Vineri, 7 iunie, primarul municipiului Călărași, Daniel Ștefan Drăgulin, în calitatea sa de președinte al Comitetului Local pentru Situații de Urgență, a convocat o ședință extraordinară pentru a propune luarea unor măsuri în vederea limitării efectelor negative ce pot apărea în urma creşterii alarmante a cotelor apelor Dunării şi a braţului Borcea. Municipiul Călărași se află, momentan, sub avertizarea hidrologică „cod galben de inundaţie”⚠.

Astfel, au fost propuse și avizate de membrii CLSU Călărași următoarele măsuri:

• Continuarea monitorizării cotele fluviului Dunărea, prin menţinerea unei legături permanente cu dispeceratul S.G.A. – Călăraşi.
• Completarea materialelor necesare pentru intervenţie la inundaţii, prin achiziţionarea de materiale (saci rafie, folie plastic, lopeți, lantern cu accumulator etc)
• Supravegherea permanentă a digurilor și a zonelor cu potenţial de producere a inundațiilor şi intervenția operativă cu utilaje şi materiale pentru consolidarea digului, astuparea breșelor şi a eroziunilor de mal, prin implicarea unor servicii din subordinea primăriei
• Asigurarea cazării, hranei și asistenței sanitare a posibilelor persoane evacuate de către Direcția de Asistență Socială din cadrul PMC
• Verificarea autorizațiilor de construire din zona inundabilă a Cartierului Măgureni, de către Direcția de Urbanism
• Evidența proprietarilor de terenuri din zona digului din cartierul Măgureni
• Măsuri specifice ale operatorului de apă EcoAqua SA pentru funcționarea în condiții optime a sistemului de alimentare cu apă potabilă a cetățenilor.
• Înștiințarea cetățenilor din zona inundabilă și pregătirea de evacuare dacă situația devine critică- responsabilă Poliţia locală
• Inspectoratul Judeţean de Jandarmi va asigura măsurile specifice de ordine şi siguranţă publică şi va ajuta la evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale ale eventualilor sinistraţi, dacă situaţia o va impune.Poliţia Municipală Călărași va identifica o cale de acces provizorie pentru utilaje și autocamioane și va asigura măsurile specifice de ordine publică din zona inundabilă
• Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi va asigura intervenția operativă, dacă situația va impune.
• Asigurarea serviciului de permanență la sediul Primăriei.

BIROUL DE PRESĂ

Miercuri la prânz, preşedintele CJ Călăraşi, Vasile Iliuţă şi primarul localităţii Gurbăneşti, Sandu Manea, au tăiat panglica inaugurală a Drumului Judeţean DJ305, asfaltat de SC Drumuri şi Poduri SA Călăraşi pe o lungime de 5,6 km, lucrare finalizată cu fonduri din bugetul Consiliului Judeţean.

„Acest drum judeţean a fost asfaltat din fondurile Consiliului Judeţean, lucrarea fiind realizată de SC Drumuri şi Poduri SA, societate care are ca asociat unic Consiliul Judeţean Călăraşi. Încercăm să refacem în condiţii mult mai bune legătura dintre satul Valea Presnei cu centrul comunei. Pentru noi, Consiliul Judeţean, toate drumurile care nu au legătură bună, civilizată, cu centrul localităţii sunt priorităţi pe care ni le-am asumat în 2016 la preluarea mandatului. Cetăţenii sunt mai presus de toate, fiind beneficiari direcţi ai promisiunilor pe care dumneavoastră, domnule primar, vi le-aţi asumat acum 3 ani. Am făcut campanie la Gurbăneşti cu dumneavoastră şi am făcut aceste promisiuni. De asemenea ne străduim astfel să ducem la bun sfârşit promisiunile pe care le-am făcut în campania electorală. Şi acesta e unul dintre proiectele promise şi realizate. E un început pentru Consiliul Judeţean. Mai sunt şi alte drumuri modernizate, în această perioadă în judeţul nostru. Săptămâna viitoare o să vă invităm la Dragoş Vodă unde veţi vedea un alt drum de 7 km, asfaltat din fondurile Judeţului.” a declarat şeful CJ Călăraşi, Vasile Iliuţă care a mai adăugat „Indiferent ce s-a întâmplat cu cei care au condus comunitatea din Gurbăneşti trebuie să acceptăm că dacă dumneavoastră, domnule Sandu Manea, nu eraţi primar, nu se realiza această investiţie. Aţi promis oamenilor în campanie că veţi realiza acest obiectiv şi iată că promisiunea a prins contur. Din păcate, o dată la 4 ani alegem şi oameni care promit dar nu fac nimic. Unii preferă să devină doar salariaţi şi să nu facă nimic, primind votul din partea cetăţenilor în mod întâmplător. Administraţia locală are nevoie de oameni care să construiască. Acest obiectiv, domnule primar, reprezintă o realizare din proiectul dumneavoastră cu care v-aţi prezentat în faţa concetăţenilor. Împreună putem finaliza şi alte proiecte importante pentru localitatea dumneavoastră dar şi pentru judeţul nostru.”

Primarul comunei Gurbăneşti, Sandu Manea a declarat „Vă mulţumesc în primul rând în numele cetăţenilor. Ne dăm seama ce a însemnat acest efort pentru noi ca şi comună gândindu-ne la faptul că acest sat are undeva la 200 de locuitori. Aveaţi alte comune cu un număr mai mare de cetăţeni dar şi pe noi trebuia să ne salveze cineva. Ce trebuie să le amintim cetăţenilor pentru că tot timpul li s-a spus că acest drum vine dintr-un proiect al domnului Mitică Culea, fost primar la Valea Argovei, nu are nicio legătură cu comuna Gurbăneşti. Asta ni s-a spus nouă în Consiliul Local de către un fost primar în condiţiile în care noi am venit cu cererea către Consiliul Judeţean, undeva la finele lui 2016, când eu eram primar şi nu Mitică Culea sau Tudor Lucian. Deci dacă cineva vă mai spune, oameni buni, lucrul ăsta să vă şi confirme.”

Investiţia de la Gurbăneşti care vine în primul rând în sprijinul locuitorilor satului Valea Presnei, a costat Consiliul Judeţean 3,5 milioane lei (30,5 miliarde lei vechi). Pentru acest an, bugetul alocat societăţii Drumuri şi Poduri SA este de 180 de miliarde de lei vechi, bani ce vor fi folosiţi pentru repararea şi întreţinerea drumurilor judeţene.

Elaborarea Codului administrativ și a Codului de procedură administrativă a constituit propunerea Asociației Comunelor din România, susținută și de celelalte structuri ale autorităților administrației publice locale, încă din anul 2004.

În acest context au fost aprobate:

1. Hotărârea Guvernului nr. 1360/2008 privind aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului de procedură administrativă;
2. Hotărârea Guvernului nr. 196/2016 privind aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ.

Aceste teze au fost elaborate pe parcursul mai multor ani împreună cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale și cu implicarea activă a mediului universitar, practicieni ai dreptului, experți europeni, organizații neguvernamentale cu notorietate în ceea ce privește profesionalismul în domeniul administrației publice centrale și locale.

S-a convenit, fără echivoc, faptul că ordinea normală în ceea ce privește adoptarea acestor coduri este:

1. Codul administrativ;
2. Codul de procedură administrativă.

Astfel că suntem în situația aberantă de a avea tezele prealabile aprobate de mai bine de zece ani, iar reglementările specifice, amplu dezbătute cu aceeași specialiști, să zacă ori să urmeze căi cu unele vicii de procedură pe parcursul aprobării prin Parlamentul României; a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 681/2018 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe data de 11 martie 2019.

Până la organizarea alegerilor locale din anul 2020 avem mai puțin de un an, iar în absența Codului administrativ, autoritățile administrației publice locale, în exercițiu, nu pot asigura toate elementele de organizare și de funcționare pentru viitoarele autorități locale, pe de o parte, aceleași impedimente fiind și în ceea ce privește buna organizare și funcționare și a altor entități strict legate de alegerile Președintelui României și de alegerile parlamentare, pe de altă parte.

Luând act de inițiativa Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, respectiv de proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului privind Codul administrativ, apreciem pe deplin că se justifică celeritatea, constatând că sunt respectate prevederile:

1. a) art. 1 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată;
2. b) articolul 4 paragraful 6 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997;
3. c) art. 16 - 18 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
4. d) art. 8 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
5. e) Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative, cu modificările și completările ulterioare;
6. f)  Hotărârii Guvernului nr. 196/2016 privind aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ.

Am luat cunoștință din unele luări de poziției ale unor partide politice, dar și ale anumitor organe de presă, care și-au fixat drept ținte câteva puncte care fac „deliciul” unora sau altora, dar fără să fie analizate în profunzime asupra necesității adoptării acestor măsuri, respectiv:

1. a) Codul administrativ nu constituie o urgență și, pe cale de consecință, trebuie urmată calea dezbaterii prin Parlament; această poziție nu ține seama de realitatea obiectivă, în sensul că, de ani și ani, în absența Codului administrativ prin care se realizează sistematizarea, concentrarea și armonizarea legislației, ne confruntăm cu o legislație tot mai stufoasă și incoerentă, cu existența unor paralelisme;
2. b) prin Codul administrativ se încearcă cumpărarea primarilor, acordându-le pensii speciale; această afirmație este pe cât de falsă, pe atât de irațională. Primarii, viceprimarii, președinții consiliilor județene și vicepreședinții consiliilor județene trec prin filtrul alegerilor, condiția de bază a democrației. Nicăieri în Codul administrativ nu se vorbește de vreo pensie specială! Dar, scrisă așa, știrea este mai spumoasă, efervescentă și chiar fosforescentă!

Realitatea este alta:

1. primarilor, viceprimarilor, președinților consiliilor județene și vicepreședinților consiliilor județene, prin textul cuprins în proiectul Codului administrativ, li se constituie dreptul la indemnizații pentru limită de vârstă, cam după același model cu ceea ce beneficiază, încă din 2006, senatorii și deputații; ori, acum, vedem cum chiar beneficiarii acestor drepturi, umplu ecranele, invocând câte și mai câte împotriva unei minime forme de apreciere materială pentru o serie întreagă de limitări la care sunt supuse aceste categorii de aleși locali în timpul exercitării mandatelor;  
2. indemnizațiile pentru limită de vârstă nu sunt de natura pensiilor, ele având caracter viager, nefiind transmise urmașilor;
3. instituirea indemnizației pentru limită de vârstă nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea legislației specifice cărora trebuie să li se supună acești aleși locali, respectiv:
4. a) reglementările aplicabile lor sunt mult mai severe, mai restrictive, impunându-le obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au;
5. b) acestora le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității;
6. c) se justifică în mod obiectiv și rezonabil un tratament juridic asemănător senatorilor și deputaților, inclusiv în ceea ce privește regimul de pensionare, deoarece ambele categorii de aleși au un rol esențial în asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor;
7. d) în această ordine de idei Curtea Constituțională, dând curs dispozițiilor art. 11 și 20 din Constituția României, referitoare la raportul dintre reglementările interne și cele internaționale, constată că „O diferență de tratament pe un motiv obiectiv și rezonabil nu este considerată ca discriminatorie”;
8. e) de asemenea, jurisprudența Curții Constituționale, referitoare la aplicarea principiului egalității în fața legii și al nediscriminării, a stabilit constant, în deplin acord cu jurisprudența în materie, și ea constantă, a Curții Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalității nu este sinonim cu uniformitatea și că pentru situații diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscându-se dreptul la diferență;
9. pensiile acestor categorii de aleși locali sunt undeva între 1.400 de lei și 1.900 de lei, deși unii au chiar și 30 (treizeci) de ani vechime sau chiar mai mult în aceste funcții, având nenumărate exemple din țară, pe care le putem prezenta! Venim cu o întrebare: Cui i se pare normală o astfel de situație, când din alte sisteme dincolo de vârsta la care se pensionează, chiar și la 45 de ani, au pensii de peste 4.500 de lei; ASTA ESTE CONDIȚIA UNUI STAT DE DREPT, CU O VIZIUNE CORECTĂ ASUPRA IMPORTANȚEI SOCIALE A MUNCII?
10. actualele niveluri ale indemnizațiilor acestor categorii de aleși locali, mai ales ale celor de la nivelul comunelor, sunt total DEZONORANTE în raport cu atribuțiile unor autorități constituționale, pe de o parte, dar care conduc la neimplicarea unor oameni care ar putea contribui mult mai mult la dezvoltarea unităților administrativ-teritoriale, pe de altă parte.

Față de cele de mai sus, conștienți de rolul ce-l poate avea și presa în susținerea Codului administrativ, facem un apel la aceasta de a se alătura demersului structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, să determine Guvernul României să-și mobilizeze eforturile pentru ca acest act normativ, temelie pentru tot ce înseamnă administrația publică din România, să devină operațional cât mai urgent cu putință.

Retrogradarea Dunării în liga a 2-a, după doar un singur sezon petrecut pe prima scenă fotbalistică a ţării, a stârnit un val de furie în spaţiul virtual. Călărăşenii s-au dezlănţuit pe Facebook lansând o serie de acuze nu doar la adresa jucătorilor sau a antrenorului Dan Alexa, în colimatorul lor intrând şi Eduard Grama. Directorul Direcţiei Dezvoltare din cadrul Consiliului Judeţean, instituţie care l-a şi trimis pe lângă stafful executiv să urmărească modul de cheltuire a sumelor investite, a fost supus unui adevărat tir de acuze, care mai de care lipsite de adevăr.

Miercuri, Edi Grama a dat o replică tăioasă celor care „l-au înjurat” absolut nemeritat, demontând toate acuzaţiile legate de cheltuirea nejudicioasă a banului public. „Aş vrea să clarific două lucruri care sunt esenţiale. Aş vrea să punem şi capăt zvonurilor care circulă în acest oraş pitoresc, plin de oameni inimoşi. În primul rând, noctura de pe Giuleşti nu ne-a costat nimic. Ea vine cu valoare zero. În urma discuţiilor purtate de domnul preşedinte Iliuţă cu conducerea CS Rapid, nocturna a fost demontată şi va fi adusă la Călăraşi şi ulterior montată pe banii Consiliului Judeţean. Repet, nocturna nu a fost cumpărată de Consiliul Judeţean.

În al doilea rând au fost multe afirmaţii gratuite făcute pe seama salariilor fotbaliştilor şi a staffului tehnic, banii care ar fi provenit din bugetul Consiliului Judeţean. Este o informaţie falsă pentru că banii au venit EXCLUSIV din drepturile TV, bani care au fost gestionaţi foarte bine. Acest club, înfiinţat cu mulţi ani în urmă, a beneficiat de acelaşi buget dar cu performanţe greu de imaginat, pentru Călăraşi, în liga a 3-A. Dar la momentul respectiv era linişte, toată lumea era mulţumită” a spus Edi Grama care a continuat „Când am venit prima oară la stadion s-a spus că nu ştiam nici măcar unde e stadionul. Nu sunt pasionat de fotbal şi n-am venit să fac performanţă ca persoană fizică. Sunt trimisul Consiliului Judeţean pentru a gestiona banii şi pentru a arăta călărăşenilor că se poate face performanţă şi cu sume mult mai mici decât au fost alocate echipei în anii 2014,2015 şi 2016. Dacă la nivelul anului 2015, salariile jucătorilor erau de 2000 de lei dar bugetul alocat era identic cu cel din 2017 şi asta vi se pare normalitate, atunci ne repliem la 2015 pentru „normalitate”. Să nu uităm că aici nu existau canalizare, vestiare. Acest imobil în care ţinem conferinţa de presă era insalubru. Nu aveam grupe de copii şi juniori. Acum avem 160 de copii. Emulaţia s-a creat, prin urmare. Cred că toţi ar trebui să fim alături de echipă şi s-aveţi încrederea că banii pe care-i alocăm sunt exclusiv pentru copii şi juniori, pentru realizarea de investiţii. Bugetul se va diminua dar va fi unul care va asigura continuarea performanţei. Mergem înainte ca să promovăm în liga 1.”

Grama a mai menţionat că oricine este interesat poate intra în posesia documentelor contabile ca să verifice modul în care s-au cheltuit resursele financiare al Dunării în campionat. „Oricând putem pune la dispoziţie documentele. Toate cheltuielile sunt transparente, toate plăţile sunt făcute prin conturi bancare. Deci, totul este la vedere. S-a vorbit despre comisioane plătite. Nu există bani plătăţi pentru aşa ceva. Nu există sume cheltuite pe transferuri de jucători. Repet, salariile jucătorilor au fost acoperite din sumele primite din drepturile TV!” a mai susţinut Eduard Grama.

„Vom arăta că se poate face o bază sportivă competitivă”

Reprezentantul Consiliului Judeţean a mai afirmat că investiţiile realizate vizează crearea unei baze sportive competitive care să creeze un cadru pentru performanţă în rândul copiilor şi juniorilor. „Vom arăta că se poate face o bază sportivă pentru că nu a existat aşa ceva la Călăraşi. Nu s-a investit nici un leu până să vină Consiliul Judeţean prin preşedintele Iliuţă care a spus răspicat care sunt obiectivele. Această bază va fi destinată performanţei. Că vom fi noi sau nu, copiii noştri vor face performanţă! Citeam deunăzi că la ce ne-ar mai trebui nocturnă dacă echipa a retrogradat. Noi trebui să facem, repet, o bază sportivă competitivă. Vă spun că nu am avut copii şi juniori, nu am avut antrenori motivaţi. Erau plătiţi, în schimb, la 3 luni. Întrebarea e simplă: Unde sunt banii alocaţi clubului în 2014, 2015, 2016, 2017? Cred că o să aflăm acum. Dosarele sunt la Poliţie. Toată lumea-i mulţumită, eu sunt cel mai fericit. Nu cumva cei care azi ne critică au reminiscenţe din...cele 2 tone de banane facturate pe lună? Transformaţi din consumatori de banane în scriitori profesionişti. Noi am schimbat regulile în 2017. Atunci, la AFC Dunărea plăţile către jucători se făceau din casieria unităţii. Să ne aducem aminte, în documentele din 2016 să identificăm lunile în care erau ridicaţi cash 1 milion de lei. Cine a ridicat aceşti bani? Strigăm hoţii când noi suntem hoţi? Hai să le clarificăm!” a mai spus Edi Grama care a continuat „Să vă dau un exemplu. Medicamentele şi suplimentele pentru efort costau atunci 70 de mii de lei lunar. În liga a 3-a! Acum în liga 1, cheltuielile au fost de 2000 de lei la 3 luni. Unde sunt banii? A venit clipa ca fiecare „personaj” care a condus echipa în liga a 3-a, liga a 2-a să înţeleagă că nu se mai poate. Gata, totul s-a oprit! Nu mai au acces la bani, nu vor avea acces nici la invitaţii Pentru că aceşti „suporteri” vehemenţi, cunoscători de fotbal sunt primii care sunau pentru invitaţii. Iar biletul costa 5 lei! Lumea nu identifică stadionul cu preşedintele clubului Brişan ci cu Grama. De ce? Pentru că ceream să se plătească biletele. Cei care cereau invitaţii, în liga a 2-a vor plăti bilete. Se vor schimba regulile jocului!”

„Nu voi plăti pentru şantaj”

Directorul Direcţiei Dezvoltare a mai avut un mesaj pentru cei care l-au blamat, cu precădere, în spaţiul virtual. „Haideţi să nu mai facem acuzaţii: A luat Grama comisioane, a luat Grama banii de la Consiliul Judeţean şi i-a dus la club dar nu ştie să-i gestioneze. Nu! Cei care fac acuzaţii, au gestionat clubul. Cei care primeau bani erau plătiţi pe factură ca lucrurile să fie acoperite. Eu n-o să plătesc niciodată pentru şantaj. Nu sunt candidat, nu sunt ales public, n-am fost ales de cetăţeni. Am obligaţia să verific banii Consiliului Judeţean. Că mă atacă unul sau altul, nu mă interesează! Cât sunt la club, vă spun garantat că nu vor avea acces la bani” a mai afirmat Eduard Grama.

„N-a putut să justifice 56 de mii de lei”

Eduard Grama nu „l-a menajat” nici pe Dumitru Chirilă, directorul CSM Călăraşi care deţine, în proprietate, terenul sintetic de fotbal, situat în spatele terenului central şi realizat în urmă cu câşţiva ani de Primăria Călăraşi. În opinia sa, Chirilă s-ar fi opus în câteva rânduri ca acel teren să fie utilizat şi de copiii şi juniorii AFC Dunărea 2005 Călăraşi. „În spatele terenului de fotbal, există un teren sintetic care aparţine CSM Călăraşi. Am discutat la MTS iar disponibilitatea domnului Chirilă nu există. Un domn Chirilă, aflat la CSM, cu un buget până în 2017 de 15 miliarde de lei vechi doar din partea Consiliului Judeţean. Dânsul ne şantajează, trimiţând diverse persoane să dea copiii afară că trebuie să plătim chirie. Domnul Chirilă a ajuns la o vârstă la care ar trebui să facă un pas în lateral şi să lase loc tinerilor. I-am şi spus, între patru ochi, că nu se închide CSM-ul dacă pleacă acasă. Am dat de la Consiliul Judeţean 100 de mii de lei şi când am luat dosarul l-a puricat, n-a putut să justifice 56 de mii de lei” a răbufnit Eduard Grama.

Românii pot subscrie începând din 3 iunie 2019, pentru noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populației în cadrul Programului Tezaur, cu scadențe la 1, 2, 3 și 5 ani şi dobânzi anuale de 3,5%, 4%, 4,5% și, respectiv, 5%. Veniturile aferente sunt neimpozabile.

"Cei peste 33.000 de români care au investit mai mult de 1,7 miliarde de lei în primele cinci luni ale acestui an, sunt o dovadă evidentă a succesului Programului Tezaur. Prin emisiunile de titluri de stat destinate exclusiv persoanelor fizice, Ministerul Finanțelor Publice oferă o alternativă sigură de economisire cu dobânzi și maturități atractive, pe care românii o pot accesa și pe viitor", a precizat dl Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

O în perioada 03 – 28 iunie 2019 de la unitățile operative ale Trezoreriei Statului;

O în perioada 03 – 27 iunie 2019 prin rețeaua de oficii poștale ale Companiei Naționale Poșta Română, din mediul urban, iar în perioada 03–26 iunie 2019 din mediul rural.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. A fost eliminată plafonarea sumelor care pot fi investite de persoanele fizice în cadrul acestor emisiuni.

Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate prin depunerea unei cereri doar în perioada de subscriere.

Titlurile de stat sunt în forma dematerializată şi au valoare nominală de 1 leu. Dobânda este plătită la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans.

În cazul decesului, dreptul de proprietate asupra titlurilor de stat se transferă moștenitorilor, care prezintă documentele legale care le atestă calitatea.

Emiterea titlurilor de stat pentru populație va continua pe tot parcursul anului 2019. În fiecare lună perioada de subscriere va fi de trei săptămâni iar maturitățile vor fi stabilite în funcție interesul manifestat de investitori.

Prospectul de emisiune, și orice eventuale modificări ale acestuia, se publică pe: http://www.mfinante.ro, www.datoriepublica.mfinante.gov.ro, https://www.comunicatii.gov.ro, https://www.posta-romana.ro

Din dispoziția ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, A.N.A.F. a restituit în perioada 3 - 5 iunie 2019, în județul Călărași, suma de 4.999.984 lei către 2.553 contribuabili români, sumă ce reprezintă taxe auto achitate de către aceștia în perioada 1 ianuarie 2007-31 ianuarie 2017.

La nivel național, ANAF a restituit în cele 3 zile suma de 700 milioane de lei către 420.000  contribuabili români, sumă ce reprezintă taxe auto achitate de către aceștia în perioada 1 ianuarie 2007 - 31 ianuarie 2017.

Demersul Ministerului Finanțelor Publice și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală va continua până la restituirea ultimului leu datorat contribuabililor români, care au achitat taxe auto (taxe auto pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sau timbrul de mediu).