Biblioteca Judeţeană şi modernizarea „drumurilor judeţene” au fost două provocări majore pentru preşedintele CJ Călăraşi, Vasile Iliuţă, concretizate în acest prim mandat. Au fost până la urmă spus, două „pariuri” câştigate.

Dincolo de orgoliile politice, Iliuţă&Co au reuşit să identifice „soluţia” salvatoare privind finalizarea Bibliotecii Judeţene Alexandru Odobescu, „un coşmar” pentru fostul preşedinte, Răducu Filipescu. „Asta a fost cea mai mare provocare pe care am avut-o! Nimeni nu se pricepea să rezolve problema. Le-am spus un singur lucru: Ce rezolvăm dacă avem un dosar penal şi nişte infractori? Până la urmă aveam un „monstru” nefinalizat, pe care trebuia să-l păzim în continuare. Şi atunci, ne-am uitat pe proiectul iniţial să vedem unde s-a greşit. Trebuia să păstrăm numărul de metri pătraţi de construcţie şi să avem 5 etaje. Am înfiinţat şi al 5-lea etaj, am lăsat numărul de metri pătraţi şi am respectat astfel condiţiile din proiectul iniţial, finalizând construcţia obiectivului. Toate lucrurile astea nu se văd pentru că lumea politică nu „funcţionează” pe reuşite ci pe „poziţii” ocupate. La Călăraşi, oamenii de genul ăsta nu sunt interesaţi decât să primească funcţiile politice şi să facă rău altora ca să le meargă lor bine. Să nu se mai pună nimeni cu ei. Uitaţi-vă că am avut curaj, m-am pus cu ei şi am rezolvat chestiunea destul de spinoasă legată de Biblioteca Judeţeană.” a declarat pentru www.arenamedia.ro, Vasile Iliuţă.

Rentabilizarea SC Drumuri şi Poduri SA, companie aflată în subordinea Consiliului Judeţean a însemnat o veritabilă preocupare pentru Iliuţă. Aşa se face că în urma infuziilor financiare de la bugetul propriu al Judeţului, societatea şi-a trecut în cont 35 de kilometri de drumuri judeţene asfaltate şi modernizate iar în cel mai scurt timp va deschide la Mânăstirea o a doua staţie de asfalt, investiţie estimată la câteva milioane bune de lei. „Am rezolvat şi sunt mândru şi de asta, şi problema „drumurilor judeţene”. De asemenea, o mare problemă! Investeam în drumuri judeţene dar nu se întâmpla nimic. Iată că acum se întâmplă minuni. Realizăm peste 35 de km de drumuri judeţene pe an cu resurse proprii, repartizate din bugetul Consiliului Judeţean. I-am tehnologizat, am achiziţionat utilaje performante ca să putem înfiinţa şi a doua staţie de asfalt de la Mânăstirea. Am creat premisele necesare să demonstrăm că se poate face administraţie în judeţul Călăraşi. Am pornit de la ce am avut, am dezvoltat şi ne gândim de fiecare dată ce trebuie să facem astfel încât să fim alături de primarii judeţului nostru dar şi în sprijinul subordonatelor Consiliului Judeţean” a conchis preşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Iliuţă.

Actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, Vasile Iliuţă, a „admis” că în 2017 când au avut loc alegeri pentru şefia PNL Călăraşi, a preferat să facă un pas în spate pentru a „salva” interesele călărăşenilor care ar fi fost văduviţi în raport cu puterea politică şi administrativă de atunci, reuşind să obţină finanţare guvernamentală consistentă pentru câteva proiecte pe PNDL 2 decât să-şi măsoare „forţele” în partid, eventual cu Dan Drăgulin, „emanaţia” lui Filipescu&Dumitrescu, pentru a ajunge pe prima poziţie a organizaţiei judeţene.

Domnule preşedinte, am observat că n-aţi picat tentaţiei în 2017 de a deveni liderul PNL Călăraşi. Puteaţi să vă înscrieţi atunci în competiţia pentru funcţia de preşedinte al partidului. Se pare că n-aţi vrut să sacrificaţi interesele cetăţenilor judeţului în detrimentul unui avantaj politic personal. Aţi reuşit să accesaţi câteva proiecte importante pe PNDL 2, ceea ce înseamnă că aţi evitat să intraţi în coliziune cu puterea politică de la acea vreme. Concret, în calitate de preşedinte al unei filiale judeţene PNL aţi fi putut întâmpina multe bariere. Ar fi acela un moment de „notabil” din acest mandat?

Dau timpul înapoi şi mă uit unde am greşit. În anul 2000 când am devenit primarul comunei Vîlcelele, nu prea înţelegeam ce caut în politică. Mai cu seamă că veneam din mediul privat, de afaceri. Am făcut o mare greşeală că nu l-am pus pe Nelu Tatu viceprimar al localităţii Vîlcelele. La momentul acela, pur şi simplu mi s-au închis toate uşile către un partid, şi e vorba de PSD. Liderul de necontestat al judeţului, de atunci, o personalitate politică recunoscută şi la nivel naţional, domnul Tărăcilă mi-a pus „stop” în tot ce a însemnat dezvoltarea comunităţii Vîlcelele. În momentul acela, am învăţat un lucru. Să nu credem că dacă avem toate funcţiile, vom putea să dezvoltăm şi comunitatea din care facem parte. Şi atunci am zis că decât să mai sacrific interesele judeţului Călăraşi pentru nişte ambiţii personale, mai bine să fac un pas în spate. În urma negocierilor purtate cu cei din PSD, s-a spus „fără Iliuţă preşedinte”. Că dacă Iliuţă ajunge preşedinte, după ce a reuşit în bătălia cu Filipescu, atunci n-o să mai putem „închide” Călăraşiul. Am ales, prin urmare, să dezvoltăm judeţul decât să-mi iau astfel de „titluri” care nu generau decât scandaluri.

Mi-am zis că dacă reuşesc, reuşesc pentru Călăraşi! Toate proiectele din cadrul PNDL 2 s-au acordat în urma unor negocieri la care am fost prezent, alături de nume importante din conducerea de atunci a PSD-ului.

Din punctul meu de vedere, asta-i o reuşită a judeţului Călăraşi şi nu a lui Iliuţă! Îmi pare rău s-o spun că Dan Drăgulin a fost depăşit de situaţie şi n-a înţeles, atunci, ce căuta în funcţia de preşedinte. N-a negociat nici pentru el, nici pentru ceilalţi primari, nici pentru Călăraşi. Eu am negociat pentru tot judeţul şi aşa am reuşit să avem minim un proiect dacă nu chiar 2 pe fiecare localitate în parte.

Şi totuşi această „opţiune” nu v-a făcut vulnerabil în partid? Am senzaţia că, ulterior, aţi devenit o pradă uşoară pentru inamicii dvs.

Pentru cei care gândesc, exclusiv, politic, da. Pentru cei care se uită şi la ce am făcut în ultimii ani, dacă a fost bine sau rău sub umbrela „Iliuţă”, nu. Eu consider că fiecare primar ar putea să facă o analiză şi va vedea că n-am intenţionat nici măcar să le impun vreun constructor sau proiectele pe care mi le-aş fi dorit. Fiecare şi-a făcut proiectul lui, a organizat licitaţia, fiecare a reuşit în felul său. Eu n-am fost acolo decât să-i ajut dacă au avut nevoie de documentaţii în baza cărora să deruleze proiectele. Mi-am făcut datoria faţă de ei aducând bani în judeţul Călăraşi. Am procedat astfel pentru că făcusem greşeli în trecut şi nu puteam să le mai repet.

Activitatea în cadrul Spitalului Municipal Olteniţa se desfăşoară în condiţii normale, fapt evidenţiat şi de concluziile generate în urma controalelor realizate atât de reprezentanţii Curţii de Conturi cât şi de cei ai Ministerului Sănătăţii. Primarul Petre Ţone susţine că în acest moment în spital se tratează 15 persoane bolnave de Covid iar situaţia este sub control.

Domnule primar, ce noutăţi ar fi de la spitalul municipal?

Întotdeauna sunt noutăţi dacă vorbim despre spital. Aş putea să vă spun că sunt extrem de mulţumit că, după un control al Curţii de Conturi, totul a ieşit perfect. Nici un fel de problemă! M-am bucurat şi mai mult că am avut un control de la Ministerul Sănătăţii şi, la fel, totul a fost ok.      

Adică nu era nevoie de schimbarea dnei. Smochină.

Sub nicio formă...

Doamna Smochină a condus spitalul în toată această perioadă dificilă.

Aşa e. Dl. Cocoşilă a fost manager doar 14 zile iar în tot acest timp nu s-a făcut nicio achiziţie pentru că nu era nevoie. Dar să nu mai vorbim de dl. Cocoşilă care a făcut reclamaţii şi la DIICOT şi la Parlament şi la Ministerul Sănătăţii, peste tot. Din păcate pentru dumnealui, concluzia Ministerului Sănătăţii: totul a fost OK. Spre marea mea nemulţumire, dar nu depinde de mine, au fost aduşi bolnavi COVID, de la Călăraşi. Dar unde-i lege, nu-i tocmeală. Fiind spital declarat suport-COVID, nu avem încotro. Asta e! În spital avem condiţii foarte bune, avem aparatură bună. Nu avem însă ventilatoare suficiente.

Şi cele 15 cazuri?

Au fost identificate la Călăraşi şi aduse de către DSP ca să fie spitalizate la Olteniţa. Nu e ceva care trebuie să te revolte. Şi acei oameni trebuie să fie trataţi.

S-au vindecat?

Nu încă.

Pentru perioada următoare intenţionaţi să mai faceţi investiţii?

În zona COVID, nu mai avem ce investiţii să facem. Nu merită să arunci cu banii. Să facem investiţii ca să ce? Să cumpăr ăm alte măşti? Alte combinezoane?

V-aţi recuperat banii investiţi? Vorbeaţi la un moment dat de depunerea unui proiect în urma căruia să recuperaţi banii din fonduri europene.

Ni s-a promis că banii vor fi rambursaţi. Deocamdată n-am primit nici un leu dar să sperăm că-i vom primi.

Hotărârea de Guvern privind prelungirea stării de alertă pe territoriul României, începând cu data de 17 iulie 2020, pentru o perioadă de 30 zile, a fost publicată joi în Monitorul Oficial.

Actul normativ stabileşte şi măsurile care se aplică pe durata stării de alertă pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Decizia privind prelungirea stării de alertă a fost adoptată miercuri în cadrul unei şedinţe extraordinare de Guvern.

Vicepremierul Raluca Turcan a declarat, miercuri, la finalul reuniunii extraordinare că Guvernul a adoptat prelungirea stării de alertă cu 30 de zile, având în vedere creşterea numărului de cazuri de COVID-19 şi deceselor înregistrate la persoane infectate cu SARS-CoV-2. "Am adoptat în şedinţa de Guvern o hotărâre cu prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile, iar această decizie este necesară pentru că avem o creştere a numărului de infectări şi o creştere a numărului de decese. Această prelungire a stării de alertă nu vine nici cu restricţii noi, dar, din nefericire, nici cu măsuri noi de relaxare aşa cum ne-am fi dorit pe domeniile care au rămas încă afectate", a precizat Turcan.

Sursa www.agerpres.ro

Începând cu anul şcolar 2020-2021, în sistemul de învăţământ preuniversitar vor funcţiona unităţi de învăţământ cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie. Decizia a fost adoptată în şedinţa Guvernului de joi, 16 iulie, şi face posibilă pilotarea politicilor publice cu impact real în domeniul educaţional.

Rolul unităţilor de învăţământ cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie este de a pune în aplicare şi de a evalua proiecte de cercetare educaţională, noi modele curriculare şi de carieră didactică, în vederea fundamentării de politici publice la nivel naţional.

Pentru anul şcolar 2020-2021, lista unităţilor de învăţământ preuniversitar care vor funcţiona ca unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, până cel târziu la data de 15 august 2020.

De asemenea, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va aproba metodologia de înfiinţare şi funcţionare a unităţilor-pilot, experimentale şi de aplicaţie. Aceasta va cuprinde şapte componente:

- modalitatea prin care unităţile de învăţământ preuniversitar pot solicita dobândirea acestui statut;

- criteriile de selecţie;

- modelele curriculare şi de carieră didactică;

- structura de personal şi modalităţile de organizare a normei de muncă pentru personalul didactic şi nedidactic;

- mecanismele de finanţare;

- mecanismul de monitorizare şi evaluare;

- alte reglementări necesare înfiinţării şi funcţionării, inclusiv Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie (până la data de 1 august 2020).

Hotărârea de Guvern aprobată astăzi va facilita implementarea obiectivelor strategice ale proiectului România Educată, perceput de către societate ca prioritate critică, cu alte cuvinte, pilotarea unui nou model centrat pe oferta curriculară a fiecărei şcoli-pilot în parte, în acord cu valorile, profilul absolventului, competenţele-cheie şi ariile de învăţare, definite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

BIROUL DE COMUNICARE

Emisiunea de euroobligaţiuni lansată în data de 7 iulie 2020 de Ministerul Finanţelor Publice s-a bucurat de un interes deosebit din partea investitorilor, România revenind pe piaţa USD pentru prima oară din 2018. Tranzacţia a reconfirmat poziţia României de emitent suveran sofisticat pe pieţele externe de capital, printre punctele de interes ale emisiunii numărându-se:

- Prima tranzacţie de euroobligaţiuni denominată în USD realizată de România în 2020, cu o tranşă dublă, 10 ani lung în sumă de 1,3 miliarde USD şi 30 ani lung în sumă de 2 miliarde USD, după cele două tranzacţii realizate în prima jumătate a anului care au fost denominate în EUR.

- Este prima tranzacţie în USD realizată de România după 2 ani de absenţă de pe această piaţă, fiind cel mai mare volum atras de pe pieţele externe de capital în dolari americani

- O reducere consistentă a costului faţă de nivelul iniţial lansat în piaţă, de 25 de puncte de bază.

- O valoare a cupoanelor de plată (3% pentru 10 ani lung şi 4% pentru 30 ani lung), net inferioară cupoanelor aferente tranzacţiilor în USD efectuate în anii anteriori - 2018 (cupon de 5.125% pentru 30 ani), 2014 (cupon de 4,875% pentru 10 ani şi 6,125% pentru 30 ani), 2013 (cupon de 4,375% pentru 10 ani) şi 2012 (cupon de 6,750% pentru 10 ani).

- Emisiunea s-a bucurat de o cerere foarte mare din partea investitorilor înainte de stabilirea costului final al emisiunii (cu ordine de peste 8 miliarde USD), dar şi la închiderea tranzacţiei când nivelul cererii s-a menţinut la un nivel record, de 7.4 miliarde USD.

"Succesul recentei tranzacţii denotă interesul investitorilor în titlurile emise de România în dolari americani, precum şi încrederea acestora în capacitatea de răspuns a ţării noastre în faţa crizei generate de pandemia COVID-19, şi în planul de relansare economic pe termen mediu al actualului Guvern. Împrumutul va fi utilizat pentru acoperirea nevoilor de finanţare în creştere, rezultate din deficitul bugetar şi volumul refinanţării datoriei publice", a declarat Florin-Vasile Cîţu, ministrul Finanţelor Publice.

Valoarea totală a emisiunii este de 3,3 miliarde USD, cu o subscriere finală de 7,4 miliarde USD, prin participarea unui număr de peste 400 de investitori. Fondurile aferente acestei tranzacţii au fost încasate marţi, 14 iulie, anul curent.

Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 1,3 miliarde USD cu maturitatea de 10 ani lung, cu un randament de 3.045% şi o rata de dobândă de 3.00% pe an şi 2 miliarde USD cu maturitatea de 30 ani lung, cu un randament de 4,00% şi o rata de dobândă de 4,00% pe an.

Faţă de valorile cu care au fost lansate iniţial în piaţă cele două tranşe, de 265 puncte de bază peste cotaţia de referinţă Mid-Swap pentru maturitatea de 10 ani lung şi randamentul de 4,25% pentru maturitatea de 30 ani lung, costurile au fost reduse cu 25 puncte de bază, obţinându-se în final prime de emisiune de 5 puncte de bază pentru maturitatea de 10 ani lung, respectiv 3 puncte de bază pentru maturitatea de 30 ani lung.

Baza investiţională a tranzacţiei a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât şi din punct de vedere al tipurilor de investitori. În privinţa, tipurilor de investitori, în ambele tranşe se poate observa preponderenţa investitorilor de tipul "real money", respectiv fonduri de active administrate privat şi bănci comerciale. De asemenea, este de remarcat o creştere a participării investitorilor din Asia (11% în cazul tranşei de 30 ani lung) şi a participării în proporţie de peste 65% a marilor investitori activi pe pieţele internaţionale de capital din SUA şi Marea Britanie pentru ambele tranşe.

În ceea ce priveşte distribuţia geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 10 ani lung (cu scadenţă la 14 februarie 2031), aceasta a fost următoarea: Marea Britanie 39%, SUA 27%,România10%, Restul CEE 2%, Germania 4%, Austria/Elveţia 4%, Benelux 3%, Ţările Nordice 2%, Sudul Europei 2%, Franţa 1%, Asia 3% , Restul lumii 3%.

Pentru maturitatea de 30 ani lung (cu scadenţă la 14 februarie 2051), distribuţia geografică a investitorilor a fost următoarea: SUA 37%, Marea Britanie 29%, România 3%, Restul CEE 1%, Germania 4%, Austria/Elveţia 6%, Benelux 4%, Ţările Nordice 1%, Sudul Europei 2%, Asia 11% , Restul lumii 2%.

Distribuţia pe categorii de investitori pentru maturitatea de 10 ani lung a fost preponderent către fonduri de active administrate privat, respectiv 68%,10% către bănci comerciale şi private, 14%către fonduri de pensii şi companii de asigurări şi 6% către fonduri de investiţii.

Pentru maturitatea de 30 ani lung, distribuţia în funcţie de tipul investitorilor a fost următoarea: fonduri de active administrate privat 67%, bănci comerciale şi private 3%, fonduri de pensii şi companii de asigurări 19% şi fonduri de investiţii 9%.

Tranzacţia a fost intermediată de Citigroup Global Markets Limited, Erste Group Bank AG, HSBC Bank plc, ING Bank N.V., J.P. Morgan Securities plc şi Raiffeisen Bank International AG.

Biroul de presă