Vâlcelele/ Tatu: Sunt foarte mulţumit de ce am realizat în acest prim an de mandat!

tatu 11 iunNoul primar al comunei Vâlcelele, Ionel Tatu trage linie şi face un bilanţ asupra activităţii desfăşurate în primul său an de mandat. Având la dispoziţie un buget redus, Tatu, susţinut de colegii din primărie precum şi de consilierii locali, spune că a făcut multe lucruri durabile. Lista de obiective realizate nu e deloc scurtă. Obiectivul său major este atragerea de fonduri europene şi guvernamentale pentru dezvoltarea, în continuare, a comunei.

 

Domnule primar, Tatu, s-a încheiat primul an de mandat. Sunteţi mulţumit de ce aţi realizat în această perioadă?

Eu zic că sunt foarte mulţumit. Desigur, din punctul meu de vedere. Pe această cale aş dori să mulţumesc Consiliului Local pentru sprijinul pe care mi l-a acordat până acum.

Pot să vă spun, în premieră, că am reuşit să termin biserica de la Floroaica, pe bani proprii dar şi cu sprijinul Consiliului Judeţean care ne-a pus la dispoziţie suma de 500 de milioane lei vechi. Am terminat parcul, o investiţie necesară care nu se făcuse de 25 de ani, aproape, de la Revoluţie. La Floroaica nu era nimic. Am reuşit să le oferim posibilitatea copiilor din mijlocul şi din centrul satului, sâmbăta, duminica, noaptea, vara, să stea în parc. Am dotat toţi stâlpii de pe raza comunei Vîlcelele cu leduri, în proporţie de 80%, asigurând un iluminat corespunzător făcând şi o economie la bugetul local.

Am reuşit să punem mixtură, aproape, în tot satul. Se poate observa că este un fel de asfalt. Avem două proiecte depuse de 8,5 km de asfaltare la Ministerul Dezvoltării prin PNDL. Proiectul privind refacerea Căminului Cultural, aflat acum într-o stare avansată de degradare, a fost depus la CNI. Mai avem în atenţie şi modernizarea bazei sportive.

Cum este să conduceţi o localitate care l-a propulsat pe fostul primar, Vasile Iliuţă, pe scaunul de preşedinte al Consiliului Judeţean?

Vâlcelele, pentru mine, este o localitate pilot. De fiecare data, lumea spunea când trecea prin comuna noastră, că e curată, cochetă. A fost şi meritul domului preşedinte Iliuţă, să ştiţi. Este omul care nu şi-a ridicat niciodată salariul de la primărie. Indemnizaţia sa mergea la cetăţenii care aveau nevoi. Şi eu, de câteva ori, am băgat mâna în buzunar şi am dat bani să-I ajut pe cei care nu aveau cu ce să-şi îngroape morţii. Dar să revenim, într-adevăr este greu să conduci după domnul Iliuţă.

În primul mandat când Gabi Oroianu era primar şi eu viceprimar, stăteam de vorbă şi Gabi îmi spunea că parcă a înnebunit lumea care venea să ceară bani aşa cum procedau cu domnul Iliuţă. Însă noi nu am avut puterea lui financiarăă. Asta-i viaţa, ne-am adaptat. Am o experienţă de 25 de ani în administraţie. Am fost în două rânduri viceprimar, acum ocup funcţia de primar, am fost şi consilier local şi consider că am acumulat suficientă experienţă inclusive în relaţia cu cetăţenii care nu ezită să vină la Primărie şi să ne solicite sprijinul. Până la urmă, de asta am fost aleşi ca să fim alături de ei.

Ce m-a impresionat cel mai mult aici, la Vîlcelele, este colaborarea extraordinară dintre consilierii locali şi Executivul.

Da, cred că suntem unici în judeţ din acest punct de vedere. De când sunt primar, nu am iniţiat vreun Proiect de Hotărâre care să fie respins de consilieri. De fiecare data le-am explicat ceea ce dorim să facem. Am adus argumente fie că vorbim de asgfaltarea străzilor, de reabilitarea bisericilor, etc. I-am convins să alocăm bani pentru şcoli care sunt anvelopate şi nu mai avem probleme, pentru echipa de dansuri a comunei care ne costă nişte bani, pentru echipa de fotbal a comunei care a promovat anul trecut. Iar în primul an din liga a 4-a, ne-am clasat pe 7, ceea ce nu-I puţin lucru! Încă o data le mulţumesc consilierilor locali pentru colaborare!

Şi aş vrea să mai precizez un lucru foarte important. Sunt câţiva consilieri locali care mă însoţesc zilnic, începând de la ora 8.00 dimineaţa. I-aş menţiona în acest sens pe Gabi Oroianu, Constantin Moldoveanu şi Ion Mihuţ. Sunt zi de zi cu mine. Plecăm prin comună, plecăm şi la fotbal, plecăm şi la dansuri, şi la Bruxelles, peste tot.

Cum se face că o localitate cu oameni inimoşi dar cu bani puţini, parcă niciodată nu s-a plâns. Exceptând poate “povestea” asta cu biserica…

Poate că nici acum nu ne plângeam dar e o situaţie puţin mai dificilă. Dar noi ne-am calculat bugetul, noi ne-am drămuit banii pe fiecare trimestru şi pe fiecare lună ca să putem rezista până la sfârşitul anului. Posibil să mai apară şi alte problem, aşa cum se întâmplă peste tot. Se măresc salariile, nu mai sunt bani de salarii, se măresc alte taxe, sau vin alte proiecte pentru care trebuie să asiguri cofinanţarea. Iar dacă Consiliul Judeţean nu ne va da bani, atunci trebuie să facem şi un împrumut pentru că n-avem încotro.

Dar noi suntem o comună mică cu 1.900-2.000 de locuitori, în care am realizat foarte multe obiective. Nu avem probleme. Dar cel mai bine este ca primarul să se zbată.

Eu vin dimineaţa la ora 8.00, la Primărie, la ora 11.00 am plecat fie spre Călăraşi, fie spre Bucureşti. Nu stau, obiectivul meu este să atrag cât mai mulţi bani europeni. Nu poţi să dezvolţi o localitate fără fonduri europene. Avem 4 ani la dispoziţie şi trebuie să depunem toate eforturile pentru a accesa cât mai multe proiecte cu finanţare europeană dar şi guvernamentală. Banii proprii nu ajung pentru dezvoltare. Dacă mi-aş pune mintea, termin bugetul în 3 luni de zile. Am asfaltat 3 străzi şi gata bugetul.

Ce ar trebui să ştie cetăţenii despre intenţiile dumneavoastră pentru următorul an de zile. Aţi elaborat bugetul, proiectele, investiţiile. Care ar fi priorităţile pe care vi le-aţi propus?

Am realizat 85%, din ce mi-am propus, în primul an. Avem în vedere în continuare asfaltarea interioară. Am mai depus un proiect de extindere canalizare şi apă. Deci am toate casele cu apă potabilă. Nu-mi rămâne decât să asfaltez străzile interioare şi să încerc să-mi continui proiectele: sala de sport la şcoală care o avem pe CNI, să fac pe GAL un teren de minifotbal, în curtea şcolii. Eu spun că sunt proiecte realizabile în proporţie de 80% în doi ani de zile.

Mai organizaţi ziua comunei anul acesta?

Eu când m-am angajat în cursa pentru primărie am spus că reiau Ziua fermierului şi Ziua comunei. A rămas stabilit pentru a doua sâmbătă din septembrie.

Aveţi un mesaj pentru cei care v-au votat în urmă cu un an?

Da, le mulţumesc tuturor cetăţenilor care mi-au acordat încrederea. Poate unii au fost dezamăgiţi şi au zis “nu face nimic că nu mai e Iliuţă”. Uitaţi că şi fără Iliuţă se pot face lucruri foarte frumoase în comună. Lumea este foarte mulţumită. În centrul comunei am reuşit să termin DC 25 împreună cu Gabi Oroianu. Un proiect început de primarul Gabi Oroianu când eu eram viceprimar. Eu l-am finalizat, am tăiat panglica cum se spune, cu trotuare stânga-dreapta, acum modernizez parcul din Vâlcelele care va fi gata până la organizarea Zilelor comunei. Va fi un parc modern şi foarte frumos. Dacă totul va decurge bine, poate reuşim să demarăm şi lucrările la Căminul Cultural.

Cetăţenii au multe aşteptări de la această echipă de la Primărie. Muncim în fiecare zi ca să ne ducem la bun sfârşit toate proiectele asumate şi creditate de cetăţeni, la vot, în urmă cu un an.

Mulţumesc.

 parc vl 2parc vldc25

Consiliul Judeţean a aprobat acordarea de stimulente financiare lunare medicilor din SJUC

În ultima şedinţă ordinară de plen, desfăşurat la finele lunii mai, consilierii judeţeni au aprobat printre altele şi Hotărârea pentru stabilirea și acordarea unor stimulente financiare lunare medicilor angajați cu contract de muncă pe durată nedeterminată în cadrul Spitalului Județean de Urgență ”Dr. Pompei Samarian” Călărași.

Proiectul, iniţiat de preşedintele Vasile Iliuţă, vizează acordarea unor stimulente financiare lunare pentru atragerea și menținerea medicilor angajați cu contract de muncă pe durată nedeterminată, stabiliți prin decizie a Consiliului de Administrație, în cadrul Spitalului Județean de Urgență ”Dr. Pompei Samarian” Călărași, la nivelul a maxim două salarii minime brute pe țară, în limita plafonului maxim stabilit conform prezentei hotărâri.

Persoanele beneficiare au obligația de a semna un angajament conform căruia vor desfășura activitatea, în cadrul Spitalului Județean de Urgență ”Dr. Pompei Samarian” Călărași, pentru o perioadă de cel puțin doi ani, în caz contrar fiind obligați la restituirea stimulentului financiar acordat.

Sumele cu titlu de stimulente financiare se acordă în limita unui plafon maxim de 100.000 lei/lunar.

„Consiliul Județean Călărași este preocupat de situația existentă în cadrul spitalelor publice din rețeaua sanitară proprie. Este de notorietate deficitul de medici al Spitalul Județean de Urgență ”Dr. Pompei Samarian” Călărași. De altfel, aceasta a fost și rațiunea emiterii Ordinului Ministerului Sănătății nr. 281/10.03.2016 prin care a fost declasificată această unitate spitalicească, ordin anulat ulterior pe calea instanței de judecată.

Din punct de vedere al infrastructurii, în cadrul Spitalului Județean de Urgență ”Dr. Pompei Samarian” Călărași, au fost efectuate investiții importante pentru derularea actului medical în condiții optime.

Din punct de vedere al personalului medical, situația este urgentă și evidentă, fiind necesare mai multe specializări (cu titlu de exemplu, medici nefrologi în cadrul Spitalului Județean de Urgență ” Dr. Pompei Samarian” Călărași). Prin prezentul proiect de hotărâre, propunem acordarea de stimulente financiare medicilor angajați cu contract de muncă pe durată nedeterminată, în cadrul Spitalului Județean de Urgență ”Dr. Pompei Samarian” Călărași, stabiliți prin decizie a Consiliului de Administrație. Un asemenea fapt va contribui în mod semnificativ la menținerea și încadrarea unor noi cadre medicale în Spitalul Județean de Urgență ”Dr. Pompei Samarian” Călărași.” se arată în Expunerea de motive la proiectul de hotărâre.

Trei UAT-uri aflate în situaţie de extremă dificultate, sprijinite financiar de Consiliul Judeţean

Primarii localităţilor Crivăţ, Mitreni şi Şoldanu au solicitat recent sprijin financiar Consiliului Judeţean pentru refacerea unor treceri prin vadul râului Argeş.

În perioada 9-11 mai, în urma viiturilor puternice şi repetate pe râul Argeş, create mai ales din deversările de la barajul Mihăileşti, cele trei treceri prin vad amplasate pe cursul râului, au fost avariate. Acestea au fost amenajate, în urma dezafectării podurilor existente, înainte de 1989, odată cu începerea investiţiei de amenajare a râului Argeş (canalul Dunăre-Bucureşti), din tuburi din beton Dn 1000-1200 mm, aşezate pe un rând sau pe două rânduri acoperite cu anrocamente şi sunt decopertate şi deplasate la creşterile mari de debit.

Aceste treceri, spun localnicii, reprezintă căi de acces spre cele trei localităţi (Crivăţ, Radovanu, Clăteşti) de pe malul râului Argeş, avarierea lor obligând locuitorii să facă un ocol de cca. 20 km până la DN 4, prin Olteniţa (accesul către reşedinţa de judeţ, sau în cazul localităţii Clăteşti, accesul către şi din comuna de reşedinţă a elevilor, salariaţilor şi a vehiculelor care deservesc satul).

„Ca urmare a cererilor transmise de primăriile Crivăţ, Mitreni şi Şoldanu, consider oportună măsura de alocare a unor ajutoare din fondul de rezervă bugetară prevăzut în bugetul propriu al Judeţului Călăraşi pe anul 2017, pentru refacerea anumitor treceri prin vadul râului Argeş, suma totală repartizată ridicându-se la valoarea de 194 mii lei.” a menţionat iniţiatorul proiectului de hotărâre, preşedintele CJ, Vasile Iliuţă. În acest sens, consilierii judeţeni au validat Hotărârea privind aprobarea utilizării fondului de rezervă bugetară prevazut în bugetul propriu al judeţului Călăraşi pe anul 2017. Primăria Crivăţ a solicitat suma de 50 de mii de lei, Mitreni, 134 de mii iar Şoldanu, 10 mii.

Primăria Călăraşi/ Acuzațiile conform cărora tăierile de arbori se execută la ordinul primarului și/sau a viceprimarilor sunt total nefondate

taieri arbori 2017Din cauza unor declarații apărute în spațiul public, din partea unor cetățeni, ca urmare a tăierilor de arbori care se efectuează, în această perioadă, Primăria Municipiului Călărași vine cu următoarele precizări:

În conformitate cu articolul 12 din Legea nr. 24/2007, care la aliniatul 3 menționează ”Proprietarii şi administratorii de spaţii verzi sunt obligaţi să asigure măsurile privind siguranţa persoanelor care pot fi afectate de ruperile şi desprinderile arborilor şi elementelor acestora, ca urmare a gradului de îmbătrânire avansat sau a stării fitosanitare precare”, la nivelul instituției a fost stabilită o serie de măsuri, printre care și formarea unei comisii care să constate starea arborilor (din punct de vedere al declinului biologic sau a stării fitosanitare) și să stabilească doborârea acelora care constituie risc de prăbușire sau producere a accidentelor. De asemenea, comisia a luat în considerare și solicitările venite de la cetățeni. Astfel că, acuzațiile conform cărora tăierile de arbori se execută la ordinul primarului și/sau a viceprimarilor sunt total nefondate.

Astfel, Serviciul Public Pavaje Spații Verzi a efectuat toaletări de crengi uscate sau care afectează clădirile sau împiedică traficul rutier sau pietonal, dar și tăieri de arbori care au fost afectați de anumite lucrări de utilitate publică. Pentru eliminarea arborilor aflați în declin biologic (în general plopi) sau care prezintă o stare fitosanitară precară și pot afecta siguranța persoanelor , a fost încheiat un contract cu o firmă terță, care are în sarcină și scoaterea rădăcinilor rămase.

Din istoricul activității de întreținere a spațiilor verzi se constată că anual s-au plantat cu cel puțin 70% mai mulți arbori decât au fost tăiați. În primăvara anului 2017 au fost plantate peste 400 de buc de arbori (paltin, salcie, albitia etc).

În toamna anului 2017, se va continua campania de plantare de arbori, în perioada 15.10.2017-15.11.2017, inclusiv în locațiile de unde au fost eliminați arbori.

BIROUL DE PRESĂ

Buget de 442,35 de milioane de lei pentru cadastru

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) anunță că a început semnarea contractelor de finanțare pentru realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pe sectoare cadastrale. Primăriile au la dispoziție 45 de zile pentru accesarea fondurilor.

ANCPI a alocat, în anul 2017, 442.350.000 de lei din veniturile proprii, pentru finanțarea înregistrării sistematice pe sectoare cadastrale, prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF). Suma poate finanța lucrări în 2.949 de unități administrativ-teritoriale rurale și urbane.

Termenul limită până la care unitățile administrativ teritoriale (UAT) eligibile pot accesa fondurile este de cel mult 45 de zile de la primirea înștiințării transmise de ANCPI în acest sens. Finanțarea lucrărilor de înregistrare sistematică pe sectoare cadastrale din extravilan și, prin excepție, din intravilan se realizează în baza unui contract de finanțare încheiat de primărie cu oficiul de cadastru și publicitate imobiliară (OCPI) pe raza județului în care se află, potrivit Legii nr. 7/1996 a cadastrului, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Înștiințările au fost trimise de ANCPI prin oficiile teritoriale, conform Procedurii și modalității de alocare a sumelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 403/29.05.2017.

Fiecare UAT primește, în acest an, 150.000 de lei pentru realizarea, în perioada 2017—2019, a lucrărilor de înregistrare sistematică pe sectoare cadastrale, față de 135.000 de lei, alocat în 2016.

Contractele de finanțare sunt multianuale (24 de luni), ceea ce înseamnă că primăriile nu pierd finanțarea dacă lucrările de înregistrare sistematică nu sunt finalizate până la sfârșitul anului 2017.

Sunt exceptate de la alocarea fondurilor destinate finanțării primăriile care au demarat sau au în derulare lucrări de înregistrare sistematică la nivelul întregului UAT. Achiziția serviciilor de înregistrare sistematică va fi realizată de fiecare primărie în parte, prin organizarea procedurilor legale aplicabile. Ulterior, acestea vor încheia contracte de prestări servicii cu persoane fizice și juridice autorizate să execute lucrări de cadastru.

Primăriile au obligația legală să selecteze, cu prioritate, sectoarele cadastrale care cuprind terenuri aferente proiectelor de infrastructură de interes național și terenuri agricole subvenționate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Plățile către primării vor fi efectuate după deschiderea cărților funciare aferente imobilelor recepționate de către reprezentanții oficiilor teritoriale.

Documentele suport precum și ghidul primarului sunt afișate pe pagina web a ANCPI.

Programul național de cadastru și carte funciară se desfășoară în perioada 2015-2023 și are ca scop principal înregistrarea gratuită a imobilelor (terenuri cu sau fără construcții) de pe teritoriul întregii țări, în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

Sursele de finanțare a Programului sunt:

a) venituri proprii ale ANCPI: peste 4 miliarde de lei;

b) fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 11 — Cadastru: peste 300 milioane Euro;

c) fonduri asigurate din bugetele locale ale UAT—urilor.

Realizarea cadastrului în România, prin înregistrarea sistematică a tuturor imobilelor de pe teritoriul țării, constituie o prioritate a Guvernului României. Accelerarea implementării

Programului național de cadastru și carte funciară și asigurarea punerii în aplicare a obiectivelor acestuia sunt vitale pentru dezvoltarea economică.

Directia Comunicare

Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene

Site: www.mdrap.ro, www.fonduri-ue.ro

CJ Călăraşi / Două milioane de lei, sumă aprobată pentru finanţarea activităţilor nonprofit de interes public

Pentru partea a doua a anului, Consiliul Judeţean are la dispoziţie un buget total de 2 milioane de lei (20 de miliarde de lei vechi) pentru finanţarea activităţilor nonprofit de interes public, potrivit prevederilor Legii 350 / 2005.

Proiectul de Hotărâre privind aprobarea regimului finanțărilor nerambursabile, de către Consiliul Județean Călărași, pentru activități nonprofit de interes public județean, pe anul 2017, iniţiat de preşedintele Vasile Iliuţă, a fost aprobat miercuri în plen unei şedinţe ordinare de către consilierii judeţeni

Domeniile pentru care se acordă finanţarea nerambursabilă:

• Cultură şi învăţământ

- muzică; cultură scrisă; arte vizuale, plastice şi ale spectacolului; teatru; creare de evenimente; alte activităţi culturale (promovarea imaginii judeţului Călărași şi a vieţii culturale a comunităţilor din judeţul Călărași); învăţământ (organizarea de consfătuiri, schimburi de experienţă, gale etc); activităţi educative cu tematică de mediu;

• Activităţi sportive şi de tineret:

- Sportul de performanţă (divizie superioară, divizie medie, divizie inferioară, sport individual) - valorificarea aptitudinilor individuale şi de echipă în cadrul competiţiilor pentru ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri sau obţinerea victoriei, cantonamente, semicantonamente, concursuri şi întreceri sportive. Obiective: dezvoltarea activităţii sportive pe plan local, naţional sau internaţional, după caz;

- Sportul pentru toți - organizarea de consfătuiri, schimburi de experienţă, gale şi manifestări; practicarea sportului pentru sănătate, educaţie, recreere, ca parte integrantă a modului de viaţă, în vederea menţinerii sănătăţii individului şi societăţii; participarea la tabere de pregătire, susţinerea prin participarea la competiţiile judeţene, naţionale şi/sau internţionale pentru dezvoltarea spiritului competiţional, atragerea cât mai multor tineri către mişcare, dezvoltarea comportamentală care favorizează orientarea către performanţa cotidiană şi dezvoltare durabilă. Obiective: atragerea populaţiei de toate vârstele în activităţi pentru sănătate şi recreere.

• Proiecte sociale

- asistenţă socială/socio-medicală, îngrijire şi recuperare în centre specializate şi/sau la domiciliul beneficiarilor; cantine de ajutor social, servicii integrate de informare, conştientizare, orientare, mediere, consiliere şi îndrumare; dezvoltarea de servicii şi facilităţi afterschool în mediul rural pentru elevii defavorizaţi social; conştientizarea şi responsabilizarea membrilor societăţii civile în raport cu diferite situaţii de risc, integrare şi reintegrare, pregătire şi reinserţie pe piaţa forţei de muncă; centre de zi; alte tipuri de activităţi sociale cu impact semnificativ demonstrabil.

Suma disponibilă pentru sprijinul financiar acordat de autoritatea finanţatoare:

Grantul disponibil pentru această licitaţie, de 2.000 mii lei (20 de miliarde de lei vechi) este defalcat astfel:

- cultură şi învăţământ: 100 mii lei;

- activităţi sportive şi de tineret: 1800 mii lei;

- asistenţă socială: 100 mii lei.

Valorile finanţărilor care se acordă pentru un proiect sunt cuprinse între sumele de 10 mii lei şi 900 mii lei, în funcţie de domeniul pentru care se aplică, conform ghidurilor solicitantului.

Grantul maxim acordat prin acest program este de cel mult 90% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului. Diferenţa trebuie să fie asigurată din sursele proprii ale solicitantului, ale partenerilor acestuia sau din alte surse. Fiecare solicitant trebuie să contribuie cu un aport propriu de cel puţin 10% din costurile totale eligibile ale proiectului, sumă ce va fi identificată în contul deschis special pentru proiect.

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.