Contractul de lucrări privind îmbunătăţirea infrastructurii rutiere a DN3D (drum din incinta Siderca), mai exact tronsonul cuprins între DJ 306A şi DN3 va fi încheiat până la sfârşitul acestei luni, a declarat recent la Antena 3 Călăraşi, în cadrul emisiunii Punct la Călăraşi, primarul Marius Dulce. „Oamenii n-au înţeles, poate, că „bucata” de drum (n.r. DJ 306A) a fost modernizată de Consiliul Judeţean prin intermediul unei societăţi comerciale aflate sub patronajul său, în speţă SC Drumuri şi Poduri SA. Noi a trebuit să începem procedura de licitaţie care durează câteva luni de zile. Fapt pentru care, până la finele acestei luni vom semna contractul de modernizare a acestui drum. Cred că până la sfârşitul lunii octombrie vom finaliza şi lucrările. Ba mai mult, intenţionăm să reparăm şi sistemul de iluminat care să deservească şi trotuarele pentru pietoni şi pista de biciclete.”, a susţinut şeful Executivului PMC care a mai adăugat că „Noi (n.r. Primăria Călăraşi) suntem proprietari doar pe 900 de metri din acest drum şi vom face reabilitarea numai pe această zonă. Dar am produs şi un document prin care semnalăm Drumurile Naţionale că ar fi indicat să iniţieze un proiect de lărgire a drumului la 4 benzi până la Cuza Vodă.”

Momentan, proiectul se află în etapa de evaluare financiară, perioada estimată pentru semnarea contractului fiind până la data de 31 august 2021.

Modernizarea drumului presupune și lărgirea carosabilului la 14 metri, pe două benzi. Partea carosabilă va fi încadrată de borduri din beton de ciment şi de piste de biciclişti laterale stânga-dreapta de lăţime 1,50 m fiecare. Valoarea lucrărilor de modernizare este estimată la 3,55 milioane lei.

Emisiunea poate fi urmărită aici http://www.antena1calarasi.ro/210811-interviu-marius-dulce-primar-calarasi.html

Strategia de dezvoltare locală a comunei Ștefan Vodă 2021-2027 a fost elaborată, urmând să fie supusă dezbaterii și aprobării în Consiliul Local. Obiectivul general al strategiei îl reprezintă dezvoltarea echilibrată și armonioasă a localității prin crearea și prin susținerea unui mediu economico - social competitiv, stabil, sănătos și diversificat, care să asigure creșterea economică continuă și calitatea vieții cetățenilor comune.

“În cadrul strategiei, dezvoltarea comunei Ștefan Vodă a fost structurată pe o perioadă de 6 ani, cuprinsă în intervalul de timp 2021-2027, dorindu-se astfel suprapunerea cu următoarea perioada de programare stabilită de către Comisia Europeană.”, a declarat primarul Ionel Zardova.

Economia comunei Ștefan Vodă

Din focus - grupul realizat cu reprezentanţii autorităţii publice a reieşit că la nivel de comună activează un număr de aproximativ 29 de firme. Comuna se înscrie în categoria localitaţilor mici, cu o funcţiune preponderent agricolă, având un rol minor, în raport cu celelalte localitaţi din zonă.

Din focus grupul realizat cu antreprenorii, a reieşit că printre problemele întâmpinate de ei se numără lipsa forței de muncă locală. Aceștia susțin că populația la nivel de comună este una îmbătrânită. Cu toate acestea, tendințe dinamice în ceea ce privește mediul economic local există. Unele PFA-uri din domeniul agricol au accesat fonduri europene pentru achiziţie de utilaje agricole.

În ceea ce priveste piața locurilor de muncă, putem vorbi despre un paradox. Antreprenorii identifică probleme precum lipsa unei oferte de forță de muncă la nivel local, în timp ce cetățenii comunei Ştefan Vodă consideră ca cea mai stringentă problemă e lipsa ofertelor de muncă la nivel local.

Astfel, la nivelul comunei, populaţia care are capacitate de muncă apreciază într-o pondere de 87% că nu îşi poate găsi un loc de muncă, oferta locurilor de muncă este foarte redusă.

Capitalul Social al comunei Ștefan Vodă

Potrivit ultimului recensămant, cel din 2011, comuna Ștefan Vodă avea un număr de 1.380 locuitori. Capitalul social al unei comunități exprimă simultan dimensiunea demo-grafică, cea formativă (profesională), ca și disponibilitatea efectivă a acestora de a efectua activități utile, generatoare de venit.

În ceea ce priveşte numărul de persoane dintr-o gospodărie conform sondajului derulat de echipa de consultanți, majoritatea respondenţilor trăiesc în familii formate din 2-3 sau 4 persoane (83%) .

Ponderea cea mai mare a respondenților, 52% dintre persoanele chestionate, au declarat că veniturile gospodariei le ajung pentru strictul necesar. 26% dintre respondenți au declarat că veniturile gospodăriei le ajung pentru un trai decent.

Comuna Ştefan Vodă prezintă potențial de creștere din punct de vedere al capitalului social, deși și participanții la focus-grupuri au identificat capitalul uman ca fiind unul preponderent îmbătranit. Soluțiile propuse constau în actualizarea aptitudinilor muncitorilor în varstă, în prognozarea aptitudinilor şi planificarea de viitor, în transferul de know-how și în implicarea agenților economici în actul educațional.

Educaţie

Nevoile identificate la nivelul școlilor sunt multiple, de la lipsa tabletelor școlare pentru elevi, la activități de modernizare a școlii precum și la derularea de activități non-formale în cadrul școlii, precum: organizarea de dansuri populare, dansuri moderne, echipă de fotbal, echipă de handbal, etc.

Agricultura la nivelul comunei Ștefan Vodă

Activitatea preponderentă derulată la nivelul comunei Stefan Voda este legată de agricultură. Cei mai mulți agenți economici își desfășoară activitatea în domeniul agriculturii. La nivelul anului 2014, suprafața totală a comunei Stefan Voda era de 12.663 ha din care 6.747 ha suprafață agricolă și 6.700 ha suprafață arabilă

Tipurile de investiții nesesare în domeniul agriculturii sunt:

- Magazin de depozitare/stocare (Silozuri)

- Procurarea de utilaje agricole (tractoare, combine)

- Investiţii în centre de procesare a rezultatelor agricole

- Înfiinţarea de crescătorii (porcine, avicole)

- Centru de informare pentru producători privind facilitățile acordate în agricultură

Dezvoltarea locală și incluziunea socială

În ceea ce privește dezvoltarea locală, putem vorbi și despre problematica incluziunii sociale. Apariţia şi poate extinderea unor grupuri sociale puternic marginalizate, a unei subclase sociale (underclass), fie ea explicată prin cauze structurale sau culturale, nu se datorează lipsei complete a programelor destinate unor grupuri sociale, ci mai degrabă ineficienţei anumitor programe sau insuficienţei fondurilor destinate lor.

Este important să sprijinim grupurile vulnerabile, mai ales pentru că excluziunea socială a unei persoane duce, de cele mai multe ori, la întâmpinarea unor dificultăți financiare și dependența prelungită de factori externi. Indiferent de individ, beneficiile muncii transcend nivelul financiar.

Lipsa stabilităţii financiare duc la efecte negative asupra individului, efecte de ordin subiectiv precum: inferioritatea faţă de ceilalţi membri ai comunităţii, sentimente de vulnerabilitate, inutilitate, adesea instalarea depresiei, scăderea stimei de sine și a satisfacției cu viața. Dintre grupurile vulnerabile expuse către analiză, opinia publică consideră că cele mai spirjinite grupuri de către Primăria Comunei Ştefan Vodă şi Guvern sunt persoanele cu venituri reduse, in proportie de 82%. Următoarele 2 categorii pe care primaria le sprijină într-un procent considerabil sunt bătrânii şi persoanele cu dizabilităţi.

Dintre grupurile defavorizate menţionate anterior, 52% dintre respondenţi au considerat că ar trebui sprijiniţi mai mult bătrânii, iar 32% au considerat ca ar trebui sprijinite persoanele cu dizabilităţi.

În legătură cu o serie de aspecte referitoare la dezvoltarea comunei Ştefan Vodă, percepţia cetăţenilor intervievaţi este că nu există suficiente magazine/ puncte comerciale. Însă, populația are acces la servicii de tefelonie și internet, cât şi la cablu TV. Am putea considera că ar trebui să existe mai multe manifestări culturale, din moment ce 88% dintre respondenţi sunt în dezacord/dezacord total cu existenţa acestora în Comuna Ştefan Vodă.

Percepţia respondenţilor vizavi de tipurile de proiecte care ar putea fi importante pentru comunitatea lor este că ar trebui să se intervină mai mult în domenii precum: educarea populaţiei/formarea profesională, combaterea sărăciei, infrastructura sociala si cultura.

În general, la nivelul comunităţilor locale trebuie îndeplinite o serie de obiective în vederea fundamentării unei strategii de dezvoltare. Iată obiectivele care ar trebui atinse în cadrul strategiei de dezvoltare locală a Comunei Ştefan Vodă:

- Încurajarea micilor întreprinzători și a IMM-urilor,

- Îmbunătățirea și diversificarea serviciilor publice,

- Creșterea atractivității turistice a zonei,

- Îmbunătățirea incluziunii sociale în ceea ce privesc grupurile minoritare,

- Protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural,

- Creșterea productivității agricole și a valorii adăugate a produselor,

- Dezvoltarea abilităților și a competențelor din sectorul agricol,

- Infrastructură socială, sărăcie, incluziune socială,

- Investiții în bandă largă,

- Scheme de calitate,

- Grupuri de producători în sectorul agricol/sector pomicol,

- Turism.

Dintre acestea, cele 4 obiective principale care trebuie îndeplinite cu prioritate prin noua strategie de dezvoltare a comunei sunt:

- Dezvoltarea abilităților și a competențelor din sectorul agricol

- Creșterea productivității agricole și a valorii adăugate a produselor

- Infrastructură socială, sărăcie, incluziune socială

- Îmbunătățirea și diversificarea serviciilor publice

De asemenea, se observă că respondenţii consideră ca următoarele priorități ar trebui să fie infrastructura socială, îmbunătăţirea serviciilor publice, încurajarea IMM-urilor, creşterea productivităţii agricole şi investiţiile.

Infrastructură și utilități publice

Din cele 103 de chestionare, se poate observa faptul că 80% din populaţia din Ştefan Vodă consideră calitatea apei ca fiind foarte proastă/proastă, unde doar 5% o consideră bună şi 15% o consideră aşa şi aşa.

Încălzirea locuinţelor locuitorilor din Ştefan Vodă se face cu ajutorul sobei pe lemne în procent de 93 %, iar 7% au centrală proprie.

Mediu

Colectarea selectivă a deşeurilor este un aspect pe ordinea de zi şi în Comuna Ştefan Vodă. Potrivit OUG 74/2018 acest criteriu este important la nivelul comunei deoarece din 1 iulie 2019 este obligatorie colectarea selectivă a deșeurilor pe 4 fracții: hârtie / carton, plastic / metal, deşeuri reziduale / menajere şi sticlă. Într-un procentaj de 70% este practicată colectarea deşeurilor de către populaţia din comună.

Administraţia Publică Locală – implementarea de proiecte

Instituţiile de protecţie socială sunt ca un serviciu de sprijin, prin care se asigură următoarele: asistenţă, îngrijire, tratament, recuperare, reabilitare, orientare şi formare profesională a persoanelor din comunitatea din care fac parte. Iar societatea este cea care trebuie să asigure populaţiei în mod liber accesul la bunurile şi serviciile existente.

În ceea ce priveşte opinia populaţiei din Ştefan Vodă vis a vis de cum consideră că angajaţii primăriei îi sprijină în problemele zilnice, 91% dintre respondenţi au considerat că sunt sprijiniţi în mare/foarte mare măsură.

Vis a vis de percepţia respondenţilor cu privire la implicarea activă a primarului în rezolvarea problemelor lor, ponderea este una pozitivă (92% dintre respondenţi consideră că primarul se implică activ într-o mare/foarte mare măsură).

În vederea dezvoltării strategice a Comunei Ştefan Vodă trebuie să existe o serie de surse de fonduri, în acest sondaj ne-am oprit la: taxele şi impozitele locale, creditele, fondurile europene, fondurile guvernamentale şi fondurile din parteneriatele public-private. La nivel local, ponderea cea mai mare privind sursa fondurilor o reprezintă fondurile europene (un procent de 59%).

Se confirmă atât informarea cu privire la proiectele implementate la nivelul comunei Stefan Voda, cât şi cea cu privire la proiectele pregătitoare pentru comunitate. Astfel că, autorităţile locale au condus cu succes o campanie de informare a locuitorilor cu privire la proiectele în desfășurare, cât și la cele ce urmează a fi implementate.

Opinia publică consideră că sunt necesare mai multe tipuri de proiecte pentru comunitatea lor: Gaze naturale, Canalizare, Apă potabilă, Grădiniţă, Şcoală, Stadion, Cămin cultural, Club tineret, Sală de sport, Infrastructură, Biserică, Capelă, Atragere investitori, Parcuri, Iluminat, Farmacie, Platformă gunoi, Cale ferată, Bază de agrement, Locuri de joacă, Dispensar, Piaţă, Islaz, Benzinării

“Strategia de dezvoltare locală prezintă acţiunile pe care administraţia locală le va iniţia pentru a crea condiţiile necesare dezvoltării comunei. Prin conținutul strategiei dorim să subliniem și rolul important ce revine valorificării potenţialului de absorbţie a fondurilor europene. Am pregătit un plan de măsuri de dezvoltare care să reflecte cât mai fidel opțiunile și nevoile cetățenilor. Planul reprezintă radiografia generală a comunei, detalierea direcțiilor strategice de dezvoltare si rezultatul implicării tuturor factorilor interesați și responsabili de la nivelul comunei. Rezultatele studiilor și ale procesului de elaborare a strategiei ne-au oferit nouă, administrației locale, o modalitate utilă pentru identificarea priorităților și pentru selectarea acțiunilor și a politicilor viitoare. Strategia redă o analiză a resurselor și oportunităților comunei prezentând cadrul în care se va realiza progresul în următorii ani în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor. În acest sens trebuie promovată o economie dinamică și competitivă, care să asigure locuri de muncă, un înalt nivel de educație, ocrotirea sănătății, coeziunea socială și protecția mediului, într-o lume sigură, ce respectă diversitatea culturală”., a mai adăugat primarul localităţii Ştefan Vodă, Ionel Zardova.

Vineri, 13 august 2021, instanța de judecată din cadrul Curții de Apel Bucureşti a reconfirmat achitarea directorului general al ADR Sud Muntenia, în dosarul nr. 24754/3/2015, deschis de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, prin care au dispus trimiterea în judecată, din calitatea de inculpat, a directorului Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, acesta fiind acuzat de abuz în serviciu asimilat infracţiunii de corupţie. Achitaţi în cadrul aceluiaşi dosar figurează Mariana Vişan, directorul Direcției Organism Intermediar POR în cadrul ADR Sud Muntenia, şi Dragomir Scripcă, expert în cadrul Biroului Județean Ialomiţa al Agenției.

În cadrul unei conferințe de presă, directorul general al ADR Sud Muntenia, Liviu Gabriel Mușat, a declarat următoarele:

„A fost o perioadă dificilă pentru noi, însă lucrurile s-au încheiat. Atât în primă instanță cât și în apel lucrurile au fost tranșate clar în favoarea noastră. Atât eu cât și colegii mei am primit în ambele instanțe decizia de achitare. Am reușit până la urmă, chiar dacă nu pe procurori, să-i convingem pe judecători de nevinovăția noastră. În tot acest timp, de peste 2.500 de zile, am răspuns tuturor solicitărilor, ne-am prezentat la toate termenele de judecată, care au fost în număr de peste 60, iar dosarul s-a soluționat cu decizia de achitare pentru toţi colegii din Agenţie implicați în această speţă.

Pe parcursul acestei perioade, se împlinesc șapte ani pe 29 octombrie de când au fost făcute perchezițiile DNA și până la decizia instanței de apel, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia a funcționat în parametri normali, îndeplinindu-și atribuțiile delegate fără niciun fel de abateri.

Suntem bucuroși că am reușit, chiar dacă a durat atât, să ridicăm valul de incertitudine sau de suspiciune care ar fi putut plana asupra noastră și asupra instituției în care ne desfășurăm activitatea. Despre ce-a fost din punct de vedere personal am putea să scriem un roman, dar important este că astăzi nu mai avem această anatemă de inculpați în relația cu statul român.

Vreau să mulțumesc reprezentaților mass-media pentru modul echidistant în care au relatat informațiile legate de acest dosar, vreau să le mulțumesc tuturor persoanelor cu care am intrat în contact pentru că nu au văzut în noi niște paria ai societății. De asemenea, vreau să le mulțumesc colegilor din Agenție care și-au făcut treaba normal în această perioadă, Consiliului pentru Dezvoltare Regională, tuturor primarilor și beneficiarilor din mediul privat care au avut încredere în noi și ne-au acordat în continuare girul lor și, bineînțeles, familiilor noastre care ne-au sprijinit necondiționat.”

Sursa www.adrmuntenia.ro

Cartierele Măgureni şi Mircea Vodă reprezintă două obiective majore pentru Executivul PMC, condus de primarul Marius Dulce. Investiţiile presupun lucrări pentru reţeaua de canalizare pluvială şi menajeră, demarate deja, şi de asfaltare străzi în Măgureni, respectiv modernizare străzi în cartierul Mircea Vodă.

„Oamenii sunt nemulţumiţi de mine, dar totuşi n-au trecut decât 9 luni de zile de la preluarea mandatului, perioadă intensă în care am realizat fel de fel de lucruri administrative. În cartierul Măgureni, avem o problemă. Mi-am promis să terminăm până în iulie – august acea canalizare care a fost întârziată. Pe lângă faptul că au venit şi creşterile de preţuri avem o problemă cu importurile de cămine şi tot ce înseamnă subansamble care vin din Olanda. S-a îngreunat un pic situaţia dar o descurcăm şi vom fi din nou în grafic. Sper ca până în octombrie să finalizăm canalizarea urmând ca de la anul să începem cu asfaltarea în cartierul Măgureni.”, a declarat recent la o emisiune difuzată de Antena 3 Călăraşi primarul Marius Dulce care a continuat „Reţeaua de canalizare menajeră din cartierul Măgureni este foarte deasă şi din acest motiv a trebuit să se facă un sistem de canalizare cu vid. E o tehnologie nouă care se utilizează în Dragalina, Dragoş Vodă. Avem două tipuri de canalizare: pluvială care merge în sistem gravitaţional şi menajeră cu vid.”

În lungime totală de 5.322 ml, rețeaua de canalizare menajeră din cartierul Măgureni este prevăzută cu 122 cămine de colectare cu vacuum, care vor asigura colectarea apelor menajere provenite de la cele 334 gospodării. Valoarea totală a lucrărilor (PT+execuţie) este estimată la 6.252.730 lei inclusiv TVA (aproximativ 1,3 milioane euro).  

În ceea ce priveşte cartierul Mircea Vodă, primarul Dulce a spus „N-aveam cum să intervenim acum. Am depus toate documentele la CNI, acum o să ferific din nou SF-ul şi DALI-ul ca să putem depune proiectul şi pe viitorul PNDL 3. Încercăm să ne mutăm de pe o finanţare pe alta pentru că-mi doresc foarte mult să asfaltăm şi în acest cartier. Dacă până la anul nu obţinem finanţare guvernamentală, suntem pregătiţi să realizăm aceste lucrări pe banii noştri. Dacă izbutim să obţinem finanţare, ar fi foarte bine întrucât cu banii economisiţi am putea face şi alte lucruri necesare şi utile pentru Călăraşi şi călărăşeni.”

Proiectul de modernizare străzi în Cartierul Mircea Vodă a fost depus spre finanţare la CNI încă din 26 iunie 2020 în cadrul „Programului Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social”, Subprogramul „Drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean”. Valoarea totală a investiţiei este de 15.676.866,13 lei (TVA inclus). Străzile din acest lot sunt: G-ral Constantin Pantazi, Aleea Canalului, Prel. Luceafărului, Pescăruş, Luceafărului, Sulfinei, Macului, Muşeţelului tronson 1 şi 2, Prel. Mihai Viteazul, Prel. Panduri, Ciocârliei, Digului, Panduri, Zăvoiului, străzi care din cauza degradării structurale şi a numărului mic de guri de scurgeri existente, neputând asigura scurgerea în totalitate a apelor pluviale, necesită de urgenţă lucrări de modernizare.

Emisiunea poate fi urmărită aici http://www.antena1calarasi.ro/210811-interviu-marius-dulce-primar-calarasi.html

„Banii din împrumuturi aş vrea să-i duc în zona de proiecte europene pentru a asigura cash – flow-ul necesar ca să nu stăm până ne vin finanţările. Să nu blocăm lucrările! Din aceste împrumuturi ne asigurăm practic finanţarea pentru proiectele europene, în valoare de peste 45 de milioane de euro. Acum trebuie să gestionăm creşterile de preţuri la materialele de construcţii, fier, lemn, polistiren, vată minerală, etc, pentru că avem într-adevăr o problemă. Trebuie găsită o soluţie, nu de către noi că nu avem suficiente reurse ci de către Guvern prin Ministerul Dezvoltării care ar trebui să ne spună ce avem de făcut. Probabil că până la finele lunii septembrie vom primi un răspuns în acest sens.”

Marius Dulce, la Antena 3 Călăraşi

Astfel, de la debutul campaniei în data de 29.06.2021 şi până în prezent au fost emise 86 de somaţii, situația prezentându-se astfel:

- 18 mașini au fost ridicate de către primărie

- 51 mașini au fost ridicate de către proprietari

- 17 mașini se află încă în termenul legal de 10 zile de când s-au emis somațiile și pot fi ridicate de către proprietari.

Conform legii privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public, după 10 zile de la aplicarea somaţiei pe autovehicul, primarul poate dispune ridicarea, inventarierea și depozitarea autovehiculului într-un loc special amenajat de către autorităţile administraţiei publice locale.

Dacă în termen de 10 zile de la data anunţului proprietarul sau deţinătorul său legal nu se prezintă în vederea ridicării vehiculului, acesta trece de drept în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale din raza căreia a fost ridicată, liber de orice sarcini, prin dispoziţie a primarului şi urmează să fie valorificat prin vânzare, în condiţiile legii, sau predat unei unităţi de colectare şi valorificare a deşeurilor, în funcţie de starea vehiculului.

Recuperarea vehiculelor ridicate se poate face în urma unei taxe de ridicare, transport şi depozitare (vezi tarifele mai jos) ce va fi achitată la locaţia situată pe strada Varianta Nord nr. 6, în incinta Astalrom.

- Taxa de ridicare pentru vehicule cu masa totală de până la 5 to este de 200 lei iar pentru cele cu masa totală maximă autorizată de peste 5 to fiind de 250 de lei

- Taxa pentru transport în ambele situaţii menţionate mai sus este de 100 de lei.

- Taxa de depozitare este 15 lei / zi în ambele situaţii precizate anterior.

Precizăm că pentru a fi declarate abandonate sau fără stăpân, autovehiculele trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile prevăzute de Legea nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor abandonate sau fără stăpân, respectiv să fi stat cel puțin 6 luni nemișcate pe domeniul public, să le lipsească elemente de caroserie, lipsă sistem de iluminare-semnalizare, sistem de rulare deteriorat, geamuri sparte și alte indicii care confirmă neutilizarea îndelungantă a vehiculului.

Lucrările de modernizare a străzilor Bucureşti, respectiv Prel. Bucureşti precum şi a zonei centrale a municipiului prin crearea unui spaţiu urban pietonal multifuncţional care fac obiectul a două proiecte europene cu o valoare totală de circa 17 milioane de euro vor demara anul viitor, a declarat primarul Marius Dulce, în cadrul emisiunii Punct la Călăraşi, difuzată recent de postul local TV Antena 3 Călăraşi.

„În ceea ce priveşte proiectul privind „pietonalul”, am încheiat licitaţia, am semnat contractul de proiectare şi de execuţie lucrări. Cel care a câştigat trebuie să ne prezinte proiectul şi dacă va fi cazul să vedem unde mai trebuie să intervenim. Intenţionăm să prindem pentru anul viitor sume în buget pentru finanţarea lucrărilor complementare astfel încât să putem realiza o zonă pietonală frumoasă în care toţi cetăţenii să se regăsească. Lucrările vor începe anul viitor. Termenul de proiectare este de 3 luni însă încercăm să-l reducem la jumătate ca să câştigăm timp pentru executarea lucrărilor propriu zise.”, a spus Dulce care a continuat „Referitor la strada Bucureşti şi Prel. Bucureşti, proiectul este în evaluare, mai durează. Cel mai probabil până în octombrie vom afla câştigătorul licitaţiei iar din ianuarie sper să ne apucăm şi de lucru. Acesta este şi motivul pentru care am gândit o fluidizare a traficului pe străzile paralele cu Bucureştiul. Am început să modernizăm aceste străzi pe care vom circula atunci când se va lucra pe strada Bucureşti. E vorba de Plevna, Rahova şi Viitor. Pe strada Plevna, lucrările de reabilitare sunt în toi şi va fi cu sens unic pentru a înlesni traficul având descărcare în strada Libertăţii. În acest an finalizăm strada Plevna urmând ca în 2022 să ne apucăm de strada Rahova. Cele două mari proiecte menţionate anterior trebuie finalizate până în decembrie 2023.”

În altă ordine de idei, şeful Executivului PMC a mai precizat că în perioada imediat următoare se vor finaliza lucrările de asfaltare a ultimelor străzi din cartierele Ceremag şi Farfuria, urmând ca de anul viitor prioritare să devină cartierele Măgureni şi respectiv Mircea Vodă. „În această lună terminăm de asfaltat în cartierul Ceremag. Estimăm ca până în 15 – 30 septembrie să terminăm şi Farfuria. Mai rămân cele două cartiere de suflet Măgureni şi Mircea Vodă, investiţii pe care le vom iniţia şi cu fonduri proprii dacă nu găsim surse de finanţare guvernamentale între timp.”, a conchis primarul Marius Dulce.

Emisiunea poate fi urmărită aici http://www.antena1calarasi.ro/210811-interviu-marius-dulce-primar-calarasi.html