Direcția Comunitară de Evidență a Persoanelor a județului Călărași este implicată în proiectul național ”Sistem informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă – SIIEASC”, județul Călărași fiind unul din cele 6 județe care au demarat implementarea acestui proiect.

STARE CIVILĂ

La momentul actual a fost predată în vederea scanării și digitizării, arhiva ce cuprinde registrele de stare civilă întocmite de la 1921 până în prezent, urmând ca în etapa următoare să efectuăm auditul extern privind calitatea fișierelor scanate și a informațiilor digitizate. Județul Călărași va introduce în sistemul național, la finalizarea procedurilor, un număr de aproximativ 1.312.000 acte de stare civilă privind nașterea, căsătoria și decesul persoanelor.

Obiectivul general al proiectului este informatizarea sistemului de depunere a cererilor pentru înregistrarea și eliberarea efectivă a documentelor de stare civilă, precum și implementarea suportului necesar dezvoltării și accesării serviciilor electronice ce au la bază informații primare de stare civilă, iar dintre obiectivele specifice enumerăm: reducerea timpului necesar procesării tranzacțiilor informațiilor de stare civilă și a cheltuielilor de stocare a informațiilor pentru administrațiile locale și centrale pentru cele 4 evenimente primare de viață: naștere, căsătorie, divorț, deces; digitizarea documentelor de stare civilă emise în ultimii 100 de ani, aferente evenimentelor de viață primare: naștere, căsătorie, divorț, deces; creșterea gradului de interoperabilitate a sistemelor centrale și locale care prelucrează informații de stare civilă specifice serviciilor corelate cu cele 4 evenimente de viață primare; stocarea electronică și gestiunea arhivistică a documentelor digitizate; creșterea nivelului de colaborare și comunicare între comunitățile locale și instituțiile publice în problematica stării civile.

EVIDENȚA PERSOANELOR

Începând cu luna august.2021, serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor vor elibera cartea electronică de identitate.

Cartea electronică de identitate (CEI) va permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne și în sisteme informatice ale altor instituții publice sau private, precum şi utilizarea semnăturii electronice, în condițiile legii. Astfel autoritățile publice sau private își vor putea dezvolta soluții informatice pentru a facilita accesul cetățeanului la diverse servicii electronice (bancare, fiscale, sociale, financiare etc.), cu efecte majore privind simplificarea relației cu autoritățile publice, creşterea calității şi accesibilității serviciilor publice.

CEI va respecta cerințele Comisiei Europene privind securizarea documentelor în contextul combaterii terorismului, al migrației ilegale, al traficului de droguri și de persoane, cărțile de identitate actuale fiind realizate cu tehnologie din anii '90.

Noul document de identificare va oferi cetățenilor garanții suplimentare de securitate, iar instituțiilor de drept public sau privat, certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe respectivul document.

Proiectul de lege lansat în dezbatere publică, prevede posibilitatea cetățeanului de a opta pentru eliberarea unei cărți electronice de identitate, cu sau fără imaginea impresiunilor papilare a celor două degete arătătoare, sau a unei cărți de identitate simple, fără CIP, cu mențiunea că cea din urmă nu va putea fi folosită ca document de călătorie în spațiul european. În cazul minorilor, la solicitarea părinților sau a reprezentaților legali, se introduce posibilitatea eliberării unei cărți de identitate simplă sau electronică, indiferent de vârsta copilului.

CEI va permite, printre altele, autentificarea în Platforma informatică a sistemului public al asigurărilor sociale de sănătate pentru a dovedi calitatea de asigurat a titularului.

Noul document de identitate nu va conține date medicale, ci doar datele de identificare ale titularului.

Cardul de sănătate își încetează valabilitatea în momentul emiterii către titular a unei cărți electronice de identitate.

Pentru persoanele care nu vor solicita eliberarea unei cărți electronice de identitate, se vor emite în continuare carduri de sănătate, în aceleași condiții din prezent.

Sursa Facebook Consiliul Judetean Calarasi

Convocaţi marţi în şedinţă extraordinară, consilierii judeţeni au validat şi Hotărârea privind repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adaugata destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, pe unitati administrativ–teritoriale, pe anul 2020 si estimari pe anii 2021-2023.

Astfel pentru 2020, suma aprobată pentru finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale este de 7.402.000 lei (6.010 mii lei pentru drumurile judeţene / 1392 mii lei pentru drumurile comunale).

„În urma consultării primarilor care a avut loc la sediul Consiliului Judetean Calarasi, s-a convenit ca din suma de 7.402 mii lei, 6.010 mii lei s-a fie destinata finanţarii cheltuielilor privind drumurile judeţene si 1.392 mii lei cu destinatia finanţarii cheltuielilor privind drumurile  comunale. De asemenea, cu aceasta ocazie s-a mai convenit ca suma cuvenita unitatilor administrative-teritoriale din judetul Calarasi, pentru intretinerea drumurilor comunale, in anul 2020, sa fie inscrisa, deocamdata, intr-o pozitie distincta in cadrul bugetului propriu al judetului Calarasi, urmand ca pe parcursul acestui an, tot prin hotarari ale Consiliului Judetean Calarasi, sa fie repartizata pe localitati.” se arată în Referatul de Aprobare.

Pentru perioada 2021 . 2023, suma ce va fi alocată, anual, este de 3.702 mii lei.

Oraşul Lehliu Gară a intrat într-un amplu proces de modernizare, proiectele iniţiate de Executivul condus de Iulian Iacomi aflându-se în diferite stadii de implementare.

Pe agenda primarului Iacomi figurează nu mai puţin de 14 proiecte care vizează reabilitarea reţelei de apă şi canalizare, modernizarea străzilor, extinderea reţelei de apă şi canalizare, construirea unui bazin de înot.

Noul prefect al judeţului Călăraşi, Marian Stoica nu e nici bogat dar nici sărac. Potrivit Declaraţiei de Avere, Stoica deţine trei 3 terenuri agricole, cu o suprafaţă totală de 9,15 ha, achiziţionate între 2007 (5 ha), 2009 (1 ha) şi 2013 (3,15 ha). Locuieşte într-un apartament cumpărat în 2001.

Are şi 4 autoturisme cumpărate în 2006 (Dacia Logan), 2007 (BMW), 2008 (Opel) şi 2019 (Dacia Duster). În 2011 a achiziţionat şi o ambarcaţiune de agrement.

Nu are conturi şi depozite bancare în schimb are 4 credite, în valoare totală de 210.000 lei, după cum urmează: BCR (2011 – 2021: 80 de mii de lei), CEC (2015-2020: 25 de mii de lei), Banca Transilvania (2019-2022: 30 de mii de lei) şi BRD (2019-2024: 75 de mii de lei).

În 2018 a câştigat din pensia de serviciu 122.200 de lei (10.183 lei lunar) iar soţia sa a avut venituri din salarii de 64.800 lei şi din arendă, 20 de mii de lei.

Marian Stoica, general de brigadă (r), a devenit prefect pe 14 ianuarie având susţinerea liderilor PNL Călăraşi, Dan Drăgulin şi Răducu Filipescu.

Până să devină reprezentant al Guvernului în teritoriu, Stoica a fost timp de 3 zile (29 noiembrie-1 decembrie) angajat al Primăriei oraşului Măgurele, intrând astfel în corpul funcţionarilor publici. S-a transferat la Primăria Călăraşi, în calitate de consilier superior prestând activităţi de execuţie privind managementul proiectelor (2-9 decembrie) şi apoi la Instituţia Prefectului unde în calitate de consilier superior a desfăşurat activităţi de execuţie în cadrul Serviciului juridic verificarea legalităţii, a aplicării actelor normative şi contencios administrative (9 decembrie – 13 ianuarie).

Un comerț civilizat pentru călărășeni, o prioritate a administrației publice locale călărășene! #PiațaCentrală #BazarBig #PiațaOrizont

Două obiective destinate comerțului vor fi #RECONSTRUITE în acest an, iar un altul va fi modernizat și reabilitat! Sunt investiții care se ridică la o sumă considerabilă, de circa 2,4 milioane de euro, bani din fonduri proprii.

1. Piața Centrală – fosta clădire a fost demolată imediat cum s-a constatat afectarea gravă a structurii de rezistență, un pericol iminent pentru comercianții care își desfășurau activitatea acolo. După procedurile obligatorii de achiziție publică, în toamna anului trecut a fost semnat contractul de proiectare și execuție lucrări și proiectare. Proiectarea se află pe ultima sută de metri, astfel că estimăm ca lucrările să demareze la începutul primăverii. Noua clădire a Pieței Centrale și reabilitarea centrului pietonal (ce se va realiza cu fonduri europene-circa 6 milioane de euro) vor revitaliza zona centrală veche a orașului. #zonacentrală #revitalizare
2. Bazar Big – 87 de spații noi comerciale pe o suprafață de 1549,42 mp vor fi puse la dispoziție de viitorul Bazar Big, ale căror lucrări vor demara în aproximativ două luni, perioadă aferentă proiectării. Lucrările sunt estimate să dureze 5 luni și jumătate. #condițiiDECENTEpentrucomercianți
3. Piața Orizont Hala de legume și fructe – un alt proiect important, de modernizare și reabilitare a actualei clădiri unde expun spre vânzare producătorii de legume și fructe va prinde contur în acest an. Contractul de lucrări a fost semnat și în această primăvară vor începe lucrările. Investiția va completa toate investițiile realizate de administrația locală în ultimii ani din zona Orizont: piața în aer liber, zona pentru florari, pavajele refăcute. #reabilitare #comerțcivilizat

Alte investiții realizate de #PMC în ultimii ani, direct sau prin Serviciul Public Piețe Oboare: asfaltare și tarabe noi în Piața Cuza Vodă, piața în aer liber din Piața Orizont, sistematizare și gard nou Oborul săptămânal.

Preşedintele Vasile Iliuţă a anunţat marţi în plenul şedinţei extraordinare de plen că pentru acest an, Consiliul Judeţean va suplimenta cu 16 milioane de lei sumele ce vor fi alocate Primăriilor din fondul constituit la dispoziţia CJ, în procent de 6% din impozitul pe venit estimat a fi încasat (adică iniţial 11.912.000 lei).

Astfel Primăria Călăraşi va primi în plus faţă de suma stabilită iniţial de 212 mii lei, 1,566.000 lei. Şi Primăria Olteniţa va primi în plus 900 de mii, după ce iniţial îi fusese alocată suma de 200 de mii.

Toate celelate UAT (toate cele 50 de primării comunale şi celelalte 3, orăşeneşti), vor primi în plus fiecare câte 250 de mii de lei.

Suma corespunzătoare cotei de 6% din impozitul pe venit estimat a se încasa reprezintă fond la dispoziţia consiliului judeţean, acesta repartizandu-se integral în anul 2020 comunelor, oraşelor şi municipiilor, prin hotărâre a consiliului judeţean, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, pentru susţinerea programelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală, precum şi pentru cheltuielile de funcţionare, pe care unităţile administrativ-teritoriale din judeţ, în mod justificat, nu le pot finanţa din veniturile proprii şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale.