Pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare a Consiliului Local municipal Olteniţa, desfăşurată marţi, 28 decembrie, s-a aflat, în premieră, Proiectul de hotărâre privind aprobarea contractării unei finantari rambursabile interne in valoare de 12.550.642 lei (în jur de 2,5 milioane de euro). Potrivit iniţiatorului, primarul Costinel Milescu banii ar trebui să reprezinte un soi de buffer investiţional urmând a fi utilizaţi pentru cofinanţarea proiectului de reabilitare şi modernizare a Ambulatoriului Spitalului Municipiului Olteniţa sau a proiectelor de reabilitare termică a 3 unităţi de învăţământ dacă se va obţine finanţarea prin Administraţia Fondului de Mediu. Împrumutul se întinde pe 10 ani din care 3, perioadă de graţie. Deşi a stârnit discuţii, proiectul de hotărâre a fost adoptat înregistrându-se doar 5 abţineri.

Tot pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare s-a aflat şi Proiectul de hotărâre privind rectificarea bugetului local al U. A.T. Municipiul Olteniţa, pe anul 2021, iniţiat tot de primarul Milescu.

Guvernul României a aprobat astăzi ordonanţa de urgenţă elaborată de Ministerul Finanţelor care reglementează prelungirea valabilităţii până la 30 iunie 2022 a Programului IMM Invest, respectiv până la 30 iunie 2023 perioada în care poate fi efectuată plata grantului, şi majorează plafoanele reprezentând granturi ce pot fi acordate în cadrul Programului, în sectorul pescuitului şi acvaculturii, în domeniul producţiei primare de produse agricole, sectorul alimentar şi celelalte domenii de activitate.

Actul normativ aprobat în Guvern prevede un plafon de garanţii de stat pentru anul 2022 de 10 miliarde lei, din care 5 miliarde lei alocate subprogramului AGRO IMM INVEST. Bugetul schemei de ajutor de stat a fost majorat la 2,34 miliarde lei (473,90 milioane euro) pentru 48.726 de beneficiari.

Totodată, în conformitate cu prevederile Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de Covid-19, vor creşte plafoanele reprezentând ajutor de stat la:

- 345.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii,

- 290.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole,

- 2.300.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul alimentar, precum şi în celelalte domenii de activitate.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) şi Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA (FGCR) vor acorda garanţii în cadrul subprogramului AGRO IMM Invest.

Solicitărilor de acordare a creditelor garantate în cadrul programului depuse până la data de 31 decembrie 2021 şi aflate în curs de analiză li se aplică prevederile legale aflate în vigoare la data depunerii lor, prin prelungirea de către Comisia Europeană a valabilităţii Cadrului temporar până la data de 30 iunie 2022.

De asemenea, prin actul normativ, se aprobă ca perioada de maximum 24 de luni privind salariul minim brut pe ţară să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2022. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit în condiţiile alin.(1) al art.164 din Legea nr.53/2003 poate fi aplicat pentru un salariat atât pentru contractele individuale de muncă nou încheiate, cât şi pentru contractele individuale de muncă aflate în derulare.

Pentru anul 2022, cea mai mare provocare a preşedintelui Consiliului Judeţean, Vasile Iliuţă este demararea lucrărilor de reabilitare a Prefecturii judeţului Călăraşi, clădire emblematică nu doar pentru municipiul reşedinţă de judeţ ci şi pentru judeţul Călăraşi. Într-un interviu video postat pe pagina de Facebook a Consiliului Judeţean Călăraşi, Iliuţă susţine că amplasamentul a fost predat constructorilor, lucrările urmând a fi finalizat în următorii 3 ani.

„Cel mai mare proiect pe care-l avem în aşteptare este reabilitarea sediului Prefecturii Judeţului Călăraşi. Constructorii au început modernizarea Palatului Prefecturii. Am spus încă din 2016 că va fi una din priorităţile mandatului meu. Am aşteptat nu mai puţin de 3 ani ca să preluăm Prefectura din cauza unei neglijenţe produsă în 2014 când nu s-a semnat procesul de predare – primire pentru încă 10 ani aşa cum se procedase în 2004. Am stat 3 ani ca să primim avizul necesar de la Ministerul Afacerilor Interne şi apoi încă unul ca să redactăm documentaţia pentru scoaterea la licitaţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare. Astăzi suntem în faza de predare a amplasamentului şi demarăm lucrările. Avem la dispoziţie 3 ani pentru ca acest obiectiv simbol al Călăraşiului să fie finalizat.’, a declarat Iliuţă care a mai adăugat că în 2022 CJ Călăraşi ar putea beneficia de alocări guvernamentale pentru echilibrarea bugetului Judeţului mai mari cu aproape 50% faţă de acest an.

„După câte văd, se anunţă un an bun care promite din punct de vedere financiar. Alocările guvernamentale pentru echilibrarea bugetului Judeţului ar putea fi mai mari cu aproape 50% faţă de 2021, ceea ce ne dă posibilitatea să continuăm proiectele pe care le-am început. Dacă vom finanţa lucrările la Prefectură, împreună cu primarul Marius Dulce vom moderniza strada Bucureşti şi pietonalul, tronsonul din faţa Consiliului Judeţean şi până la Piaţa Mare, cu siguranţă finalul va fi unul spectaculos.”, a conchis şeful CJ Călăraşi.

La începutul acestei luni, consilierii judeţeni au adoptat Hotărârea privind predarea către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin Compania Națională de Investiții ”C.N.I.” S.A., a amplasamentului din str. Sloboziei nr. 9-11, municipiul Călărași, județul Călărași și asigurarea condițiilor în vederea executării obiectivului de investiții ”Centru Socio-Cultural Călărași (fost Palat Administrativ).

Amplasamentul, însemnând clădirea, în suprafaţă construită de 2.237 mp şi terenul aferent, în suprafaţă de 9.775 mp, se află în administrarea Consiliului Judeţean Călăraşi.

Din bugetul propriu al Judeţului Călăraşi se vor finanţa cheltuielile pentru servicii și lucrări, în valoare de 5.050.406,70 lei exclusiv TVA, 6.009.752,24 lei cu TVA. Valoarea totală a investiției este de 64.952.678,42 lei exclusiv TVA, 77.210.886,76 lei cu TVA, conform deviz general.

Consiliul Județean Călărași va avea obligaţia ca după predarea amplasamentului și a obiectivului realizat să mențină destinația acestuia și să îl întrețină pe o perioadă de minim 15 ani.

Preşcolarii şi elevii din comuna Grădiştea au primit de Crăciun cadouri oferite de conducerea Primăriei care a reuşit să facă rost de resursele financiare necesare achiziţionării acestora din sponsorizări. Fără să utilizeze astfel fonduri de la bugetul local! Nu mai puţin de 12 societăţi agricole şi comerciale şi o persoană fizică au răspuns apelului lansat de primarul Vasile Matei, încheind contracte de sponsorizare cu UAT Comuna Grădiştea, cu sume cuprinse între 500 şi 10.000 de lei.

În acest sens, în şedinţa extraordinară din 20 decembrie, consilierii locali au votat Hotărârea privind aprobarea unor contracte de sponsorizare, conform prevederilor legale în vigoare, în sumă totală de 31.100 de lei.

În altă ordine de idei, în noaptea dintre ani, Primăria organizează un spectacol de artificii, pentru a marca trecerea în 2022, pe stadionul ,,Nelu Baraitaru” din satul Grădiștea. „Vă așteptăm să ciocnim, cu mare bucurie, o cupă de șampanie!”, se arată într-un mesaj postat pe Facebook.

Preşedintele CJ Călăraşi, Vasile Iliuţă a declarat într-un interviu video postat pe pagina de Facebook a instituţiei că anul care se încheie a fost unul dificil din cauza resurselor financiare reduse primite de la Guvern pentru echilibrarea bugetului Judeţului precum şi a relaţiei instituţionale precare cu conducerea Prefecturii Călăraşi, neînţelegerile fiind cunoscute şi la nivel naţional în cadrul PSD şi respectiv PNL.

„A fost un an destul de greu. Am câştigat alegerile locale, nu şi pe cele generale şi asta a însemnat bani mai puţini plus poziţia „extraordinară” din partea Prefecturii, toate acestea resimiţindu-le din plin în această perioadă. Acum la final de an, am intrat şi la guvernare. O să avem 2 subprefecţi, secretar de stat, subsecretar de stat, directori la nivel naţional, ceea ce implică şi mai multă responsabilitate. Intrarea la guvernare înseamnă o derulare mai facilă a proiectelor cu finanţare naţională şi europeană, precum şi obţinerea avizelor şi autorizaţiilor de la nivel naţional mai uşor.”, a spus Iliuţă care a continuat „Suntem o echipă care a venit la guvernare asumându-şi nişte promisiuni pe care încercăm să le îndeplinim. De aceea îmi doresc foarte mult împreună cu această echipă să continuăm proiectele începute şi să demarăm în perioada următoare cel puţin tot atâtea proiecte pe cât avem în derulare.”

Agenția Națională de Integritate a constatat conflictul de interese de natură administrativă în cazul viceprimarului localității Cuza Vodă, Viorel Buzoianu precum și a consilierului local din cadrul aceleiași comune, Vasile Vlăsceanu, după cum urmează:

În perioada exercitării mandatului 2016 – 2020 de viceprimar, Viorel Buzoianu a participat la deliberarea și adoptarea a trei Hotărâri ale C.L. prin care au fost aprobate impozitele și taxele locale pentru anii 2019, 2020, respectiv 2021 pentru Comuna Cuza Vodă, având un interes personal de natură patrimonială în problema supusă dezbaterilor, întrucât deține împreună cu soția sa, o suprafață totală de 29,2797 ha de teren extravilan pe raza comunei Cuza Vodă.

În perioada exercitării mandatului de consilier local (2016-2020), Vasile Vlăsceanu a participat la deliberarea și adoptarea a trei Hotărâri ale C.L. prin care au fost aprobate impozitele și taxele locale pentru anii 2019, 2020, respectiv 2021, pentru Comuna Cuza Vodă, având un interes personal de natură patrimonială în problema supusă dezbaterilor, întrucât deține împreună cu soția, o suprafață totală de 48,4529 ha de teren extravilan pe raza comunei Cuza Vodă.

În ambele cazuri, persoanele evaluate au încălcat astfel prevederile art. 228 din O.U.G nr. 57/2019, coroborat cu prevederile art. 70, art. 71 și art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

- art. 70 din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.”

- art. 71 din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.”

- art. 76 din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „(1) Primarii şi viceprimarii (…) sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I . (2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.”