Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să discute şi să se pronunţe săptămâna viitoare pe mai multe sesizări.

* Marţi, CCR ia în discuţie sesizarea Avocatului Poporului în legătură cu prevederile OUG 57/2019 privind Codul administrativ.

Pe 28 august 2019, Avocatul Poporului a anunţat că a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a OUG 57/2019 privind Codul administrativ.

În sesizarea transmisă CCR se susţine că OUG nu răspunde exigenţelor Constituţiei privind delegarea legislativă, astfel cum aceasta a fost dezvoltată prin jurisprudenţa Curţii.

În urma analizării actului normativ, Avocatul Poporului a constatat, între altele, că în cuprinsul ordonanţei sunt reglementate o serie de aspecte care nu au legătură şi nu sunt nici interdependente cu motivele invocate de Guvern în susţinerea urgenţei şi situaţiei extraordinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanţe, se arată în sesizare.

În opinia Avocatului Poporului, ordonanţa contravine prevederilor articolului 69 din Constituţie privind mandatul reprezentativ, ale articolului 109 referitoare la răspunderea membrilor Guvernului şi ale articolului 111 alineatul (1) privind controlul parlamentar al activităţii Executivului.

Potrivit sursei citate, OUG 57/2019 contravine articolului 115 alineatul (6) din Constituţie, întrucât afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului, în speţă Guvernul.

"Analizând noua soluţie legislativă, Avocatul Poporului constată că din condiţiile generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului a fost înlăturată condiţia incompatibilităţii, ceea ce produce consecinţe negative prin fragilizarea statutului membrilor Guvernului şi a instituţiei în ansamblu", explică Avocatul Poporului.

* Miercuri, Curtea Constituţională s-ar putea pronunţa pe sesizarea depusă de USR privind numirea lui Marian Neacşu în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.

Curtea Constituţională a amânat de mai multe ori dezbaterea acestei sesizări, care a fost depusă pe 5 iulie 2019.

"Profilul lui Marian Neacşu este incompatibil cu cerinţele prevăzute de lege pentru această funcţie, întrucât nu are vechimea şi experienţa care sunt cerute de lege. În plus, el nu poate ocupa un loc în Comitetul de reglementare al ANRE, întrucât a primit o condamnare penală definitivă", explica, la acea dată, deputatul USR Cristina Prună.

Parlamentul l-a validat pe 26 iunie 2019 pe Marian Neacşu în funcţia de vicepreşedinte al ANRE.

* Tot miercuri, CCR ar putea lua o decizie pe cererea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională cu fostul ministru al Justiţiei Ana Birchall.

Curtea a amânat de mai multe ori soluţionarea acestei sesizări.

Pe 12 noiembrie 2019, magistratul-asistent a menţionat că preşedintele CSM a depus la dosarul cauzei un înscris prin care arăta că, prin schimbarea titularului portofoliului de ministru al Justiţiei, ar fi inoportună soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională intervenit între MJ şi CSM.

În data de 8 octombrie 2019, Lia Savonea a denunţat "criza fără precedent" din cadrul CSM generată de lipsa cvorumului de la şedinţele de plen, anunţând că va sesiza CCR în privinţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de acţiunile ministrului Justiţiei de la acea dată, Ana Birchall, pe care o acuza de "ingerinţă gravă în activitatea procurorilor" şi "acţiuni de subminare a autorităţii CSM".

* Şi în cazul sesizării pe alegerea lui Teodor Meleşcanu în funcţia de preşedinte al Senatului ar putea fi luată miercuri o decizie de către judecătorii constituţionali.

Sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor hotărârii pentru alegerea preşedintelui Senatului, formulată de 33 de senatori, a fost luată prima dată în discuţie în şedinţa din data de 16 octombrie 2019.

Pe 10 septembrie 2019, Teodor Meleşcanu, de la ALDE, a fost ales, în plen, preşedintele Senatului. Ulterior, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, anunţa că mai mulţi parlamentari din Opoziţie au semnat o sesizare către CCR privind modul în care Meleşcanu a fost ales la conducerea Senatului, având şi susţinerea social-democraţilor la acel moment.

* Curtea Constituţională a României va dezbate miercuri şi cererea preşedintelui Senatului, Teodor Meleşcanu, de soluţionare a unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în privinţa constituirii completurilor de judecată.

Pe 7 noiembrie 2019, Teodor Meleşcanu a sesizat Curtea Constituţională cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte în privinţa constituirii completurilor de judecată.

"Încă din anul 2018, Curtea Constituţională s-a pronunţat în privinţa legalităţii constituirii unor completuri la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, mai exact completurile de 5 judecători abilitate prin lege să judece înalţii demnitari ai statului. Cu această ocazie, Curtea a arătat cu valoare de principiu şi în acord cu art. 73 alin. 3 lit. l) şi art. 126 alin. 4 din Constituţia României că regulile privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, în general, şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în special, sunt de domeniul legii organice. Altfel spus, doar Parlamentul României, prin lege organică, poate stabili organizarea şi funcţionarea instanţelor de judecată, inclusiv modul de constituire a completurilor de judecată. Aceasta, deoarece, într-un stat de drept european şi democratic, Justiţia se înfăptuieşte numai prin lege şi în numele legii", explica Meleşcanu.

În opinia sa, "dacă în privinţa completurilor de 5 judecători, Curtea Constituţională a stabilit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă pe care l-a adoptat a adăugat în mod nepermis la lege, în privinţa completurilor de 3 judecători toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai înaltă instanţă de judecată a ţării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii".

Instanţa supremă susţinea în punctul de vedere transmis CCR că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ, iar preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, a reclamat la CCR o eventuală culpă a legiuitorului.

Sursawww.agerpres.ro

Primăria Municipiului Călărași vă prezintă investițiile finalizate, demarate sau continuate pe parcursul anului 2019, pe categorii de lucrări, realizate din fonduri ale bugetului local sau atrase în cadrul PNDL.

Străzi

• Modernizare străzi în cartierul Mircea Vodă – LOT 1 – lucrări în continuare

Străzile Grădiștea, Mihai Viteazul, Crângului, Dumbravei, Năvodari

Valoare decontată anul 2019 - 3.762.092,86 lei cu TVA

Trotuare și carosabil realizate în proporție de 100% pe toate străzile, mai sunt de realizat marcajele

• Reparații capitale străzi în mun. Călărași – LOT 1 – lucrări în continuare

Străzile  Mușețelului, Bd. Cuza Vodă șți str. Știrbei Vodă – lucrări finalizate anul trecut

Valoare decontată în anul 2019 – 2.771.951,76 lei cu TVA

• Amenajare perisagistică și modernizare Bd. Nicolae Titulescu între str. Cornișei și str. Locomotivei – lucrări în continuare

Tronson Cornișei-București – infrastructură 80%, montaj pavele 90%

Tronson Republicii-București – infrastructură 80%, montaj pavele 80%

Tronson Republicii-Locomotivei- infrastructură 80%

Valoare decontată în anul 2019 – 5.487.560,89 lei cu TVA

• Reabilitare și modernizare str. Grivița – lucrări în continuare

Tronson Bd. Cuza Vodă – str. Dobrogei – carosabil 80%

Tronson Bd. Cuza Vodă – str. Pompieri – iluminat 90%

Tronson Bd. Cuza Vodă – str. Eroilor – fibră optică 90%

Valoare decontată în anul 2019 – 3,807,081,69 lei cu TVA

• Întreținere Strada Varianta Nord

Valoare decontată în anul 2019 – 534,072 lei cu TVA

• Întreținere străzi de către SPPSV, printre care: Dacia,  Romană, Prunului, Frunzelor, Fundătura Cazărmiui II, Fundătura Cazărmii IV, dr. ing. Ion Ciulinaru, Toamnei, Turturelelor, Prel. Mihai Viteazul, Prel. Năvodari,

Canalizare și apă  

• Execuție rețea canalizare pluvială str. Locomotivei

Executat – 19%

• Execuție Rețea Canalizare menajeră și pluvială cartier Măgureni

Lucrări ce doar au fost începute ca și organizare de șantier, urmează reluarea lor odată cu vremea prielnică acestora

• Execuție canalizare pluvială str. Năvodari tronson Prel. Luceafărului-str. Victoriei

Valoare decontată – 531.381,37 lei

• Execuție rețea apă str. Sloboziei  tronson Bd. Republicii-cale ferată

Valoare decontată – 199.294,54 lei

• Reparații rețea canalizare blocuri H7, H16 și N25

Valoare decontată – 62.523,65 lei

• Întreținere rețea apă Bd. Cuza Vodă tronson Flacăra-București

Valoare decontată – 32.672,64 lei

• Stație pompare ape uzate cartier residential echipamente hidraulice

Valoare decontată –97.042,17 lei

• Întreținere rețea apă str. Știrbei Vodă tronson str. Mușețelului – cimitir

Valoare decontată – 308.211,31 lei

• Canalizare Parc Speranței și blocuri J

Valoare decontată – 37.334,73 lei

• Canalizare și racorduri Bd. Republicii tronson str. Sloboziei-str. Pompieri

Executat 90%, valoare decontată – 68.177,44 lei

• Execuție rețea apă bazin de înot

Valoare decontată – 18.816,76 lei

• Canalizare strada Doina

Valoare decontată – 79.918,02 lei

În anul 2019 au fost contracte lucrări de execuție pentru care se va emite în curând ordinul de începere a lucrărilor, astfel:

• Canalizare str. Dobrogei tronson Bd. 1 Mai – Parc Central
• Canalizare Menajeră și pluvială str. Sf. Nicolae
• Canalizare Menajeră și pluvială str. Oborului

Rețea apă și canalizare pluvială str. Pescăruși tronson Panduri-Gral Constantin Pantazzi

Unități de învățământ

• Construire Grădinița cu 8 Grupe – lucrări în continuare

Instalație electrică – 90%

Instalație sanitară – 95%

Instalații termice – 90%

Amenajări exterioare – 90%

Valoare decontată – 1.717.989,42 lei

Trotuare și parcări

• Întreținere trotuare-lucrări complementare pe străzile Panduri și Macului

Valoare decontată – 239.153,54 lei

• Amenajare trotuare str. Pescăruș și str. Victoriiei tronson Panduri-Victoriei

Valoare decontată –95.313,59 lei

• Întreținere parcări de către SPPSV Blocuri J11 – J12, blocuri N23-N26, Parcare bloc L33, blocuri I 11, I 12 și I13, bloc B8,

În anul 2019 au fost contracte lucrări de execuție pentru care se va emite în curând ordinul de începere a lucrărilor pentru:

• Amenajare parcare Bloc A5 (A1)

BIROUL DE PRESĂ

Vineri, 17 ianuarie, a.c., în sala de ședințe a Consiliului Județean Călărași, s-a desfășurat Evaluarea activității Inspectoratului de Jandarmi Județean Călărași în anul 2019, eveniment la care au participat prefectul judeţului Călărași, domnul Marian Stoica, reprezentantul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, domnul colonel Vlădășcău Adrian, reprezentanţi ai structurilor M.A.I. şi instituțiilor din judeţ cu care inspectoratul cooperează și colaborează, precum şi cadre militare ale inspectoratului.

În cadrul acestei activități de bilanț, inspectorul șef al Jandarmeriei Călărași, colonel Marcu Ionel, a prezentat activitățile organizate, misiunile executate și rezultatele obținute în anul precedent, conturând, totodată și principalele direcții de acțiune pentru anul în curs.

În anul care a trecut jandarmii călărășeni au executat 5926 misiuni de ordine publică (cu 285 de misiuni mai mult față de anul 2018), dintre care 249 de misiuni în cooperare/colaborare cu alte instituţii. Au fost constituite 2908 patrule mixte în cooperare cu Poliţia, iar pe timpul executării misiunilor specific au fost sesizate 165 de fapte de natură penală cu 190 de făptuitori și în cooperare cu poliţia, jandarmii au participat la constatarea a 189 de fapte de natură penală, cu 194 de făptuitori.  

În perioada supusă analizei au fost constatate şi aplicate un număr de 1579 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 517.700 lei dintre care 180 au fost avertismente scrise.

De asemenea, au fost puse în executare 490 de mandate de aducere în localități pe raza judeţului Călărași, emise de instanţele de judecată şi organele judiciare iar prin sistemul național unic apel de urgență „112” jandarmii au intervenit în 102 situaţii şi la 21 alte solicitări telefonice directe din partea cetăţenilor.

Totodată, pe parcursul anului trecut au fost desfăşurate 167 activităţi de prevenire a faptelor antisociale în cadrul unor programe pe această temă în instituţiile de învăţământ preuniversitar, cu ocazia adunărilor publice dar şi pe timpul desfăşurării competiţiilor sportive.

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Călăraşi a asigurat paza și protecția instituțională la  18 obiective date în competență, totodată, fiind asigurată paza, supravegherea şi intervenţia pe traseul conductelor de transport produse petroliere aparţinând Conpet S.A., în zona de responsabilitate, precum şi paza transporturilor de bunuri şi valori în beneficiul Trezoreriei Călăraşi, paza transporturilor de bunuri, valori, produse cu caracter special în beneficiul propriu şi protecţia transporturilor de corespondenţă clasificată, împreună cu lucrători ai Direcţiei Judeţene de Informaţii Călăraşi.

În anul 2019 prioritățile Jandarmeriei Călărași au fost reprezentate de creșterea gradului de siguranță a cetățeanului, prin întrebuințarea eficientă a structurilor de ordine publică în zonele de responsabilitate, consolidarea structurii organizatorice precum și creșterea capacității de asigurare a suportului logistic pentru realizarea misiunilor, conform competențelor.

Prin valorile profesiei noastre, vom reprezenta permanent un punct de echilibru între cetățeni și instituțiile statului, desfășurându-ne activitatea în interesul comunității, în vederea asigurării climatului de ordine și siguranță publică.

COMPARTIMENTUL INFORMARE, RELAŢII PUBLICE ŞI CU PUBLICUL

Cinci unităţi de învăţământ din judeţul Călăraşi au fost incluse pe lista Programului pilot Masă caldă care cuprinde nu mai puţin de 150 de şcoli, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă publicat de ministerul Educaţiei.

E vorba de Liceul Tehnologic Duiliu Zamfirescu din Dragalina pentru care se va aloca suma de 1614 mii lei, Şcoala Gimnazială nr. 1 Ciocăneşti, cu suma de 554 mii lei, Şcoala Gimnazială nr. 1 din Ulmu, cu 168 de mii de lei, Liceul Tehnologic Constantin George Călinescu, cu suma de 706 mii lei şi Şcoala Gimnazială nr. 1 Modelu, pentru care este “prinsă” suma de 642 mii lei.

Măsura vine după ce în decembrie anul trecut fusese publicat un alt proiect de OUG care prevedea extinderea de la 50 de şcoli la 100 a acestui program, cu menţiunea că în anul 2019 s-a constata că în unele şcoli în care proiectul a fost pilotat din 2016 abandonul şcolar a fost eradicat.

Cele 150 de unități învăţământ cu grade de complexitate și particularități educaționale diferite, propuse pentru a fi cuprinse în program sunt dispuse echilibrat la nivel național, în medii rezidențiale diverse – Urban (mare, mic, central, periferic)/ Rural (mare, mic, accesibil, greu accesibil, izolat), și vor avea statut de unități de învățământ pilot, conform prevederilor legale în vigoare, în care se va implementa programul.

Prima categorie de unități de învățământ include unități de învățământ situate în medii geografice izolate/ greu accesibile – deltă, munte, câmpie (zonă depopulată/ zonă greu accesibilă din cauza condițiilor naturale), în medii sociale defavorizate (comunități cu grad mare de vulnerabilitate – populație rromă, copii cu părinți plecați la muncă în străinătate și supuși unor forme disimulate de abandon parental, copii supuși unor forme de abuz parental prin muncă, abandonul școlii, cutume și mentalități culturale restrictive, în defavoarea minorului etc.) în medii sociale cu grad ridicat de pauperitate.

În cea de-a doua categorie, cu rol de motor de incluziune socială, sunt incluse în continuare liceele și colegiile pedagogice, unități de învățământ complexe, cu statut de centre de resurse educaționale, care reunesc elevi din toate ciclurile de învățământ, preșcolar – primar – gimnazial și liceal, având în vedere faptul că, prin structura lor, acestea au și școli de aplicație pentru practica pedagogică. Având în vedere specificul și finalitățile educaționale, aceste unități de învățământ complexe au și un procent ridicat de elevi proveniți din mediul rural, potențiali facilitatori pentru implementarea și diseminarea proiectului.

Bugetul estimat este de 104.209.000 lei

Sursa www.edupedu.ro

Zilele trecute ministrul Educației și Cercetării, doamna Monica Anisie, a vizitat inopinat, alături de jurnaliști, două unități de învățământ din județul Ialomița, pentru a vedea cu ce greutăți se confruntă învățământul românesc. Controalele au căpătat forma unor “descinderi”, fără să fie respectate condițiile legii, ceea ce a transformat o intenție bună a ministrului, într-un act care a provocat nemulțumiri mari în rândul colegilor noștri, după ce o învățătoare a fost umilită în fața copiilor și a camerelor de filmat. Credem că în urma acestor controale trebuie văzută realitatea educației din România, în ansamblu: școlile sunt lipsite de condiții optime pentru desfășurarea actului educativ, iar cei care au de suferit sunt atât elevii, cât și cadrele didactice.

În data de 14 ianuarie ministrul Educației și Cercetării, doamna Monica Anisie, însoțită de reprezentanți ai mass media, a vizitat două unități de învățământ din județul Ialomița, obiectivul principal fiind, conform celor afirmate de doamna ministru, de a vedea la fața locului o parte a problemelor cu care se confruntă învățământul din România.

Așa a aflat că cele două unități de învățământ au toalete în curtea școlii, nu au pază, numărul îngrijitoarelor este insuficient, iar naveta cadrelor didactice nu este decontată, fiind și cazuri în care costurile navetei ajung și la 800 de lei. Este de apreciat faptul că doamna ministru a luat legătura și cu primarii acelor localități, solicitându-le să urgenteze construcția acestor toalete și să găsească bani pentru a se deconta naveta cadrelor didactice. Problemele găsite în teren, în urma controalelor, sunt lucruri semnalate de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ constant, de ani de zile, însă au fost ignorate. Situația din școli este efectul costului standard, indicator care este groparul învățământului românesc. Toate aceste lipsuri din unitățile de învățământ sunt consecințele subfinanțării crase!

Descinderea ministrului educației în sala de clasă, argumentată de faptul că a auzit-o pe doamna învățătoare țipând la un elev și muștruluirea acesteia în fața elevilor și a camerelor de filmat a creat o stare de indignare justificată în rândul cadrelor didactice și nu numai. Asta pentru că multe cadre didactice din România s-au simțit în ipostaza neplăcută în care a fost doamna învățătoare și au privit gestul ministrului ca pe unul de imagine în fața opiniei publice. Pedagogic nu se face așa! Chiar dacă doamna învățătoare a folosit un ton mai ridicat, corect era dacă doamna ministru avea o discuție cu acest cadru didactic, după terminarea orei și nu în fața elevilor. Ceea ce trebuie șă știe și să respecte cei care fac astfel de controale în unitățile de învățământ, fie că sunt inspectori școlari, inspectori școlari generali sau miniștri este că, în conformitate cu prevederile art. 272 din Legea educației naționale:

(1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăşurării activităţii didactice de nicio autoritate şcolară sau publică;

(3)Înregistrarea prin orice procedee a activităţii didactice poate fi făcută numai cu acordul celui care o conduce.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ nu sprijină nicio formă de derapaj în unitățile de învățământ, fie că acesta este făcut de un cadru didactic la ore, fie că este realizat de un ministru aflat într-un control. Legea trebuie respectată de toată lumea. În plus, așteptăm din partea ministrului Educației și Cercetării un rezultat public al acestor verificări care vor avea loc și în alte unități școlare, dar și măsuri concrete de rezolvare a problemelor cu care se confruntă educația din România. Altfel, nu vrem să rămânem doar cu imaginea unui “spectacol” prezentat jurnaliștilor.

"Este de apreciat faptul că ministrul Educației este preocupat de ce se întâmplă în școlile din România și vrea să vadă pe viu realitățile din acestea. Poate așa va avea argumente să bată cu pumnul în masa Guvernului României și să atragă atenția că educația are nevoie de fonduri suplimentare și că acest cost standard subdimensionat distruge acest domeniu atât de important. Însă, doamna ministru nu trebuie să uite că orice control sau inspecție într-o unitate de învățământ trebuie să se facă respectând niște reguli stabilite prin lege. Altfel, există riscul major ca o bună intenție avută în vedere când se face un asemenea control, să se transforme într-un eșec. Am convingerea că, pe viitor, astfel de lucruri nu se vor mai repeta, iar verificările vor scoate la suprafață problemele în ansamblul lor", a declarat Simion Hancescu, președinte FSLI.

Deşi de la începutul anului ne tot ameninţă cu „tăierile”, susţinând că nu mai sunt bani de tocat aiurea, liberalii sunt foarte atenţi însă cu clientela de partid. Cea care a mărşăluit pe străzile patriei ca să-i convingă pe români de beneficiile României Educate, anul trecut.

În acest sens, „cei mai buni” membri de partid sunt sau urmează să fie promovaţi în funcţii de conducere. Iar Instituţia Prefectului e locul unde lucrurile merg ca unse. Că se poate doar din pix. La Călăraşi ca să împace şi capra şi varza, Guvernul condus de Orban cel bun, va propune doi subprefecţi, prevalându-se de prevederile Codului Administrativ care în cazul de faţă e foarte bun în raport cu „nevoile” PNL-ului.

Primul nume cert este al lui Nicolae Dumitru, inspector şef adjunct în cadrul ITM Călăraşi, susţinut, spune lumea din partid, de europarlamentarul Dan Motreanu, liberal influent la Centru. Pentru cel de-al doilea loc se bat ca la Politehnică pe vremuri Ion Stan, director al Direcţiei Agricole şi Nicolae Chirana, director adjunct al AJOFM Călăraşi. Cele mai mari şanse le-ar avea Ion Stan, susţinut din capul locului de senatorul Filipescu. Omul a mai fost subprefect, ştie cu ce se mănâncă treaba şi în plus e destul de muncitor.

Dar cum vor ajunge ambii acolo? Păi, prima condiţie, cea de funcţionar public e îndeplinită. A doua e pe cale să se producă. Aleşii partidului se vor transfera pentru o scurtă perioadă în cadrul Prefecturii iar de aici vor fi „detaşaţi” ca subprefecţi. E o portiţă pe care au identificat-o liberalii tot în cadrul Codului Administrativ. Altfel, ar fi trebuit ca cei doi să fi fost musai înalţi funcţionari publici.

La fel s-a procedat şi în cazul actualului prefect Marian Stoica, nevoit să dea examen de intrare în corpul funcţionarilor publici la Primăria oraşului Măgurele iar de acolo s-a transferat la Primăria Călăraşi şi de aici la Prefectură.

Pe scurt, nu sunt bani pentru salarii, în schimb se găsesc marafeţi pentru clientela de partid care trebuie şi ea într-un fel premiată pentru eforturile depuse în cele două campanii electorale în 2019.

CODUL ADMINISTRATIV

ARTICOLUL 249

Rolul prefectului și al subprefectului

(5) Pentru îndeplinirea atribuțiilor și prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecți. Prefectul municipiului București este ajutat de 3 subprefecți.

ARTICOLUL 250

Statutul prefectului și al subprefectului

Funcțiile de prefect și de subprefect sunt funcții din categoria înalților funcționari publici.