şi vor putea transporta în condiţii mult mai bune cerealele la bazele de recepţie situate în Dor Mărunt. „Acest drum leagă DN 3 cu DN 3A. E un drum foarte important pentru locuitorii comunei noastre cât şi pentru cei din Lupşanu. Scuteşte cam 28 – 29 de kilometri dacă ar fi să venim dinspre Călăraşi pe la Lehliu Gară la Dor Mărunt. Foarte important e şi faptul că e un drum de legătură între bazele de colectare a cerealelor aflate pe raza localităţii Dor Mărunt. Foarte mulţi fermieri din Plevna, Lupşanu, Ulmu care vin la baza de recepţie AMEROPA sunt bucuroşi în acest moment.” a subliniat primarul Ion Iacomi.

Tot miercuri, au fost finalizate lucrările de asfaltare a DJ 304 (Plevna – Dâlga), cu o lungime de 9 km, valoarea investiţiei fiind de 5,4 milioane lei, bani proveniţi din bugetul Judeţului. Lucrările de asfaltare au fost efectuate de SC Drumuri şi Poduri SA, societate aflată în subordinea Consiliului Judeţean Călăraşi. În 2019, au fost recepţionate lucrări de asfaltare pe 35 de kilomtri de drumuri judeţene.

Consilierii locali, convocaţi joia trecută în şedinţă ordinară de plen au validat printre altele şi Proiectul de hotărâre privind aprobarea prelungirii cu 90 de zile a contractului de concesiune nr. 37691/16.10.2007, încheiat cu URBAN S.A. şi încheierea actului adiţional de prelungire.

Primăria municipiului Călăraşi i-a solicitat operatorului de salubritate URBAN SA (societate în insolvenţă), în baza adresei nr. 50150 / 11.11.2019 să asigure continuarea prestării serviciului până la data semnării contractului cu noul operator ce va fi desemnat dar nu mai mult de 90 de zile în conformitate cu precederile art. 33 alin 2 şi 3 din Legea 51 / 2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice.

În prealabil, mai exact pe 28.10.2019, URBAN Sa a transmis o adresă prin care comunica faptul că i-a expirat valabilitatea licenţei de operare a serviciului de salubrizare în municipiul reşedinţă de judeţ, solicitând rezilierea contractului de concesiune.

Între UAT Municipiul Călăraşi şi SC URBAN SA a fost încheiat la data de 16.10.2007 contractul de concesiune 37.691, având ca obiect principal de activitate prestarea serviciului public de salubrizare în municipiul Călăraşi.. Perioada contractului care a intrat în vigoare la 19 noiembrie 2007 a fost de 8 ani.

Contractul a fost modificat prin mai multe acte adiţionale, având ca obiect preponderent majorarea tarifelor la serviciile practicate, tarife ce au fost majorate prin adoptarea de către Consiliul Local a unor hotărâri în acest sens.

Prin HCL 159 / 30.09.2015 a fost aprobată în condiţiile legii în vigoare, prelungirea contractului de concesiune cu jumătate din perioada iniţială, respectiv 4 ani, încheindu-se în acest sens actul adiţional de prelungire.

Pe ordinea de zi a şedinţei ordinare de plen a Consiliului local municipal Călăraşi, desfălurată recent, s-a aflat şi Proiectul de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii - "Reabilitare clădire publică-Victoria" din municipiul Călăraşi.

Potrivit iniţiatorului proiectului, primarul Dan Drăgulin, valoarea investiţiei este de 5.032.322 lei la care se adaugă TVA în sumă de 932.450 lei din care C+M este de 2.747.168 lei la care se adaugă TVA de 521.962 lei. Nu este specificată însăă şi sursa de finanţare a investiţiei.

Clădirea aparţine domeniului public al Municipiului Călăraşi, în administrarea Consiliului Local conform încheierii nr. 54936 / 2015, având Cartea funciară 25024-C1.

Clădirea a fost construită în perioada 1903 – 1905 şi reabilitată după cutremurul din 1940, schimbându-i-se forma din punct de vedere arhitectural. Suprafaţa construită a clădirii este de 472 mp iar cea desfăşurată de 763 mp.

Prin realizarea investiţiei se urmăreşte crearea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţilor socio – culturale şi un plus de siguranţă utilizatorilor. De asemenea se doreşte sporirea atractivităţii cultural – turistice a municipiului Călăraşi prin crearea unei structuri culturale şi de agrement.

Manifestările ce vor avea loc în cadrul Proiectului ”Clinchet de argint pe aripi de colind”, organizate de Centrul  Județean de Cultură și Creație Călărași, instituție subordonată Consiliului Județean Călărași, cuprind anul acesta și două concerte extraordinare susținute de IRINA RIMES și HORIA BRENCIU & HB Orchestra. 

În acest sens, instituția de cultură se află în aceste zile în organizare de licitație pentru ca cei doi artiști să poată concerta în fața publicului călărășean.

Astfel, ca urmare a finalizării acestor proceduri, Horia BRENCIU & HB Orchestra va susține un recital duminică 15 decembrie 2019, începând cu ora 18:00, iar Irina RIMES, luni 16 decembrie 2019 – ora 18:00.

Ambele evenimente vor avea loc în Sala ”Barbu Știrbei” a Centrului Județean de Cultură Călărași.

Recital HORIA BRENCIU - preț bilet: 100 lei – sală; 80 lei - balcon

Recital IRINA RIMES - preț bilet: 50 – sală; 30 - balcon

Biletele se pun în vânzare începând cu data de 10 decembrie 2019 la sediul Centrului Județean de Cultură Călărași.

Vă așteptăm cu drag!

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) propune majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată cu 7,2%, începând cu luna ianuarie a anului viitor, faţă de luna decembrie 2019, la 2.230 de lei, conform unui proiect de Hotărâre postat pe pagina proprie de internet.

"Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a afişat, pe pagina proprie de internet, proiectul de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Proiectul de act normativ supus consultării prevede ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 2.230 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2020, faţă de 2.080 lei în prezent, ceea ce reprezintă o creştere de 7,2% faţă de luna decembrie 2019. Tariful orar pentru un program complet de lucru de 167,333 ore va creşte anul viitor de la 12,43 lei la 13,327 lei", se spune în comunicatul ministerului.

Ministerul precizează că nivelul salariului de bază minim brut a fost stabilit în urma dezbaterilor cu partenerii sociali, fiind organizate două şedinţe ale Consiliului Naţional Tripartit, în 26 noiembrie 2019 şi în 3 decembrie 2019, şi dezbătut în Comisia de Dialog Social de la nivelul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Pentru stabilirea salariului minim s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considerare rata inflaţiei şi creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană, precum şi factori de corecţie în funcţie de dinamica creşterii economice.

Proiectul de Hotărâre prevede şi faptul că, începând de anul viitor, pentru persoanele încadrate pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în care nu sunt incluse şi sporurile şi alte adaosuri, se menţine la 2.350 lei lunar.

Conform notei de fundamentare, în România beneficiază de salariul minim brut garantat în plată de 2.080 lei un număr de 1.370.232 de salariaţi, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 24% din numărul total de salariaţi activi - 5.631.757. La aceştia se adaugă un număr mic de funcţionari publici (33 salariaţi). Faţă de aceste categorii, pentru sectorul construcţii, de salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit la 3.000 lei beneficiază un număr de 310.778 angajaţi.

Modificarea salariului de bază minim brut pe ţară determină creşterea contribuţiei pentru persoane cu handicap neîncadrate întrucât acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr. 448/2006 art.78(3)) şi modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate (Legea 227/2015 art.151). Totodată, în urma creşterii salariului minim se majorează plafonul în funcţie de care persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate întrucât aceste plafoane se determină în funcţie de nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice pentru veniturile estimate.

Totodată, măsura va duce la majorarea normelor de venit pentru veniturile din activităţi independente impuse pe baza normelor de venit. Norma de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12.

Potrivit notei de fundamentare, măsura creşterii salariului minim afectează ramuri cum ar fi comerţul, transporturile şi întreprinderile mici şi mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic faţă de medie cu influenţe asupra creşterii cheltuielilor cu forţa de muncă.

Sursa www.agerpres.ro