Iulian Iacomi şi-a legat demult numele cu oraşul Lehliu Gară. După 8 ani petrecuţi la cârma Primăriei localităţii vecine, Dor Mărunt (2000-2008), Iacomi devine edil al localităţii ridicată la rang de oraş pe 18 aprilie 1989, în urma localelor din 2008, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.

Cu o populaţie estimată la circa 6.000 de locuitori dar şi cu un spital a cărui modernizare a costat 10 milioane de euro, bani proveniţi cu precădere din fonduri europene, Lehliu Gară este în plină „reconstrucţie”. „Oraşul e un întreg şantier. Muncim în fiecare zi ca să putem finaliza ceea ce ne-am propus.” susţine Iacomi care continuă „În acest moment, bunăoară, se află în stadiu de execuţie un amplu proiect de reabilitare a reţei de canalizare. De 50 de ani nu s-au mai făcut investiţii în acest domeniu”. Valoarea lucrărilor este estimată la 5.789.377 lei, iar finanţarea este asigurată din fonduri guvernamentale, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală 2 dar şi din bugetul local.

Pe lângă reabilitarea reţei de canalizare, autoritatea locală este preocupată şi de reabilitarea reţelei de alimentare cu apă potabilă. „Suntem în faza elaborării Proiectului tehnic dar sperăm ca în primăvara anului viitor să putem recepţiona lucrarea” susţine primarul PSD, Iulian  Iacomi. Proiectul, în valoare de 2.527.996 lei, va fi finanţat prin intermediul PNDL 2.

Refacerea infrastructurii de apă şi canal nu este singura prioritate a Executivului local. Pe agenda primarului Iacomi figurează şi investiţia privind „Înfiinţare reţea de gaze naturale în satul Răzvani” „Am semnat contractul cu operatorul, lucrarea constând în înfiinţarea a 16 km de reţea de alimentare cu gaz. Valoarea investiţiei este de 3.134.000 lei. A durat ceva mai mult din cauza avizelor pe care a trebuit să le obţinem de la Drumurile Naţionale. În luna mai a anului viitor, preconizăm să finalizăm şi acest proiect extrem de important pentru oraşul nostru” adaugă Iacomi.

Circa 40 de milioane de lei pentru modernizarea străzilor

Reabilitarea, modernizarea infrastructurii stradale este un alt punct asumat de primarul Iulian Iacomi şi echipa sa din primărie. „Avem în vedere asfaltarea a 28 de km de drum. Am „prins” dacă vreţi, cam tot ce înseamnă asfaltarea de străzi. E vorba de 22 în satul Răzvani, 12 în satul Buzoieni şi 29, în oraşul Lehliu Gară. Am depus proiectul în luna mai iar în septembrie l-am semnat deja. Proiectul „Modernizare străzi în Lehliu Gară şi satele Răzvani şi Buzoieni” se află în faza de licitaţie, fiind urcat în SICAP. Valoarea pachetului este de 39.360.498 lei şi va fi realizat prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii.” precizează Iacomi.

Oraşul Lehliu Gară va fi în, perioada imediat următoare, beneficiar al unui parc ce va fi amenjat chiar în faţa sediului Primăriei. „Proiectul, în valoare de 681.008 lei, va fi finanţat din fonduri PNDR – GAL. Suntem în stadiul de obţinere a avizelor după PT. Şi asta nu e tot. Intenţionăm să mai amenajăm alte două parcuri, unul în vecinătatea Casei de Cultură iar celălalt în satul Răzvani, investiţii pe care sperăm să le ducem la bun sfârşit până în primăvara anului viitor.” completează primarul Iacomi.

Investiţii în cultură şi sport

Arena sportivă „Liviu Cucu” din oraşul Lehliu Gară va intra într-un amplu proces de modernizare. „În acest sens, am iniţiat şi depus la Compania Naţională de Investiţii Proiectul privind înfiinţarea unei Baze Sportive de Tip 1. Stadionul va fi dotat cu vestiare noi, cu o tribună cu 500 de scaune, investiţia fiind estimată la 2 milioane de lei. În judeţ, pe lângă Lehliu Gară, alte 3 localităţi urbane vor beneficia de astfel de arene sportive multifuncţionale. E vorba de oraşul Fundulea şi municipiile Olteniţa şi Călăraşi. Prezentul dar şi viitorul copiilor noştri ne preocupă în mod deosebit. Avem mulţi copii talentaţi, dornici să facă performanţă sportivă în condiţii de pregătire superioare.” susţine Iacomi.

Nu în cele din urmă, în acest mandat, Iulian Iacomi intenţionează să demareze şi proiectul privind construirea şi dotarea unui Cămin cultural în satul Răzvani, tot cu sprijin guvernamental prin CNI.

Un alt domeniu „sensibil” care vizează până la urmă „bunăstarea” cetăţeanului din Lehliu Gară se referă la extinderea alimentării cu energie electrică. „Este un obiectiv pe care mi l-am asumat în faţa alegătorilor noştri şi pe care trebuie să-l finalizăm. E un proces anevoios întrucât avem nevoie de fel de fel de avize. Depunem eforturi însemnate de pildă pentru scoaterea de teren din circuitul silvic. Nu e deloc simplu dar nădăjduim că o vom scoate la capăt.” pretinde Iulian Iacomi.

“KETANES – Măsuri integrate pentru persoanele defavorizate din comunitatea marginalizată Răzvani”

Primăria oraşului Lehliu Gară în parteneriat cu Asociația C4C – Communication for Community, Școala Gimnazială nr. 1 Răzvani, Libro Events și Asociația BRAHMA implementează în perioada martie 2018 – februarie 2021 proiectul “KETANES – Măsuri integrate pentru persoanele defavorizate din comunitatea marginalizată Răzvani”, prin intermediul căruia 751 persoane din comunitatea marginalizată Răzvani, Lehliu-Gară, județul Călărași beneficiază de un set complex de măsuri integrate de sprijin și servicii menite să reducă numărul de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.

Obiectivul general al proiectului constă în reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitatea marginalizată Răzvani, prin furnizarea de măsuri integrate de sprijin și servicii specializate în domeniul educației, ocupării forței de muncă, antreprenoriatului, serviciilor sociale/socio-medicale/medicale, locuirii, reglementării de acte, nediscriminării și promovării multiculturalismului pentru cele 751 de persoane aparținând grupului țintă.

Persoanele din grupul țintă al proiectului vor beneficia de următoarele măsuri integrate:

• servicii educaționale: 90 de preșcolari vor beneficia de subvenții sub formă de pachete cu îmbrăcăminte și încălțăminte, vor participa la programe de educație non-formală, ateliere tematice, școli de vară, 90 de părinți/tutori vor fi implicați în programe de educație parentală, 110 elevi (ciclul primar și gimnazial) vor beneficia de programul „Școală după Școală”, 50 de tineri/adulți vor participa la programul „A doua șansă”;
• măsuri de ocupare: 376 de persoane vor beneficia de servicii de consiliere și orientare profesională, cursuri de calificare (Agent curățenie clădiri și mijloace de transport, Lucrător în alimentație, Agent dezinfecție, deratizare, dezinsecție, Lucrător în comerț, Lucrător finisor în construcții, Îngrijitoare bătrâni la domiciliu, Agent securitate, Operator introducere, validare și prelucrare date), servicii de mediere pe piața internă a muncii, iar 130 persoane vor fi sprijinite în vederea ocupării unui loc de muncă;
• sprijin antreprenorial: 56 de persoane vor urma un program de dezvoltare a competențelor antreprenoriale și vor beneficia de servicii de consiliere și consultanță pentru elaborarea unui plan de afaceri, 10 dintre ele urmând să primească finanțare în valoare de până la 40.000 euro;
• servicii sociale: 751 de persoane (551 adulți și 200 copii) vor beneficia de servicii de asistență socială primară în urma unei evaluări inițiale și planuri de intervenție personalizate;
• servicii socio-medicale: 751 de persoane (551 adulți și 200 copii) vor beneficia de servicii de evaluare a stării de sănătate și igienă, screening primar pentru depistarea principalelor boli infecțioase și vor fi implicați într-o campanie de educare pentru o viață sănătoasă și funcțională;
• servicii medicale: 751 de persoane (551 adulți și 200 copii) vor beneficia de consultații și tratamente stomatologice;
• îmbunătățirea condițiilor de locuire: 80 de locuințe vor beneficia de lucrări de igienizare, reabilitare sau reparație;
• servicii juridice: 200 de persoane vor beneficia de asistență pentru obținerea actelor de proprietate/posesie;
• sprijin în domeniul combaterii discriminării: 751 de persoane (551 adulți și 200 copii) vor fi activ implicate în activități de conștientizare a importanței nediscriminării și vor fi încurajate să se implice în rezolvarea problemelor de la nivelul comunității.

Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei, Obiectivul specific 4.1 – Reducerea numărului de comunități marginalizate în care există populație aparținând minorității romă aflată în risc de sărăcie și excluziune socială, prin implementarea de măsuri integrate.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 260 de localităţi din 26 de judeţe, cu un număr de 792 de focare (dintre care 17 focare în exploataţii comerciale şi 5 focare în exploataţii de tip A). Numărul focarelor active se află în scădere faţă de precedenta actualizare a situaţiei. În alte 8 judeţe există doar cazuri la mistreţi. De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 şi până în prezent, au fost eliminaţi 539.341 de porci afectaţi de boală şi există 2.262 de cazuri la mistreţi.

 

În anul 2018, numărul porcilor afectaţi de PPA a reprezentat 9,3% din efectivul de suine din ţara noastră, în timp ce, pentru primele zece luni ale lui 2019, procentul este de 3,7%.

În total au fost stinse 1.978 de focare după cum urmează:

- 54 de focare în judeţul Satu Mare;

- 43 de focare în judeţul Dâmboviţa (dintre care unul într-o exploataţie de tip A şi unul într-o exploataţie comercială);

- 81 de focare în judeţul Buzău (dintre care unul într-o exploataţie de tip A);

- 3 focare în judeţul Maramureş;

- 172 de focare în judeţul Brăila (dintre care 12 în exploataţii comerciale);

- 159 de focare în judeţul Dolj;

- 8 focare în judeţul Vrancea;

- 85 de focare în judeţul Bihor;

- 150 de focare în judeţul Ialomiţa;

- 10 focare în judeţul Ilfov;

- 27 de focare în judeţul Giurgiu;

- 18 focare în judeţul Argeş (dintre care unul într-o exploataţie de tip A);

- 65 de focare în judeţul Olt;

- 54 de focare în judeţul Galaţi;

- 144 de focare în judeţul Teleorman;

- 95 de focare în judeţul Constanţa;

- 121 de focare în judeţul Călăraşi (dintre care 4 focare în exploataţii comerciale);

- 3 focare în judeţul Timiş;

- 10 focare în judeţul Sălaj;

- 586 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploataţii comerciale şi un focar într-o exploataţie de tip A);

- 18 focare în Arad (dintre care unul într-o exploataţie de tip A);

- 2 focare în judeţul Covasna;

- 4 focare în judeţul Bacău;

- 18 focare în judeţul Botoşani;

- 2 focare în judeţul Vâlcea;

- 43 de focare în judeţul Prahova;

- un focar în judeţul Hunedoara;

- 2 focare în judeţul Mehedinţi.

Detaliat, situaţia focarelor active de PPA se prezintă astfel:

- Judeţul Satu-Mare - 2 focare (dintre care unul într-o exploataţie comercială) şi 160 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Bihor - 14 focare în gospodăriile populaţiei şi 182 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Sălaj - 47 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Tulcea - un focar în gospodăria populaţiei şi 178 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Brăila - 30 de focare (dintre care 3 focare în exploataţii comerciale) şi 24 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Constanţa - 2 focare în gospodăria populaţiei şi 33 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Ialomiţa - 15 focare în gospodăriile populaţiei şi 165 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Galaţi - un focar în gospodăriile populaţiei şi 40 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Ilfov - 18 focare (dintre care 2 focare în exploataţii comerciale) şi 151 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Călăraşi - un focar într-o exploataţie comercială şi 114 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Buzău - 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 24 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Giurgiu - 241 de focare (dintre care 5 focare exploataţii comerciale şi 3 focare în exploataţii de tip A) şi 293 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Teleorman - 229 de focare în gospodăriile populaţiei şi 534 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Argeş - 11 focare (dintre care 2 focare în exploataţii comerciale şi unul într-o exploataţie de tip A) şi 9 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Olt - 58 de focare (dintre care un focar într-o exploataţie comercială) şi 5 cazuri la misteţi;

- Judeţul Dâmboviţa - 8 focare (dintre care un focar într-o exploataţie comercială) şi 40 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Bistriţa-Năsăud - 4 cazuri la mistreţi.

- Judeţul Botoşani - 95 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Dolj - 73 de focare în gospodăriile populaţiei şi 27 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Maramureş - 20 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Prahova - 8 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Iaşi - 2 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;

- Judeţul Vrancea - 6 focare în gospodăriile populaţiei şi 24 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Arad - 17 focare (dintre care un focar înntr-o exploataţie de tip A) şi 59 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Vaslui - 9 focare (dintre care unul într-o fermă comercială) şi 5 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Gorj - 38 de focare în gospodăria populaţiei şi 4 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Vâlcea - un caz la mistreţ;

- Judeţul Neamţ - 2 focare în gospodăriile populaţiei;

- Judeţul Sibiu - 4 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;

- Judeţul Covasna - un focar în gospodăria populaţiei şi 6 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Braşov - un focar în gospodăria populaţiei şi 6 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Alba - un focar în gospodăria populaţiei;

- Judeţul Mureş - un caz la mistreţ;

- Judeţul Bacău - un caz la mistreţ.

 

Până la această data (18.11.2019) au fost despăgubiţi 13.665 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 327.127.270 de lei.

Detaliat, situaţia plăţilor despăgubirilor se prezintă astfel:

- Judeţul Satu-Mare - au fost plătite despăgubiri pentru 50 de exploataţii afectate dintr-un total de 53 de exploataţii în valoare de 217.320 de lei;

- Judeţul Bihor - au fost plătite despăgubiri pentru 280 de exploataţii din 283 afectate în valoare de 1.340.420 de lei;

- Judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 1.173 de exploataţii dintr-un total de 1.185 de exploataţii în valoare de 46.622.790 de lei;

- Judeţul Brăila - au fost plătite despăgubiri pentru 3.982 de exploataţii dintr-un total de 3.993 de exploataţii în valoare de 189.721.270 de lei;

- Judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru 854 de exploataţii din cele 874 afectate în valoare de 3.968.250 de lei;

- Judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 2.493 de exploataţii dintr-un total de 2.604 de exploataţii în valoare de 6.772.000 de lei;

- Judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru 223 de exploataţii dintr-un total de 251 de exploataţii afectate în valoare de 723.000 de lei;

- Judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 45 exploataţii în valoare de 37.655.430 de lei;

- Judeţul Călăraşi - au fost plătite despăgubiri pentru 438 de exploataţii din cele 454 afectate în valoare de 19.768.490 de lei;

- Judeţul Teleorman - au fost plătite despăgubiri pentru 1.412 de exploataţii dintr-un total de 1.413 de exploataţii în valoare de 4.499.650 de lei;

- Judeţul Vrancea - au fost plătite despăgubiri pentru 9 exploataţii din cele 15 afectate în valoare de 98.380 de lei;

- Judeţul Giurgiu - au fost plătite despăgubiri pentru 670 exploataţii din cele 675 afectate în valoare de 5.182.590 de lei;

- Judeţul Dolj - au fost plătite despăgubiri pentru 1.015 exploataţii din cele 1.241 afectate în valoare de 5.317.390 de lei;

- Judeţul Buzău - au fost plătite despăgubiri pentru 56 de exploataţii din cele 57 afectate în valoare de 230.830 de lei;

- Judeţul Argeş - au fost plătite despăgubiri pentru 19 exploataţii din cele 25 afectate în valoare de 136.270 de lei;

- Judeţul Olt - au fost plătite despăgubiri pentru 629 de exploataţii dintr-un total de 644 de exploataţii afectate în valoare de 2.374.320 de lei;

- Judeţul Botoşani - au fost plătite despăgubri pentru toate cele 19 exploataţii afectate în valoare de 82.420 de lei;

- Judeţul Covasna - au fost plătite despăgubiri pentru cele 43 de exploataţii afectate în valoare de 69.000 de lei;

- Judeţul Dâmboviţa - au fost plătite despăgubiri pentru 49 de exploataţii din cele 50 afectate în valoare de 1.402.390 de lei;

- Judeţul Sălaj - au fost plătite despăgubiri pentru cele 4 exploataţii afectate în valoare de 29.990 de lei;

- Judeţul Prahova - au fost plătite despăgubiri pentru 98 din cele 105 exploataţii afectate în valoare de 407.740 de lei;

- Judeţul Vâlcea - au fost plătite despăgubiri pentru cele 2 exploataţii afectate în valoare de 3.500 de lei;

- Judeţul Gorj - au fost plătite despăgubiri pentru 5 din cele 13 exploataţii afectate în valoare de 23.970 de lei;

- Judeţul Vaslui - au fost plătite despăgubiri pentru 16 din cele 18 de exploataţii afectate în valoare de 59.000 de lei;

- Judeţul Arad - au fost plătite despăgubiri pentru 79 din cele 326 exploataţii afectate în valoare de 416.140 de lei;

- Judeţul Sibiu - au fost plătite despăgubiri pentru 2 din cele 5 exploataţii afectate în valoare de 4.720 de lei;

 

Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic şi social.

Serviciul Comunicare şi Logistică Documentară

Stagiunea de teatru organizată de Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași, instituție finanțată de Consiliul Județean Călărași, continuă cu piesa de teatro „Cum se face”, o comedie de bun gust despre viata din spatele cortinei

Distributie: Delia Ioana Nartea, Octavian Strunilă, Alexandru Conovaru, Paul Ipate, Andreea Mateiu.

Regie: Octavian Strunilă

Evenimentul teatral va avea loc joi, 21 noiembrie, ora 18:00, în Sala ”Barbu Știrbei” a CJCC Călărași.

Acest spectacol reuseste sa puna mari semne de intrebare despre gandurile care ne framanta zilnic si ne fac sa intram in conflicte gratuite cu cei din jur si chiar cu noi insine.

Patrundem in culisele unui spectacol de teatru si descoperim ca actorii sunt si ei oameni ca toti ceilalti.

Sunt si ei macinati de alegerile pe care la fac, de valorile la care se raporteaza si, nu in ultimul rand, de esec! Pentru ca in aceasta meserie esecul este facut public!

Spectatorii vor fi martori la repetitiile pentru un spectacol de teatru si au ocazia sa patrunda in spatele cortinei acolo unde publicul nu are acces niciodata.

Asista la repetitiile presarate cu situatii comice dar si cu iesiri nervoase, cu certuri pe marginea orgoliilor, cu pretentii absurde si cu momente de intimitate care se nasc uneori intre niste actori care repeta 3 luni de zile.

Vom intra pe gaura cheii in sala de spectacol si vom asista din umbra la repetitiile pentru un spectacol de teatru, de la prima intalnire cu regizorul pana in saptamana premierei!

Conferința de încheiere a proiectului ”Integritate prin proceduri, instruire și prevenire - IPIP”, implementat de Primăria Municipiului Călărași prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, s-a bucurat de prezența reprezentanților de instituții publice călărășene, dar și de cea a colegilor din instituție.

Obiectivul general al proiectului este cel al consolidării integrității la nivelul PMC și al Serviciilor publice locale, rezultatele concretizându-se în:

11 proceduri operaționale elaborate pe măsuri de prevenire a corupției

un ghid al procedurilor operaționale

un sondaj de opinie în rândul personalului propriu și al aleșilor locali

6 sesiuni de instruire

90 de persoane instruite, funcționari public, personal contractual și aleși locali, în ceea ce privește prevenirea corupției

Menționăm faptul că acest proiect a fost premiat de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici, în luna octombrie, în cadrul celei de-a XII-a ediţie a conferinţei internaţionale Inovaţie şi calitate în sectorul public, cu premiul III pe Pilonul Etica, parte a culturii organizaționale.

Sursa Facebook Primăria Municipiului Călăraşi

Zilele acestea, președintele Consiliului Judeţean Călărași, Vasile Iliuţă, a fost surprins într-o ipostază inedită, aceea a omului de bună credinţă, stând la coadă  pentru a-şi schimba Cartea de identitate.

Prezenţa sa acolo n-a trecut neobservată nici de călărăşenii aflaţi la ghişeu, dar nici de  mediul politic. Atât colegii săi de partid cât şi adversarii au făcut o serie de speculaţii în legătură cu...viitorul său politic. O parte dintre ei, probabil, şi-au imaginat că la localele de anul viitor, Illiuţă ar fi interesat de o candidatură la...Primăria Călăraşi.

Ca să facem lumină pe acest subiect galben tumultos, i-am solicitat preşedintelui Iliuţă o “explicaţie”. „În primul rând, aş vrea să vă spun că am dorit să schimb Cartea de identitate pentru că deţin o locuinţă în municipiul reşedinţă de judeţ şi am considerat că e foarte normal să fiu alături de călărăşeni, de oamenii cu care împart de ceva vreme acest oraş. În al doilea rând, vă asigur că nu-i nimic senzaţional, ori nelalocul lui să stau la rând pentru a-mi schimba Cartea de identitate. Chiar dacă deţin o funcţie în administraţia locală, asta nu înseamnă că eu nu trebuie să merg la acel ghişeu şi să respect legea. În al treilea rând, aş vrea să pun capăt şi unor speculaţii care nu-şi au rostul. Sunt membru PNL, preşedinte al Consiliului Judeţean, cu susţinere PNL şi nu intenţionez să părăsesc acest partid. Vreau să-mi continui cariera în administraţia judeţeană, printr-un nou mandat de președinte al CJ Călărași, având în vedere proiectele demarate şi în curs de finalizare pe care le-am iniţiat susţinut de o echipă de oameni tineri, valoroşi care au învăţat să facă administraţie în beneficiul cetăţeanului. Sunt un om de echipă şi împreună vom munci pentru a menţine PNL pe primul loc în topul preferinţelor politice ale călărăşenilor. Duminică, va avea loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale iar obiectivul meu şi al întregii echipe liberale este obţinerea unui număr record de voturi din partea călărăşenilor pentru domnul preşedinte Klaus Iohannis. Am câştigat o bătălie, urmează a doua care e şi decisivă.” a declarat pentru www.arenamedia.ro, Iliuţă.

Nu este prima dată când Vasile Iliuță iese din tiparul omului politic obișnuit, acest lucru detăşându-l de ceilalţi competitori.

sursa foto capturră video

În data de 18 noiembrie a.c. Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat de pe piața internă prin emisiuni de titluri de stat suma de 858 mil. lei, la un randament mediu/maxim de 4.09%/4.10%. Volumul anunțat a fost de 500 mil. lei, iar cererea totală a fost de peste 2.8 ori față de suma anunțată.

Emisiunea face parte din programul indicativ de emisiuni de titluri de stat pe piața internă și externă anunțat la începutul anului 2019 și este realizată în conformitate cu calendarul lunar pentru luna noiembrie în valoare de 4,1 mld. lei, publicat pe website-ul MFP.

Pe 12 noiembrie 2019, Ministerul Finanțelor Publice a adjudecat de pe piața internă, în cadrul sesiunii suplimentare de oferte necompetitive aferentă licitației din data de 11 noiembrie suma de 75 mil. lei. Astfel in urma celor doua licitatii, totalul adjudecat pentru emisiunea de obligațiuni benchmark in lei scadentă în 25 septembrie 2023 este în sumă de 867 mil. lei.

Sesiunea suplimentara de oferte necompetitive face parte din programul indicativ de emisiuni de titluri de stat pe piața internă și externă anunțat la începutul anului 2019 și este realizată în conformitate cu calendarul lunar pentru luna noiembrie în valoare de 4,1 mld. lei, publicat pe website-ul MFP.

Pe 11 noiembrie a.c. Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat de pe piața internă prin emisiuni de titluri de stat suma de 792 mil. lei, la un randament mediu/maxim de 3.86%/3.87%. Volumul anunțat a fost de 500 mil. lei, iar cererea totală a fost de peste 2.9 ori față de suma anuntata.

Emisiunea face parte din programul indicativ de emisiuni de titluri de stat pe piața internă și externă anunțat la începutul anului 2019 și este realizată în conformitate cu calendarul lunar pentru luna noiembrie în valoare de 4,1 mld. lei, publicat pe website-ul MFP.