Subprefectul, Virgiliu Diaconu, a declarat vineri într-o conferință de presă, desfășurată la sediul PSD, că este mulțumit de modul în care colaborează cu prefectul liberal, Valentin Barbu, menționând că relația profesională s-a îmbunătățit sensibil de la momentul depunerii jurământului și până în prezent. “Sunt mulțumit de felul cum lucrez cu dl prefect Barbu. Dacă la început relația a fost cam înghețată, pot să spun că s-a dezghețat. Avem dialog, putem discuta toate problemele și pentru asta îi mulțumesc. Se pare că a înțeles și dumnealui că noi n-avem decât un singur scop, acela de a face să meargă lucrurile. Vedem prin ce situație trecem, asta mai lipsea să ne ciondănim și la Prefectură.”, a spus Diaconu care a mai adăugat că Instituția Prefectului se confruntă cu o problemă majoră și anume lipsa secretarului general.

În urma negocierilor purtate dintre PNL și PSD privind împărțirea funcțiilor de conducere în cadrul Prefecturii Călărași, președintele Vasile Iliuță susținea, la începutul anului, că funcția de secretar general ar trebui să revină PSD. Liberalii nu concep să piardă și această poziție, după cele două funcții de subprefect și în consecință caută soluții pentru deblocarea situației. Ultimul secretar general al Instituției Prefectului județului Călărași a fost Mihai Vâlcea, jurist în cadrul CJ Călărași.

Vezi mai jos atribuțiile secretarului general, așa cum rezuiltă ele din prevederile OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ modificat prin OUG nr. 4/2021:

Art. 265 – se introduc patru noi alineate, alineatele (11)-(14), cu următorul cuprins:

„(11) La nivelul instituţiei prefectului se înfiinţează funcţia de secretar general al instituţiei prefectului care asigură conducerea operativă a acestei instituţii.

(12) Secretarul general al instituţiei prefectului este înalt funcţionar public, absolvent de studii superioare juridice, administrative, economice şi tehnice şi se subordonează nemijlocit prefectului.

(13) Secretarul general al instituţiei prefectului asigură stabilitatea funcţionării instituţiei prefectului, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale între compartimentele instituţiei.

(14) Atribuţiile secretarului general al instituţiei prefectului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. „

Art.267 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) În fiecare județ, respectiv în municipiul București funcționează un colegiu prefectural compus din prefect, subprefect, secretarul general al instituției prefectului și conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, care sunt organizate sau au sediul în județul respectiv sau în municipiul București, după caz.”

Art.275 după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Ordinele prefectului sunt contrasemnate de către secretarul general al instituției prefectului. În cazul în care funcția publică de secretar general al instituției prefectului nu este ocupată prin niciuna dintre modalitățile prevăzute de lege, contrasemnarea ordinelor prefectului se realizează de către conducătorul compartimentului juridic din instituția prefectului.”

Conform Hotărârii Guvernului nr. 66/2021 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 906/2020 pentru punerea în aplicare a unor prevederi ale OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ:

Art. 31

” (1) Secretarul general al instituției prefectului are următoarele atribuții principale:

a) asigurarea stabilității funcționării instituției prefectului, continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale între compartimentele instituției prefectului;

b) sprijinirea activității prefectului în exercitarea atribuțiilor privind verificarea legalității, prevăzute la art. 255 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare;

c) coordonarea structurii/structurilor de specialitate prin care se realizează atribuțiile privind verificarea legalității de către prefect;

d) elaborarea proiectului regulamentului de organizare și funcționare a instituției prefectului, pe care îl supune spre aprobare prefectului;

e) asigurarea transmiterii către persoanele interesate a ordinelor prefectului cu caracter individual;

f) monitorizarea primirii, distribuirii corespondenței și urmărirea soluționării acesteia în termenul legal;

g) elaborarea de studii și rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, pe care le prezintă prefectului;

h) asigurarea transmiterii ordinelor prefectului cu caracter normativ către ministerul care coordonează instituția prefectului și publicării în monitorul oficial local al județului ori al municipiului București, precum și pe pagina de internet a instituției prefectului;

i) îndrumarea secretarilor generali ai unităților administrativ- teritoriale și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;

j) gestionarea și urmărirea îndeplinirii măsurilor dispuse de către prefect cu privire la realizarea sarcinilor rezultate din actele normative în vigoare;

k) urmărirea modului de realizare a fluxului de informare- documentare în domeniile de activitate specifice instituției prefectului;

l) înaintarea către prefect a propunerilor cu privire la organizarea și desfășurarea circuitului legal al lucrărilor, informarea documentară, primirea și soluționarea petițiilor, precum și la arhivarea documentelor;

m) aprobarea eliberării de extrase sau copii de pe acte din arhiva instituției prefectului, cu excepția celor care conțin informații clasificate;

n) asigurarea secretariatului comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în calitate de secretar al comisiei județene;

o) urmărirea îndeplinirii măsurilor dispuse de prefect

p) îndeplinirea altor atribuții prevăzute de lege sau sarcini date de către prefect.

(2) Atribuțiile prevăzute la alin. (1) se stabilesc de către prefect, prin fișa postului.

(3) Ordinele prefectului sunt contrasemnate de către secretarul general al instituției prefectului, care are sarcina de a le pune în aplicare.”

Numărul burselor sociale pe criterii medicale acordate elevilor cu nevoi speciale din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 1 Călărași a crescut de la 65 la 90. Decizia a fost luată de consilierii județeni, convocați pe 2 martie în ședință extraordinară, care au adoptat Hotărârea pentru modificarea Hotărârii nr. 184/2021 privind aprobarea numărului și cuantumului burselor sociale pe criterii medicale acordate elevilor Școlii Gimnaziale Speciale nr. 1 Călărași pentru anul școlar 2021-2022. Cuantumul unei astfel de burse este de 250 de lei / lună.

“Potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1094/2021, în anul școlar 2021-2022, cuantumul minim al burselor de ajutor social, de care pot beneficia elevii din învățământul preuniversitar de stat, cu frecvență, în semestrul I este de 100 lei, în semestrul al II-lea este de 200 de lei, autoritățile deliberative ale administrației publice locale finanţatoare putând stabili un cuantum mai mare al burselor, în funcție de posibilitățile financiare ale unităților administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

Precizez că, prin Hotărârea Consiliului Judeţean Călăraşi nr. 184 din 14.10.2021, act administrativ anexat prezentului referat, s–a aprobat pentru anul şcolar 2021 – 2022 acordarea unui număr de 65 de burse sociale pe criterii medicale, bursa fiind în cuantum de 250 lei/lună.

Pentru anul şcolar în curs, propun un cuantum al bursei sociale de 250 lei/lună pentru un număr de 90 de beneficiari, în conformitate cu modificările aduse de Ordinul nr. 3073/2022 Ordinului ministrului educaţiei nr. 5870/2021.”, se arată în Referatul de aprobare.

Având în vedere evoluţia evenimentelor din Ucraina, au fost stabilite soluţiile pentru asigurarea drepturilor la educaţie, sănătate, muncă, protecţia copilului, protecţia persoanelor cu dizabilităţi. De asemenea, Ordonanţa de urgenţă aprobată include măsuri pentru a facilita şi încuraja societatea civilă, mediul privat şi persoanele fizice să facă în continuare donaţii în beneficiul refugiaţilor ucraineni, iar organizaţiile internaţionale să aibă un mecanism mai simplu de colaborare.

Aceste măsuri au fost stabilite în contextul în care s-a propus de către Comisia Europeană activarea Directivei 2001/55/CE a Consiliului din 21 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecţiei temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate.

Principalele reglementări ale Ordonanţei de Urgenţă:

Asigurare flux la frontieră

Pentru asigurarea infrastructurii administrative şi a resursei umane necesare gestionării afluxului masiv de persoane din Ucraina, se instituie posibilitatea acoperirii necesarului de personal până la încetarea situaţiei, dar nu mai mult de 3 ani, astfel:

- MAI va putea rechema în activitate/reîncadra, fără concurs, pe durată determinată de un an, cadre militare/poliţişti care au trecut în rezervă/le-au încetat raporturile de serviciu, cu acordul acestora;

- MAI va putea angaja personal fără concurs, pentru activităţi specifice domeniilor migraţie şi azil, situaţii de urgenţă şi ordine şi siguranţă publică, pentru o durată determinată, ce nu poate depăşi 90 de zile de la data încetării conflictului armat din Ucraina;

Se extinde posibilitatea plăţii drepturilor de hrană şi pentru situaţia în care cetăţenii străini sau apatrizii sunt găzduiţi de persoane fizice. Mecanismul de aplicare va fi stabilit prin Hotărâre de Guvern.

Dreptul la educaţie

Copiii ucraineni aflaţi pe teritoriul României, inclusiv cei care nu solicită protecţie potrivit Legii azilului, beneficiază de dreptul la educaţie în unităţile de învăţământ din România în aceleaşi condiţii şi din aceleaşi bugete cu antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii români. Totodată, ei vor avea dreptul la cazare gratuită în internatele şcolare, alocaţie de hrană, dreptul la cazarmament, respectiv: rechizite, îmbrăcăminte, încălţăminte, manuale.

Ministerul Educaţiei, prin inspectoratele şcolare, va asigura resursa umană pentru cuprinderea tuturor minorilor în programele de învăţământ, prin asigurarea resursei umane necesare desfăşurării activităţilor didactice. În situaţia în care resursa umană este insuficientă, activitatea didactică şi activitatea de consiliere şcolară va putea fi realizată de studenţii din universităţile de stat/particulare din România sau de cadre didactice pensionare.

De asemenea, copiii ucraineni vor beneficia de examinarea stării de sănătate în unităţile de învăţământ, iar în situaţia în care nu sunt vaccinaţi, pot beneficia de schema de vaccinare conform Programului naţional de vaccinare derulat de Ministerul Sănătăţii.

Statul român le va asigura şi dreptul de a beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport prevăzute de lege, pentru elevii orfani, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, dar şi de dreptul la alocarea unor alimente de bază tuturor copiilor din învăţământul primar şi gimnazial acordate prin programele sociale aflate în derulare.

Studenţi

În vederea cuprinderii studenţilor care provin din Ucraina în universităţile româneşti, Ministerul Educaţiei va putea aproba în anii universitari 2021-2022 şi 2022-2023 universităţilor/instituţiilor de învăţământ superior un număr suplimentar de locuri - în limita a 20% din capacitatea de şcolarizare stabilită de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior pentru programul de studii solicitat.

Cazare elevi şi studenţi

Pentru refugiaţii cazaţi în spaţiile unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi private şi instituţiilor de învăţământ universitar de stat şi private, se acordă o subvenţie pentru cazare 50 lei/refugiat/zi şi masă în cuantum de 20 lei/refugiat/zi, pe o perioadă de până la 90 de zile.

Protecţia copilului

Un aspect important se referă la protecţia copiilor ucraineni care vin în România, neînsoţiţi. O problemă semnalată de societatea civilă din primele zile ale agresiunii militare.

Prin actul normativ aprobat astăzi, se reglementează statutul minorului neînsoţit ca fiind cetăţeanul străin sau apatridul cu vârsta sub 18 ani, care a sosit în România neînsoţit de niciunul dintre părinţi sau de un alt reprezentant legal ori care nu se găseşte sub supravegherea legală a unei alte persoane.

Pentru a asigura o intervenţie integrată a instituţiilor implicate pentru protecţia drepturilor copiilor, la nivelul fiecărui judeţ şi, după caz, la nivelul fiecărui sector al municipiului Bucureşti se constituie Grupul Operativ pentru Copiii Neînsoţiţi. Rolul acestui grup este să identifice rapid măsura cea mai adecvată pentru protecţia minorului neînsoţit. Coordonarea Grupului este asigurată de un reprezentant cu funcţie de conducere din partea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Pentru a putea oferi protecţie copiilor aflaţi în astfel de situaţii critice, Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului pot angaja personal contractual pe durată determinate, care nu poate fi mai mare de 3 ani. Va fi asigurată astfel infrastructura administrativă şi resursa umană necesară pentru a oferi protecţie copiilor ucraineni care intră în România.

Protecţia persoanelor cu dizabilităţi

Potrivit actului normativ, persoanele cu dizabilităţi însoţite sau neînsoţite, care rămân în România, au posibilitatea să beneficieze, la cerere, de serviciile sociale de protecţie prevăzute de lege: locuinţe protejate, centre de pregătire pentru viaţă independent, centre de abilitare şi reabilitare, centre de îngrijire şi asistenţă, centre respiro/criză.

Persoanele vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situaţie de dependenţă, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, au posibilitatea să beneficieze, la cerere, de serviciile sociale în conformitate cu legislaţia privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice.

De asemenea, pentru persoanele adulte cu dizabilităţi care provin de pe teritoriul Ucrainei şi care nu deţin documente de identitate valabile, se propune iniţierea procedurilor aplicabile în materia azilului, concomitent cu preluarea lor, la cerere, de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în vederea acordării serviciilor rezidenţiale.

Autorităţile administraţiei publice locale vor avea posibilitatea să angajeze asistenţi sociali în cadrul serviciilor publice de asistenţă socială de la nivel local şi judeţean şi în cadrul serviciilor sociale în care sunt beneficiari care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, în funcţie de nevoile acestora, pentru o durată determinată, dar nu mai mult de 3 ani.

Asistenţă medicală

Cetăţenii străini şi apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi nu solicită o formă de protecţie în România potrivit Legii azilului, vor primi gratuit asistenţă medicală şi tratament corespunzător pentru situaţii de urgenţă, prin sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă. Serviciile medicale vor fi oferite în taberele temporare de cazare şi asistenţă umanitară sau în locaţiile de cazare stabilite de comitetele pentru situaţii de urgenţă.

De asemenea, refugiaţii ucraineni vor fi incluşi în programele naţionale de sănătate publică pentru a beneficia de medicamente şi asistenţă medicală adecvată.

Sunt şi alte reglementări care să simplifice şi să faciliteze accesul oamenilor la serviciile medicale, cum ar fi aceea că accesul la pachetul de servicii de bază se acordă fără a fi necesară prezentarea biletului de trimitere.

Dreptul la muncă

Setul de măsuri aprobate de Guvern cuprinde şi soluţii pentru a facilita accesul cetăţenilor ucraineni pe piaţa muncii din România, astfel încât aceştia să-şi poată asigura o sursă de venit din muncă. Acest fapt va contribui la o mai bună integrare a lor în perioada în care sunt nevoiţi să rămână pe teritoriul României.

Cetăţenii ucraineni vor avea posibilitatea să se încadreze în muncă pe teritoriul României în baza declaraţiei pe propria răspundere, dată angajatorului roman. Prin această declaraţie ei îşi asumă că îndeplinesc condiţiile de pregătire profesională şi experienţă în activitate necesare ocupării postului pe care urmează să fie încadraţi şi că nu au antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare pe teritoriul României.

De asemenea, cetăţenii proveniţi din Ucraina vor avea posibilitatea să se încadreze în muncă fără a fi necesară obţinerea, de la misiunile diplomatice ale României în Ucraina, a vizei de şedere în scop de muncă.

Actul normativ include şi mecanismul de decontare a serviciilor de asistenţă umanitară asigurate de statul român.

Donaţii, sponsorizări

O altă modificare se aduce Legii 273/2006 privind finanţele locale şi prevede posibilitatea realizării de donaţii pentru ajutorarea persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina

Sumele donate vor fi gestionate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, care va deschide un cont distinct de disponibil în lei

Contul nu este purtător de dobândă şi nu este supus executării silite

Aceste sume reprezentând donaţii în bani se deduc integral din rezultatul fiscal în cazul plătitorilor de impozit pe profit, respectiv se scad integral din baza impozabilă pentru plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor

Campania de donare se desfăşoară de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, până la data de 31 decembrie 2022.

În situaţia în care sumele colectate au fost depuse în valută la instituţiile de credit, acestea se transferă în echivalent lei calculat la cursul de schimb valutar al instituţiei de credit din ziua transferului.

Toate cheltuielile necesare pentru colectarea fondurilor şi pentru gestionarea conturilor deschise în lei şi în valută la instituţii de credit vor fi suportate prin sume puse la dispoziţie de Ministerul Afacerilor Interne în bugetul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

De asemenea, şi în domeniul TVA se reglementează ca bunurile şi serviciile acordate gratuit în scop umanitar de către persoane impozabile, persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina, să fie considerate bunuri şi servicii acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau de mecenat, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului

Bunurile acordate şi/sau serviciile respective sunt acordate sau prestate în baza solicitării Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fiind distribuite direct sau prin intermediul organizaţiilor neguvernamentale care şi-au exprimat intenţia, pe baza documentelor de predare-primire a bunurilor/prestarea serviciilor

Şi această măsura este valabilă până la 31 decembrie 2022, inclusiv, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Pentru bunurile/serviciile, inclusiv mijloace financiare, acordate UNICEF, precum şi altor organizaţii internaţionale, potrivit regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, se prevede instituirea unui regim fiscal special, de exemplu se prevede deductibilitate în limitele aplicabile în prezent cheltuielilor de sponsorizare, fără a exista obligaţia înscrierii entităţilor beneficiare respective în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

Alte modificări, destul de tehnice, se referă la condiţionalităţi privind obligaţia de a depune declaraţia informativă privind beneficiarii acestora şi pentru bunurile şi acordate UNICEF, precum şi altor organizaţii internaţionale.

Pe ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului Județean Călărași, desfășurată pe 2 martie în format online s-a aflat și Hotărârea privind rectificarea bugetului propriu al Județului Călărași pe anul 2022, inițiată de președintele Vasile Iliuță.

„Bugetul propriu al Judetului Calarasi pe anul 2022 propun a se rectifica astfel:

La partea de venituri:

- se majoreaza veniturile bugetului propriu cu suma de 571 mii lei reprezentand rambursari de fonduri europene in cadrul proiectului “Proiect transfrontalier RO-BG "HERCULT - dezvoltarea unor produse turistice comune si reabilitarea mostenirii culturale" finantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala.

La partea de cheltuieli:

- la sectiunea de functionare:

- capitolul 51.02 – autoritati publice

- se diminueaza prevederile bugetare la cheltuieli de functionare cu suma de 860 mii lei pentru asigurarea urmatoarelor cheltuieli de functionare:

- suplimentarea bugetului de venituri si cheltuieli al Centrului Judetean de Cultura si Creatie Calarasi cu suma de 770 mii lei, pentru cheltuieli cu utilitatile (70 mii lei) si cheltuieli privind programul de activitati culturale (700 mii lei);

- suplimentarea bugetului de cheltuieli al Scolii Gimnaziale Speciale nr. 1 Calarasi cu suma de 70 mii lei pentru asigurarea burselor elevilor aprobate suplimentar fata de bugetul initial prin hotarare a consiliului;

- suplimentarea bugetului de cheltuieli prevazut pentru Centrul Militar Judetean Calarasi cu suma de 20 mii lei, pentru asigurarea cheltuielilor de functionare;

- la sectiunea de dezvoltare:

- capitolul 51.02 – autoritati publice

- se majoreaza prevederile bugetare de cheltuieli cu suma de 571 mii lei, in cadrul proiectului “Proiect transfrontalier RO-BG "HERCULT - dezvoltarea unor produse turistice comune si reabilitarea mostenirii culturale" din fondurile europene rambursate;”, se arată în Referatul de aprobare care conține și modificările care se introduc în buget asupra obiectivelor de investiții

“Având în vedere memoriul justificativ intormit de Directia Dezvoltare Regionala si Relatii Externe, la sectiunea de dezvoltare se introduc in buget urmatoarele modificari asupra obiectivelor de investitii:

A. Lista proiectelor cu finantare externa nerambursabila – anexa nr. 3.1 la proiectul de hotarare

- cap 51.02 - Autorități publice, poziția 4

- suplimentarea cu 380.000 lei inclusiv TVA a liniei ”Managementul eficient al situațiilor de urgență în regiunea transfrontalieră Călărași - Veliko Tarnovo”, de la 1.300.000,00 lei la 1.680.000 lei. Suma necesara va fi repartizata astfel:

- 300.000,00 lei de la cap 51.02 - Autorități publice, poziția 2 Proiect transfrontalier RO-BG „Hercult” – dezvoltarea unor produse turistice comune si reabilitarea mostenirii culturale”-FEDR

- 80.000,00 lei de la Cap 51.02 - Autorități publice, poziția 3 Proiect transfrontalier RO-BG „Imbunatatirea sigurantei navigabilitatii de Dunare in regiunea transfrontaliera Calarasi-Silistra” –FEDR;

B. Programul de investitii pe anul 2022 – rectificat finantat din bugetul propriu al Judetului Calarasi

La Cap 65.02 - Învățământ, poziția C – Alte cheltuieli de investiții

- suplimentarea cu 59.000 lei inclusiv TVA a liniei ”Documentație DALI, expertiză tehnică și audit energetic pentru reabilitare energetică Școala Gimnazială Specială nr. 1 Călărași”, de la 5000 lei cu TVA, la 64.000 lei inclusiv TVA. Suma necesara va fi repartizata astfel:

- 19.000,00 lei de la Proiecte cu finantare externa nerambursabila finantate din bugetul propriu al Judetului Calarasi, pe anul 2022, Cap 51.02 - Autorități publice, poziția 3 - Proiect transfrontalier RO-BG „Imbunatatirea sigurantei navigabilitatii de Dunare in regiunea transfrontaliera Calarasi-Silistra”-FEDR

- 40.000,00 lei de la Programul de investitii pe anul 2022 – rectificat finantat din bugetul propriu al Judetului Calarasi Cap.74.02 - Protectia mediului / C – Alte cheltuieli de investiții, poziția 5. Consultanta pentru elaborare proiect „Instalare statii de reincarcare pentru vehicule electrice in localitati”

Facem precizarea că în luna aprilie 2022 se deschid liniile de finanțare destinate realizării acestor obiective de investiții prin Programul Național de Redresare și Reziliență.

- suplimentarea cu 58.000 lei inclusiv TVA a liniei ”Documentație DALI, expertiză tehnică și audit energetic pentru reabilitare clădire Gimnaziul Carol I (Școala nr. 4 “Țopescu”) Călărași”, de la 5000 lei cu TVA, la 63.000 lei inclusiv TVA.

Suma necesara va fi repartizata din Proiecte cu finantare externa nerambursabila finantate din bugetul propriu al Judetului Calarasi, pe anul 2022, Cap 51.02 - Autorități publice, poziția 1 „Managementul de risc si protectia la inundatii in regiunile transfrontaliere Calarasi – Polski Trambesh” Cod e-MS RO BG 137 – FEDR.

Facem precizarea că în luna aprilie 2022 se deschid liniile de finanțare destinate realizării acestor obiective de investiții prin Programul Național de Redresare și Reziliență.

La Cap 67.02 - Cultura, poziția C – Alte cheltuieli de investiții, poziția 3:

- suplimentarea cu 13.000 lei cu TVA a liniei „Actualizare documentație (SF+taxe, avize) Zona agrement”, de la 50.000 lei inclusiv TVA, la 63.000 lei inclusiv TVA. Suma necesara va fi repartizata din Proiecte cu finantare externa nerambursabila finantate din bugetul propriu al Judetului Calarasi, pe anul 2022, Cap 51.02 - Autorități publice, poziția 1 „Managementul de risc si protectia la inundatii in regiunile transfrontaliere Calarasi – Polski Trambesh” Cod e-MS RO BG 137 - FEDR

La Cap 67.02 - Cultura, poziția C – Alte cheltuieli de investiții, poziția 2:

- modificarea titulaturii liniei din: „Actualizare documentație (SF+taxe, avize) Reabilitare, modernizare și extindere clădire Muzeul Dunării de Jos” în ”Modificare și actualizare documentație – faza DALI, inclusiv taxe și avize - Renovare integrată clădire Muzeul Dunării de Jos” și suplimentarea cu 99.000 lei cu TVA , de la 5.000 lei inclusiv TVA, la 104.000 lei inclusiv TVA. Suma necesara va fi repartizata din Proiecte cu finantare externa nerambursabila finantate din bugetul propriu al Judetului Calarasi, pe anul 2022, Cap 51.02 - Autorități publice, poziția 1 „Managementul de risc si protectia la inundatii in regiunile transfrontaliere Calarasi – Polski Trambesh” Cod e-MS RO BG 137 - FEDR

La Cap.66.02 – Sanatate

- modificarea titulaturii liniei din ”Consolidarea capacității de reacție la criza de sănătate publică cauzată de răspândirea virusului Sars-Cov-2-servicii de audit și servicii informare și publicitate” în “Consolidarea capacității de reacție la criza de sănătate publică cauzată de răspândirea virusului SARS-Cov-2” - Consultanta pentru elaborare si implementare proiect, servicii audit si servicii informare si publicitate. Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, conform contract de finanțare nr.922/03.02.2022.

La Cap 74.02 - 02 – Protecția mediului:

Introducerea liniei - Proiect Orizont 2020: ”SOLAQUA - Irigare solară accesibilă și fiabilă pentru Europa”, suma de 30 000 lei reprezentând cheltuieli implementare proiect. Suma necesara va fi repartizata din Proiecte cu finantare externa nerambursabila finantate din bugetul propriu al Judetului Calarasi, pe anul 2022, Cap 51.02 - Autorități publice, poziția 1 „Managementul de risc si protectia la inundatii in regiunile transfrontaliere Calarasi – Polski Trambesh” Cod e-MS RO BG 137 – FEDR. Suma se va reîntregi după plata facturilor.

La Cap.84.02 Transporturi, poziția C – Alte cheltuieli de investiții, pozitia 12

Suplimentarea cu 150.000 lei cu TVA a liniei „Elaborarea Studiului de Fezabilitate, realizarea documentației tehnice pentru Autorizația de Construcție (P.A.C) și obținerea Autorizației de Construire (A.C.) pentru obiectivul de investiții Varianta de ocolire Călărași” de la 5.000 lei cu TVA la 155.000 lei inclusiv TVA.

Suma necesară realizării obiectivului de investiție propus va fi repartizată de la Programul de investitii pe anul 2022 – rectificat finantat din bugetul propriu al Judetului Calarasi Cap.74.02 - Protectia mediului / C – Alte cheltuieli de investiții, poziția 3 „Instalare statii de reincarcare pentru vehicule electrice in localitati, intocmire SF, inclusiv taxe si avize”.

Conform solicitarii Centrului Militar Judetean Calarasi se modifica lista de dotari independente in sensul majorarii numarului de calculatoare care vor fi achizitionate de la 5 buc la 10 buc fara a se modifica valoarea acestora.”, se mai arată în Referatul de aprobare.

Instituția Prefectului- județul Călărași informează că se înregistrează o creștere a volumului solicitărilor de pașapoarte iar pentru evitarea supraaglomerării la sediul Serviciului Public Comunitare de Pașapoarte din Călărași a dispus prelungirea programului de lucru cu publicul.

Începând din data de 08.03.2022, programul de lucru cu publicul al S.P.C.P. Călărași este de luni până vineri, în intervalul orar 08:00 – 20.00.

Pentru procesarea tuturor solicitărilor de pașapoarte adresate de către cetățeni, inclusiv de către cei fără programare prealabilă, în tot sistemul de pașapoarte se lucrează la capacitatea maximă, iar, în prezent, termenul mediu la nivel național de eliberare a pașaportului simplu electronic se menține la două zile lucrătoare.

În situația în care cetățenii nu mai identifică locuri disponibile pentru programare în perioada dorită, aceștia pot verifica disponibilitatea la alte structuri teritoriale de pașapoarte.

Adresăm rugămintea cetățenilor care au efectuat o programare și nu se mai pot prezenta pentru depunerea cererii de eliberare a documentului de călătorie, să anuleze programarea respectivă, prin accesarea butonului ”Anulează programare” din e-mail-ul de confirmare.

Menționăm că, întrucât aplicația de programare on-line este accesată în prezent de un număr tot mai mare de solicitanți, există posibilitatea ca timpii de răspuns să fie peste media obișnuită.

Pentru evitarea deplasării la sediile serviciilor publice comunitare de pașapoarte în vederea ridicării pașaportului simplu electronic, recomandăm cetățenilor să solicite, cu ocazia depunerii cererii, expedierea documentului de călătorie prin serviciile de curierat la domiciliul sau la reședința titularului (cu suportarea de către aceștia a contravalorii serviciului prestat, respectiv 11,30 lei cu TVA inclus).

Pentru a veni în sprijinul refugiaţilor ucraineni în România, Guvernul a aprobat astăzi o serie de măsuri pentru cazarea cetăţenilor ucraineni şi pentru asigurarea fondurilor necesare sprijinirii lor pe perioada şederii pe teritoriul naţional.

Din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se suplimentează bugetul MAI cu suma de 207,890 milioane de lei, reprezentând credite de angajament şi credite bugetare.

Fondurile acoperă cheltuielile necesare pentru asigurarea spaţiilor şi serviciilor din taberele de sinistraţi şi pentru cazarea refugiaţilor în locaţiile stabilite de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, respectiv al Municipiului Bucureşti.

Actul normativ stabileşte că pentru persoanele cazate în spaţiile asigurate de instituţiile statului costul să fie de 50 de lei per persoană/zi, iar pentru cele cazate în alte spaţii decât cele puse la dispoziţie de către autorităţile statului costul să fie de 100 de lei per persoană/zi.

De asemenea, se creează premisele pentru ca instituţiile sau autorităţile publice centrale sau locale ori operatorii economici publici şi privaţi să pună la dispoziţie comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, respectiv al Municipiului Bucureşti, cu titlu gratuit, locaţii pentru cazarea refugiaţilor. Totodată, prin hotărârea aprobată se creează mecanismul prin care comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, respectiv al Municipiului Bucureşti pot utiliza aceste locaţii în vederea cazării refugiaţilor.

Măsurile luate prin acest act normativ fac parte din pachetul de sprijin destinat cetăţenilor ucraineni şi autorităţilor din Ucraina.