Transparenţa nu-i un cuvânt care să caracterizeze activitatea Primăriei Călăraşi, condusă de vreo 7 ani de liberalul, Dan Drăgulin. Din păcate!

Cea mai mare primărie din judeţ deşi are o grămadă de specialişti, cei mai mulţi dintre ei plătiţi regeşte în raport cu taxele şi impozitele încasate, se comportă ca una mică, de ţară, atunci când vine vorba de furnizarea informaţiilor cu caracter public.

În urmă cu o lună şi câteva zile, am solicitat în baza Legii 544 / 2001 o serie de informaţii pe care le-am primit, nu doar cu o întâziere inexplicabilă, ci trunchiate, insuficiente. Dacă aşa se comportă funcţionarii primăriei cu mass – media, nici nu vreau să mă gândesc prin ce „coşmar” trec cetăţenii.

Pe lângă restul de împrumut bancar de 11.559.977 lei, Primăria a încheiat anul 2018 cu datorii de 2.425.220 lei reprezentând „furnizori de bunuri şi servicii, reparaţii” în cuantum de 2.215.335 lei şi „furnizori de lucrări de investiţii”, în sumă de 209.895 lei. Cine sunt aceşti furnizori? Nicio precizare deşi am solicitat şi o detaliere în acest sens. Aveţi ceva de ascuns domnule primar? După dumneavoastră, contribuabilul călărăşean are doar obligaţia să-şi plătească impozitele şi taxele nu şi dreptul de a şti cum sunt cheltuiţi banii? Oricum voi reveni cu o nouă solicitare chit că va trebui să aştept alte 30 de zile!

O altă chestiune în baza căreia am solicitat informaţii suplimentare, complete şi la obiect s-a referit la sumele cheltuite în ultimii 3 ani pentru elaborarea Studiilor de Fezabilitate care stau la baza deciziei de investiţii într-un proiect. Răspunsul scurt a fost „năucitor!” În 2016 şi 2017, Primăria nu a cheltuit nici măcar un leu iar în 2018, 229.266,35 lei! Acum, ori primăria minte susţinând că pentru anii 2016 şi 2017 n-a alocat nici un leu şi asta înseamnă că în aceşti doi ani s-a cam tăiat frunza la câini, ori acele SF-uri există şi atunci primăria ascunde ceva, refuzând să furnizeze informaţiile solicitate. Interesant e că în 2018, printre firmele care au „redactat” Studii de Fezabilitate se află şi SC Proiect Construct, apropiată de sufletul arhitectului şef, Laurenţiu Samoilă. Să fie vorba cumva de vreun posibil conflict de interese? N-ar fi prima oară, în condiţiile în care cu câţiva ani în urmă domnul Samoilă, pe atunci consilier judeţean, a fost nevoit să demisioneze din funcţie, după ce presa a scris că aceeaşi firmă SC Proiect Construct a avut relaţii comerciale cu Consiliul Judeţean.

Şi mai am şi o veste proastă pentru toţi pretendenţii la funcţia de primar în 2020. Pe 3 mai a fost semnat contractul de credit pentru investiţii cu CEC Bank, în sumă de 41.572.000 lei. Dacă Drăgulin nu-şi va reînnoi mandatul, viitorul primar va avea mult de furcă fiind nevoit să strângă banii, mai întâi pentru creditele lui Drăgulin (2, în cuantum total de circa 670 de miliarde de lei vech), iar dacă-i mai rămâne ceva şi pentru proiectele proprii.

Surprinzătoare însă „muţenia” primarului Drăgulin pe marginea acestui subiect. Nicio vorbuliţă pe Facebook. Probabil că i-a fost şi lui jenă să se mai „laude” cu o astfel de realizare.

Primarul Municipiului Călărași, Daniel Ștefan Drăgulin, a semnat, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, un nou contract de finanțare europeană, cel care vizează proiectul ”Promovarea incluziunii sociale prin înființarea unui club al pescarilor dunăreni din Municipiul Călărași”. Proiectul este finanțat prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020, Prioritatea 4 a UE -  O ocupare a forței de muncă și o coeziune teritorială sporită, Măsura 2.1 – Promovarea i valorificarea produselor și activităților specifice zonei.

Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 340.000 de euro (1.622.249,66 lei), iar valoarea maximă a unui proiect finanțată nerambursabilă este de 200.000 de euro (883.212,80 lei) inclusiv TVA, sumă de care proiectul menționat beneficiază în totalitate. Întrucât valoarea lucrărilor propuse și a dotărilor obiectivului de investiții este mai mare decat cea care se finanțează, Municipiul Călărași a adăugat contribuția proprie.

Prin acest proiect se va înființa un Club al pescarilor prin reabilitarea, consolidarea și modernizarea clădirii din Parcul Central (zona Jirlău), unde a funcționat în trecut Acvariul. Viitorul Club al pescarilor va fi un loc de referință în comunitatea pescarilor dunăreni din municipiul Călărași, în care aceștia vor putea socializa în desfășurarea  diverselor activități specifice.

În trecut clădirea vizată pentru investiție a avut mai multe destinații, dintre care amintim: în perioada anilor `60 aici a funcționat cherhanaua orașului, între anii 1970 – 1980 a gazduit o secție a Casei Pionierilor  (club karting), urmată de înființarea la data de 01.06.1980 a Grădinii Zoologice Călărași, în care se regăseau câteva mamifere sălbatice și domestice, precum și o colecție de păsări exotice provenite dintr-o colecție privată. După mutarea Grădinii Zoologice în noul sediu, începând cu anul 1985 și până în 1990, clădirea a avut destinația de acvariu. Perioada 1990 – 1993 regăsește clădirea cu destinația de unitate de alimentație publică și ca punct de atracție al orașului, prin desfășurarea activităților de agrement  pe lacul din vecinătatea clădirii, amenajat în urma cu mai mulți ani, pe care se făceau plimbări cu hidrobiciclete și bărci de agrement. Din 1993 și până în prezent, în clădire nu s-a mai desfășurat nicio activitate, lucru care a determinat degradarea acesteia, făcând improprie realizarea oricăror activități.

Durata de implementare a proiectului este de 19 luni.

BIROUL DE PRESĂ

Produsul Intern Brut (PIB) a crescut în primul trimestru din acest an cu 5%, serie brută, comparativ cu perioada similară a anului trecut, faţă de trimestrul anterior creşterea fiind de 1,3% conform datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

Ca serie ajustată sezonier, în primele trei luni ale acestui an, PIB a avut un avans de 5,1%.

Potrivit Programului de convergenţă 2019 - 2022 publicat de Ministerul Finanţelor, pentru anul 2019 este estimată o creştere economică de 5,5% fiind rezultatul unei contribuţii pozitive a cererii interne (6,1 puncte procentuale) şi a unui aport uşor negativ al exportului net (-0,6 puncte procentuale).

În urmă cu o săptămână, Comisia Europeană a revizuit în scădere la 3,3% estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, în condiţiile în care, în luna ianuarie, Executivul comunitar indica un avans al produsului intern brut de 3,8%.

De asemenea, la începutul lunii aprilie, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere la 3,1%, de la 3,4%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2019.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare estima pe 8 mai că economia românească ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 3,2%, faţă de un avans de 3,6% previzionat în noiembrie.

Sursa www.agerpres.ro

Reprezentantul Consiliului Judeţean, principalul finanţator al clubului AFC Dunărea 2005 Călăraşi, Eduard Grama a reacţionat, imediat, după ce în cursul dimineţii, poliţişti din cadrul IPJ Călăraşi au ridicat mai multe documente care vizează activitatea clubului din perioada 2014-2016 și care fac obiectul unui dosar de delapidare. “Mă bucur că organele abilitate au decis ca lucrurile să fie clarificate la clubul Dunărea Călăraşi, pentru perioada în care, inclusiv Consiliul Judeţean a semnalat unele probleme destul de mari. Emoţii nu am pentru perioada în care clubul e “gestionat” de preşedintele Vasile Iliuţă dar am emoţii pentru cei care au condus clubul în intervalul de timp pentru care oamenii legii au solicitat documentele, respectiv 2014-2016. Actuala conducere a clubului va sprijini autorităţile pentru bunul mers al anchetei” a declarat Eduard Grama care a mai adăugat “Activitatea clubului nu e afectată. Stafful tehnic, jucătorii îşi văd, în continuare, de treabă. Cei care astăzi sunt ostili echipei şi performanţei sunt de fapt cei care au gestionat clubul în perioada vizată de anchetatori.”

Grama a dat asigurări că investiţiile, propuse pentru acest an, se vor realiza obiectivul fiind asigurarea unui cadru propice performanţei. “Consiliul Judeţean va sprijini, în continuare, echipa de fotbal. Investiţiile nu se vor opri pentru că ceea ce facem este transparent şi benefic performanţei sportive. Sunt optimist că la Călăraşi se vor realiza lucruri care păreau imposibil de realizat. Altfel, le urez succes celor cu emoţii” a conchis Eduard Grama.

Municipiul Călărași a devenit miercuri, 15 mai, beneficiar al unui nou contract cu finanțare europeană nerambursabilă. Primarul municipiului Călărași, Daniel Ștefan Drăgulin, a semnat contractul de finanțare al proiectului ”Reabilitarea termică a Grădiniței cu Program Prelungit Țara Copilăriei”, finanțarea fiind oferită de Programul Operațional Regional 2014-2020; Axa prioritară 3-Sprijinirea  tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiții 3.1 -Sprijinirea eficienței energetice, a gestionarii inteligențe  a aenergiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor-Operațiunea B – Clădiri publice .

Valoarea totală a proiectului este de 3.656.311,97 lei (aproximativ 786.000 euro), cofinanțarea din bugetul local fiind de 2%.

Scopul proiectului este de creștere a performanței energetice a clădirii GPP Țara Copilăriei la nivelul energetic nZEB-„Nearly Zero Energy Building (clădiri eficiente energetic cu un consum de energie din surse fosile aproape zero) prin reabilitarea termică a anvelopei clădirii și instalațiilor din subsolul acesteia, izolarea termică a planșeului peste ultimul nivel, intervenții la nivelul producției apei calde menajere (dotarea instalației pentru producerea apei calde menajere cu sistem de panouri solare și boiler bivalent; izolarea conductelor din centrală termică aferente distribuției apei calde menajere), înlocuirea corpurilor de iluminat de tip fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu consum redus, tip LED, asigurarea sălilor de lucru ”curate” și spațiilor îndelung aglomerate cu sisteme de ventilare cu aer proaspăt tratat prin recuperarea căldurii aerului viciat evacuate;, realizarea unei centrale termice geo-solare care să folosească min 75% energie regenerabila astfel încât consumul de energie primară și emisia specifică de gaze, echivalent CO2 să fie situate sub limitele maxime.

Durata de implementare a proiectului, de la semnarea contractului de finanțare, este de 34 de luni.

BIROUL DE PRESĂ

De la finele lunii trecute şi municipiul Olteniţa are buget. Primarul Petre Ţone spune că resursele sunt limitate însă nu va abandona investiţiile privind modernizarea şi dezvoltarea municipiului.

Domnule primar Ţone, proiectul de buget pe 2019 a trecut şi de votul consilierilor locali. Când intenţionaţi să data drumul la treabă?

Am dat de mult drumul la treabă. Din păcate, ce mă doare cel mai tare e Casa de Cultură. Înaintez destul de greu, vorbesc de partea exterioară pentru că în interior este perfect, din cauza ploilor din luna aprilie şi chiar început de mai. Mă împiedică să lucrez.

În schimb, am terminat un prim proiect şi acum suntem în faza de a pune pe hârtie o nouă hartă a “plombărilor”. Pentru că neavând bani suficienţi să asfaltăm străzi întregi, pentru moment vom plomba mai multe gropi care au apărut. Întotdeauna în primăvară apar acest gropi.

Avem foarte înaintate toate documentele pentru trotuare şi acea canalizare care probabil undeva în luna iunie se va ajunge la licitaţie pe SICAP şi ne mai rămân 2-3 luni bune de muncă anul ăsta, pentru că proiectul este pe 2 ani, 2019-2020. Şi programul de trotuare, la fel, îl vom demara cel târziu în luna iunie. În rest, avem în grijă oraşul.

Contractul de canalizare a fost semnat?

Sigur că da. Acum suntem în faza cu ANAP, SICAP, e o birocraţie întreagă care nu-mi place, care ne întârzie foarte mult. Să ne ferească Dumnezeu şi de vreo contestaţie la atribuirea contractului. Uite cum se duce anul. În momentul în care se duce anul, preţurile de anul ăsta, salariile de anul ăsta, nu mai sunt la fel anul viitor. Şi va trebui din nou să venim cu corecturile necesare, cu mai ştiu eu ce suplimentări, lucru pe care nu ni-l dorim sub nicio formă.

În jur de 4 mil de lei, se cifrează bugetul pentru investiţii.

Da, la care se adaugă cel 6 milioane pentru canalizare. Fiind vorba de bani de la Ministerul Dezvoltării, nu sunt prinşi în lista de investiţii. Da, pentru că anul acesta avem un buget care ne va da mari bătăi de cap. Preluarea acelor indemnizaţii de handicap şi pentru însoţitori ne va da ceva probleme dar trebuie să ne descurcăm. Nu ne va înţelege nimeni că nu avem, că nu putem, că nu ştiu ce. Sunt convins că dacă eu aş zice că nu am sau că nu pot să fac rost, cineva ar zice „Da’, du-te băi, băiete, acasă!” Şi ar avea dreptate! Că de aia suntem puşi aici, să rezolvăm problemele.

Investiţii propuse spre realizare în 2019

Bugetul de venituri şi cheltuieli al municipiului Olteniţa pentru 2019 este estimate la 39.213.000 lei. Veniturile proprii prognozate a se realiza se ridică la 23.457.000 lei. Pentru investiţii, Executivul va aloca suma de 3.990.000 lei, sumă ce provine în totalitate din excedentul bugetar înregistrat la finele anului trecut.

Iată, în continuare, lista de investiţii propuse spre realizare în acest an:

Lucrări în continuare: 3.077.000 lei

- Biblioteca municipală, muzeu de arheologie şi sală de spectacole în minicipiul Olteniţa, amenajări conexe – 525.000 lei

- Amenajare ANL – 646.000 lei

- Bust Neagoe Basarab – 6.000 lei

- Reabilitare trotuare – 1.900.000 lei

Lucrări noi: 518.000 lei

- Extindere reţea de canalizare în zona de Nord şi în zona de Sud a oraşului Olteniţa – 500.000 lei

- Instalare central termică de apartament şi branşament – unitate locative din Str. Argeşului nr. 82, Bl 32 apartamente, Sc A parter – 18.000 lei

Alte cheltuieli de investiţii: 395.000 lei

- Studii şi proiecte – 300.000 lei

- Sărăriţa – 85.000 lei