E. Muşat: În nici unul din cele 3 proiecte de management, nu s-au regăsit indicatorii prevăzuţi de lege

emusatJoi, 15 iunie s-a desfăşurat concursul pentru ocuparea funcţiei de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi. Nici unul dintre cei 3 candidaţi înscrişi n-a reuşit să obţină punctajul minim necesar pentru câştigarea concursului. Camelia Ghiveciu a obţinut iniţial nota 6,41 iar în urma contestaţiei, aceasta a crescut la 6,60. Bogdan Andrei Zidaru a prezentat un proiect de management, evaluat de Comisia de concurs la 5,38 iar Elena Nicolache a obţinut doar nota 4,54.

Comisia de evaluare a proiectelor de management, formată din 3 membri ai Consiliului de Administraţiei al spitalului, a fost condusă de Emil Muşat, preşedinte al C.A. care a prezentat mai jos şi motivele pentru care nici un proiect de management nu a fost declarat castigator.

Domnule Muşat, cum a decurs ziua de concurs? De ce au fost respinse toate cele trei proiecte de management?

Acea zi de joi a fost una grea, solicitantă. Din păcate, nu s-a reuşit identificarea nici unui proiect de management care să întrunească exigenţele comisiei pentru a putea fi declarat câştigător. Concursul s-a desfăşurat cu public, aşa cum prevede regulamentul. Au fost persoane interesate care au dorit să participe la derularea concursului. Din acest punct de vedere, a fost o transparenţă totală! Ca să noteze proiectele, Comisia a avut în vedere câteva criterii care sunt prevăzute în regulament. S-au avut în vedere, în primul rând, modalităţile prin care în cadrul proiectelor de management să fie identificate problemele reale ale spitalului, probleme care sunt prioritare pentru a rezolvarea situaţiilor dificile cu care se confruntă spitalul.

În al doilea rând, am ţinut cont de aspectele determinante şi mă refer la obiectivele pe care şi le-au propus candidaţii în proiectul de management, la activităţile pentru realizarea obiectivelor şi la indicatorii asumaţi.

În nici unul dintre proiecte nu am identificat obiective care să îndeplineasacă acele condiţii cerute în teorie şi cunoscute efectiv de toată lumea: de la student la managerul în funcţie, respectiv obiective care să fie smart, specifice acestui domeniu, să fie măsurabile. Nici unul nu a dat un obiectiv măsurabil care să fie încadrat într-un orizont de timp. S-a urmărit concordanţa între obiectivele propuse şi tematica abordată. Vorbim despre activităţi. A existat o largă confuzie între obiective şi activităţi. Nu sunt activităţi încadrate în graficul GANT, activităţi care să fie specifice, orientate în mod clar către rezolvarea problemelor curente cu care se confruntă spitalul. Cel mai grav e că în aceste proiecte nu se regăsesc indicatorii prevăzuţi de lege pe care un manager trebuie să-i aibă în vedere. De aceea, nu vreau să creadă cineva că a existat o exigenţă deosebită a comisiei. Nici vorbă! Ba mai mult am văzut că un proiect a fost elaborat pe un an de zile şi nu pe 3 ani, limita maximă admisă.

Ce urmează? Când ar putea avea loc viitorul concurs?

În cursul zilei de marţi, 20 iunie, se va întruni Consiliul de Administraţie al spitalului pentru a fi informat de către comisia de concurs cu privire la rezultate. Potrivit regulamentului, CA va aduce la cunoştinţă preşedintelui CJ Călăraşi, rezultatele obţinute de candidaţi. După care, într-o şedinţă viitoare a CA, putem stabili procedura de demarare a unui nou concurs. După estimările mele, cam peste o lună de zile. Cei care au participat la acest concurs se pot reînscrie.

Mulţumesc.

 

Comisia de concurs

-         Emil Muşat – preşedintele Consiliului de Aministraţie al SJUC

-         Paraschiv Mureşan – reprezentant CJ, în CA

-         Camelia Truică – reprezentant DSP Călăraşi, în CA

 

Rezultate concurs

-         Camelia Ghiveciu – 6,41 (6,60 după soluţionarea contestaţiei)

-         Elena Nicolache – 4,54

-         Bogdan Andrei Zidaru – 5,38

 

Comisia de soluţionare a contestaţiilor

-         Marin Graure

-         Daniela Brăileanu

-         Liana Petculescu

Săptămâna viitoare se va semna contractul de finanțare pentru proiectul de restaurare a monumentului istoric ”Poșta veche”

dragulin ian 2În cursul săptămânii viitoare se va semna, la Călărași, contractul de finanțare pentru proiectul cu titlul ,,Dezvoltarea patrimoniului cultural prin restaurarea monumentului istoric POȘTA VECHE din municipiul Călărași”.

Proiectul a fost depus spre evaluare în luna iulie a anului trecut și va beneficia de finanțare din Programul Operațional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5: „Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiții 5.1.:  „Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural”, Operațiunea/Obiectiv specific 5.1: ” Impulsionarea dezvoltarii locale prin conservarea, protejarea si valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale”

Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 2,57 milioane Euro din care Municipiul Călărași va asigura o cofinanțare de 2%. Activităţile propuse în proiect privind realizarea investitiei vor pune în valoare obiectivul de patrimoniu POȘTA VECHE pentru a contribui la creșterea competitivității arealului în care este localizată aceasta, dovadă a identității culturale locale. Întocmirea studiilor si a documentatiei tehnice s-a realizat de către un colectiv de specialiști autorizați de Ministerul Culturii (arhitecți, ingineri proiectanți de rezistență, de instalații, topometriști, geotehnicieni, economiști).

”Este primul contract cu finanțare europeană pe care îl semnăm pe actualul Program Operațional Regional, după o evaluare a proiectului de aproape un an. Este , așadar, un prim pas pe care noi, echipa din conducerea Primăriei Călărași, îl facem în ceea ce privește angajamentele pe care ni le-am luat de a atrage cât mai mulți bani europeni în municipiul Călărași” – primar Daniel Ștefan Drăgulin

BIROUL DE PRESĂ

Consiliul Judeţean va administra sediul Prefecturii până la finalizarea reabilitării şi consolidării

edi gramaMiercuri, 14 iunie a fost semnat Actul adiţional 1, referitor la protocolul 432 / 409 / 2005 dintre Instituţia Prefectului – Judeţul Călăraşi şi Consiliul Judeţean Călăraşi, document care prevede ca instituţia condusă de Vasile Iliuţă să administreze imobilul transmis până la consolidarea şi reabilitarea obiectivului iar în cazul accesării unor proiecte cu finanţare europeană perioada va acoperi atât termenul ce se va stabili pentru implementare cât şi termenul de sustenabilitate. „Lucrările ce se vor efectua vizează consolidarea şi reabilitarea faţadei, în interior precum şi amenajarea curţii interioare” precizează directorul adjunct al Direcţiei de Dezvoltare Regională şi Relaţii Externe din cadrul Consiliului Judeţean Călăraşi, Eduard Grama care continuă „Până la finalul acestui an, vom elabora documentaţia pentru depunerea proiectului iar anul viitor, acesta să intre în faza de finanţare. Fondurile, estimate a fi accesate sunt cuprinse între 10 şi 15 milioane de euro, cofinaţarea Consiliului Judeţean fiind de 2%. Pentru accesarea proiectului sunt luate în calcul parteneriate cu instituţii de învăţământ superior. Şi mă refer aici la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară sau ASE Bucureşti”.

Drăgulin, despre asfaltare: Dacă stau bine să mă gândesc putem termina ce ne-am propus

dragulinPrimarul municipiului Călăraşi, Dan Drăgulin, a declarat pentru www.arenamedia.ro că într-un timp rezonabil se pot finaliza lucrările de asfaltare a unor străzi, cuprinse în loturile 1 şi 2. „Dacă stau bine să mă gândesc, da. Putem termina asfaltarea pe unele străzi. Pe cele cuprinse în lotul 2, după montarea bordurilor, vom turna covorul asfaltic. Vom termina şi lucrările pe Şoseaua Rocada precum şi pe străzile începute anul trecut: Progresul şi Cornişei. Sper ca până în toamnă să ne apucăm şi de lotul 1 şi mă refer aici la B-dul Cuza Vodă şi B-dul Nicolae Titulescu iar între timp să facem şi proiectarea pentru cartierul Mircea Vodă, aşa cum am promis” a declarat Drăgulin care s-a referit şi faimosul proiect CL – 8 care a lăsat în urmă o serie de probleme legate de starea unor drumuri. „Într-adevăr, sunt probleme în cartierul Mircea Vodă generate de proiectul CL – 8 care a produs cetăţenilor disconfort maxim. Îi rog încă o dată pe cetăţeni să aibă răbdare întrucât lucrurile nu se rezolvă bătând din palme. Sunt termene de respectat şi din acest motiv nu am putut să intervenim pe străzile Bucureşti şi Griviţa. Şi mai sunt şi alte străzi aflate într-o situaţie similară. Până nu expiră termenul de garanţie nu putem să asfaltăm. În schimb, noi, municipalitatea, trebuie să fim pregătiţi după ce se epuizeză acest termen de garanţie şi să avem atunci asigurată partea financiară pentru acoperirea costului lucrărilor. Oamenii trebuie să înţeleagă că lucrurile nu se rezolvă aşa de rapid. Trebuie să respectăm paşii procedurali, să avem documentele, în spate, bine redactate întrucât asta e legislaţia românească.” a continuat primarul Dan Drăgulin.

 

Investiţii demarate în acest an de Primăria Călăraşi pentru reabilitarea infrastructurii rutiere

Reparaţii străzi – Lot 2: Valoarea investiţiei 3.741.190 lei (cu TVA). Cofinanţare: 140.570 lei (cu TVA)

Reparaţii străzi – Lot 1: Valoarea investiţiei 5.034.134,49 lei (cu TVA). Cofinanţare: 138.332,52 lei

Execuţie lucrări Şoseaua Rocada – Călăraşi: Valoarea estimată a investiţiei 4.762.869,91 lei (cu TVA)

MDRAPFE / 9.500 de proiecte de investiții locale își găsesc finanțarea prin PNDL 2

Vineri, 16 iunie a.c., începe oficial Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) etapa a doua, fiind încheiată analiza de specialitate cu privire la alocările de fonduri din cadrul programului, iar ordinele de finanțare pentru fiecare județ sunt în curs de semnare.

A doua etapă a PNDL finanțează 9.500 de obiective de investiții, din care 2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de școli și 5.000 de alte obiective (din toate domeniile eligibile). Pentru aceste investiții sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de lei credite de angajament.

Programul este structurat pe trei componente: modernizarea satului românesc, regenerarea urbană a municipiilor și orașelor, respectiv infrastructura la nivel județean.

Activitatea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) se desfășoară în aceste zile, tensionate din punct de vedere politic, fără sincope. Astfel, ieri au fost semnate contracte de finanțare prin Programul Operațional Regional (POR) pentru trei proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere de importanță regională, în valoare totală de 203.416.106,13 lei. La nivelul comisiilor de specialitate, au continuat discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene pentru îndeplinirea condiționalităților în vederea accelerării absorbției fondurilor europene și, nu în ultimul rând, astăzi a fost finalizată analiza proiectelor depuse de beneficiari pentru finanțare prin PNDL2.

Se definesc ca beneficiari ai PNDL unitățile administrativ-teritoriale, reprezentate de autoritățile administrației publice locale, ale căror propuneri de finanțare au fost aprobate de MDRAPFE, pe baza solicitărilor de finanțare transmise. Prioritizarea proiectelor incluse la finanțare prin PNDL s-a făcut în urma analizei interne de specialitate a peste 13.000 de solicitări prin corelarea tuturor surselor de finanțare (fonduri europene, programe guvernamentale) și aplicarea criteriilor stabilite prin HG nr. 624/2015, astfel încât resursele financiare alocate să fie repartizate echilibrat pe județe.

'În acest moment este important ca această criză politică să se încheie cât mai repede pentru că noul Guvern să-și intre în atribuții și proiectele majore, inclusiv PNDL 2, să fie rapid aplicate. Semnarea ordinelor de finanțare reprezintă un prim pas în vederea implementării proiectelor. Orice zi care trece fără un guvern legitim pune în pericol demararea lucrărilor ce rezolvă probleme vitale pentru mii de localități. Primarii așteaptă să încheie contracte pentru ca problemele comunităților nu mai pot fi amânate', a declarat Sevil Shhaideh, ministru demisionar al MDRAPFE.

PNDL este un program de finanțare multianual și are ca obiectiv general echiparea unităților administrativ-teritoriale cu toate dotările tehnico-edilitare necesare pentru a crește atractivitatea climatului investițional al localităților din România. Programul finanțează proiecte diverse, de infrastructură educațională, de sănătate și de mediu, sportivă, social-culturală și turistică, administrativă și de acces la căile de comunicație.

Fondurile alocate de minister în cadrul PNDL sunt surse de finanțare complementare pentru bugetele locale. Finanțarea proiectelor se asigură din transferuri alocate bugetelor locale, de la bugetul de stat, aprobate cu această destinație în bugetul MDRAPFE, din fonduri prevăzute în bugetele locale cu această destinație și din alte surse legal constituite.

* * *

Etapa I a programului o constituie obiectivele de investiții aflate în finanțare la data de 31 decembrie 2016.

Etapa a II-a a fost instituită prin OUG nr. 6/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investițiilor finanțate din fonduri publice.

Obiective de investiții

Obiectivele de investiții care pot fi finanțate în cadrul programului trebuie să vizeze lucrări de realizare / extindere / reabilitare / modernizare, respectiv dotare, pentru unul dintre următoarele domenii specifice:

-          sisteme de alimentare cu apă și stații de tratare a apei;

-          sisteme de canalizare și stații de epurare a apelor uzate;

-          unități de învățământ preuniversitar, respectiv: grădinițe, școli generale primare și gimnaziale, licee, grupuri școlare, colegii naționale, școli profesionale, școli postliceale, unități de învățământ special de stat;

-          unități sanitare;

-          drumuri publice clasificate și încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri județene, drumuri de interes local, drumuri comunale și/sau drumuri publice din interiorul localităților;

-          poduri, podețe sau punți pietonale;

-          obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale multifuncționale, teatre;

-          platforme de gunoi;

-          piețe publice, comerciale, târguri, oboare;

-          modernizarea bazelor sportive;

-          sediile instituțiilor publice ale autorităților administrației publice locale, precum și a instituțiilor publice din subordinea acestora;

-          infrastructura turistică dezvoltată de autoritățile publice locale ca instrument de punere în valoare a potențialului turistic local, pentru obiectivele de investiții aflate în proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale sau în administrarea acestora.

Direcția Comunicare

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene

Site: www.mdrap.ro, www.fonduri-ue.ro

Dragalina / G. Stanciu: Anul trecut din 40 de obiective propuse, am realizat 30!

gabi st 2Din 2012, comuna Dragalina, una dintre cele mai mari ale judeţului, este condusă de Gabriel Stanciu, fost finanţist, un om extrem de preocupat de prezentul şi viitorul localităţii. Anul trecut a obţinut al doilea mandat, cetăţenii apreciind eforturile depuse alături de colegii săi din Primărie.

Pentru 2017, lista de investiţii e destul de bogată. Are multe obiective de îndeplinit în toate cele trei sate.

Gabi Stanciu este foarte pasionat de munca sa din administraţie nu şi de politică. A refuzat o funcţie în conducerea organizaţiei judeţene susţinând că preferă să muncească pentru comunitate. Comuna Dragalina s-a schimbat mult în bine în aceşti ani!

 

Domnule primar, s-a scurs deja un an de zile de la alegerile din 2016. Sunteţi la al doilea mandat, lucrurile în mod clar s-au schimbat în bine aici la Dragalina. Cum a fost acest prim an din al doilea mandat şi cu permisiunea dumneavoastră să ne spuneţi şi ce vreţi să faceţi în continuare pentru această localitate care parcă se reinventează.

Nu a fost un an uşor din cauza faptului că s-a întârziat şi cu aprobarea bugetului local. Avem investiţii care trebuiesc demarate urgent, sunt proiecte care trebuiesc scoase la licitaţie. Sunt multe de făcut, nu este uşor în administraţia publică locală, dar nu ne dăm bătuţi.

Pentru anul acesta suntem în curs de a organiza licitaţia pentru reparaţia interioară la şcoala de la Constantin Brâncoveanu, reparaţiile de la clădirea liceului din satul Dragalina, avem deja vizita în teren şi aprobarea de la AFIR la apă şi canalizare la Drajna, să sperăm că în cel mai scurt timp vom face licitaţia şi acolo. Am început şi racordarea la gaze la Drajna, am finalizat la şcoală, urmează Căminul Cultural, au început şi la gospodării, uşor-uşor, pas cu pas, lucrăm în continuare. Nu este uşor dar să sperăm că dacă avem sănătate le facem pe toate.

 

Priorităţile pentru 2017

 

Apropos de buget, aţi creionat obiectivele pentru anul acesta. Care ar fi priorităţile pentru perioada următoare?

Prioritatea noastră este ca Drajna să aibă apă şi canalizare anul acesta, sau cel târziu la anul.

La Constantin Brâncoveanu am închis lucrarea şi am dat drumul la apă. Deja la momentul acesta branşăm cetăţenii şi facem şi contractele pentru furnizarea de apă potabilă în satul Constantin Brâncoveanu.

La Dragalina avem depus un proiect pentru asfaltare. Să sperăm că vom prinde finanţare dacă nu, să începem uşor, uşor cu fonduri proprii să facem câte o stradă, pentru că avem nevoie de acele rigole betonate pentru ca apa pluvială să se ducă direct în canalul de desecare iar când plouă să nu mai avem probleme cu inundaţiile. Continuăm cu aleile pietonale cu care am ajuns undeva la jumătatea satului Dragalina şi vom continua cu ele.

În satul Drajna să extindem reţeaua de gaze şi să ajungă aproape la toţi cetăţenii care doresc să se racordeze.

Mici reparaţii pe la biserici, care trebuie să funcţioneze.

La Căminul Cultural de la Constantin Brâncoveanu reparăm acoperişul. I-am făcut o reparaţie capitală în interior. Am dotat Căminele Culturale din satele Constantin Brâncoveanu şi Drajna cu mobilier şi veselă, tot ce au nevoie oamenii ca să-şi organizeze evenimentele de familie, nunţi, botezuri, cununii. La Drajna am pus centralele pe gaze, urmează racordarea la gaze, cu utilităţi, cu grupuri sanitare.

Sunt lucruri care sunt minore dar care trebuiesc făcute. Achiziţii de grupuri electrogene pentru gospodăria de apă de la noi ca atunci când rămânem fără curent măcar să avem apă. E prioritar că fără energie electrică mai stai dar fără apă nu poţi să stai.

Extindem şi sistemul de supraveghere video cu 4 camere performante care să identifice autoturismele cu numărul de înmatriculare, să încercăm să evităm şi să nu mai fie tot felul de evenimente în localitate. Eu cred că deja s-au redus foarte mult evenimentele negative. Nu mai sunt scandaluri, nu mai sunt certuri, s-au redus foarte mult furturile din gospodăriile cetăţenilor. Nu ştiu dacă mai avem vreun eveniment, la cam două săptămâni în satul Dragalina.

Până la finalul acestui mandat estimaţi că veţi realiza tot ce v-aţi propus în urmă cu un an de zile? Aveţi această forţă financiară să duceţi la bun sfârşit aceste proiecte?

Da. Cel mai important este să fim sănătoşi pentru că dacă suntem sănătoşi putem să muncim şi să ne ducem la îndeplinire toate obiectivele propuse de noi. Anul trecut, din lista de investiţii pe 2016, din 40 de obiective s-au realizat 30. Cele 10 continuă în anul următor. Nu au putut fi realizate din cauza timpului, din cauza finanţelor... Nu există întotdeauna banii necesari să faci ceea ce-ţi propui, ca şi acasă. O iei pas cu pas, faci astăzi o scândură, un gard şi pe urmă celelalte lucruri importante.

 

Nu e uşor să lucrezi în administraţie!

 

Unde vrea să se oprească primarul Gabi Stanciu?

Cred că primarul Gabi Stanciu se va opri în 2020 pentru că nu este uşor să lucrezi în administraţie. Cel mai greu este poţi să îţi ajuţi şi familia, să poţi să fii şi în familie. În această perioadă, familia a fost pe locul 2 şi nu mi-a plăcut pentru ceea ce am făcut. Mi-a plăcut foarte mult ceea ce am făcut pentru localitate dar familia a fost pe locul 2.Şi mi-am propus ca de aici înainte familia să fie pe acelaşi loc cu primăria.

Când aţi obţinut primul mandat de primar, eraţi, să zic aşa, „singur împotriva tuturor”. Nu aveaţi o formaţiune politică în spate şi aţi avut o colaborare destul de dificilă cu consilierii locali. Cum este acum? Aveţi de partea dumneavoastră Consiliul Local? S-au schimbat lucrurile în bine?

La acest moment toată echipa din Consiliul Local colaborează cu noi, mai puţin un domn care a fost şi va rămâne întotdeauna “Gică Contra”. O să vă invit la o şedinţă de Consiliu Local să îl vedeţi. Nu pot să dau nume că nu e frumos pentru că acea persoană nu-I de faţă..    

Deci dumnealui reprezintă “opoziţia”…

Da, o singură persoană. Cu toate că avem consilieri şi de la PSD, şi de la PNL, oamenii au înţeles că atunci când se fac lucruri bune, sunt de acord şi chiar vin în sprijinul nostru să ne ajute cu o idee, să ne ajute cu o iniţiativă. Avem 5 degete la o mână şi nu se potrivesc…

Mai aveam o curiozitate. Când i-a fost cel mai greu primarului Stanciu?

Cel mai greu primarului Stanciu a fost când a descoperit, după ce a făcut o analiză, că s-a îndepărtat un pic de familia lui. De fapt, nu am putut să mai comunic cu copiii prea mult din cauza faptului că plecam de dimineaţă şi ajungeam noaptea târziu.

Acum am început să ne responsabilizăm salariaţii, să le dăm sarcini, să împărţim sarcinile pe fiecare salariat, pe viceprimar şi administratorul public. Să încerc să fiu şi aproape de familie cum am fost aproape de comunitate până acum.

 

Cetăţenii să fie alături de noi

 

Aveţi ceva să le spuneţi oamenilor? Am văzut multă lume în primărie, o clădire foarte frumoasă, foarte primitoare.

Da, sunt şi mulţi cetăţeni cu probleme pe care încercăm să-i ajutăm. Chiar acum, în acest moment, am finalizat anumite chestionare pentru că dorim să implementăm un proiect pe Programul Operațional Capital Uman (POCU) pentru comunitatea marginalizată. Pe aceste personae marginalizate să putem să-i ajutăm să se racordeze la apă, la canalizare, la energie electrică. Să-i ajutăm să devină întreprinzători, să-şi facă o mică afacere. Să sperăm că vor înţelege că le dorim binele şi vor veni lângă noi, ca să finalizăm acest proiect.

Nu pot să le doresc cetăţenilor decât să vină lângă noi, să ne ajute atunci când este nevoie ca să putem să-i ajutăm când au nevoie de noi.

Primarul Stanciu este foarte preocupat de administraţie, însă nu-l văd deloc preocupat de politică. Nici nu a fost, şi nici nu o să fie, nu?

Da, politica pentru mine este politica satului. Faptele contează cel mai mult! Să ştiţi că la acest moment chiar dacă sunt înscris în PNL, eu mă am bine cu toţi ceilalţi, şi din PSD pentru că vine Campania care este ca un meci de fotbal. Câştigă cel mai bun, după care noi trebuie să punem umărul cu toţii, să facem treabă. Să aducem bani la nivel de judeţ, să aducem proiecte, să ne facem treaba. Sunt prieteni de-ai mei, primari care sunt şi de la PSD şi de la PNL, pe care eu îi iau şi îi îndrum şi îi ajut să facă aceleaşi lucruri pe care le-am făcut şi eu.  

 

Nu-mi trebuie funcţie politică

 

Spun asta în contextul în care Gabi Stanciu nu a fost, sau nu este, interesat de o funcţie în partid.

Nu, nu am fost interesat. Chiar nu-mi trebuie. Am fost propus să candidez ca vicepreşedinte la nivel de judeţ, la PNL. Nu am timp să mă duc să fac politică la nivel şi de judeţ şi mai mult decât atât să ne certăm acolo. Mie nu-mi plac lucrurile astea. Pentru mine, cel mai important e să pot să realizez ceva.

Şi cu toate acestea „l-aţi convins” pe domnul Predoiu să-şi deschidă un cabinet parlamentar în localitatea dumneavoastră.

Da, cu domnul Predoiu, după vizita în localitatea noastră şi după câştigarea mandatului de deputat, ne-am întâlnit la Dragalina. Am avut inaugurarea reţelei de apă şi a gospodăriei de apă de la satul Constantin Brâncoveanu, după care consiliera dumnealui m-a întrebat dacă “găsim un spaţiu aici pentru că sunt multe iniţiative care trebuiesc preluate. Sunteţi la jumătatea drumului dintre Bucureşti şi Constanţa, jumătatea drumului dintre Călăraşi şi Slobozia se pare că dumneavoastră aveţi puterea să ne aduceţi idei, iniţiative să le ducem mai departe”. Am fost de acord, am găsit spaţiu, cel puţin odată pe lună ne întâlnim la Dragalina ori la Bucureşti, punem pe hârtie ce vrem să facem. Ne şi ajută, cu idei, cu o uşă deschisă, cu ce poate să ne ajute dânsul.

Aveţi o colaborare bună cu Consiliul Judeţean? Cu preşedintele Iliuţă?

Eu am o colaborare foarte bună şi cu CJ şi cu Prefectura. Cu toate forurile superioare pentru că aşa mi-a plăcut, să ne respectăm, să ne ajutăm. Când apelăm la dânşii să ne ajute, când apelează la noi să îi ajutăm, pentru că în final nu politica ne face oameni. Noi facem politica!

Mulţumesc!    

Free Joomla templates by Ltheme