Având în vedere afirmaţiile apărute în spaţiul public, conform cărora CNAS ar dori să limiteze pachetul de prevenţie destinat persoanelor asigurate cu vârsta de peste 40 de ani, facem următoarele clarificări:

În cadrul pachetului de servicii decontate de sistemul asigurărilor sociale de sănătate la nivelul asistenţei medicale primare sunt prevăzute servicii de prevenţie pentru toate categoriile de vârstă. Printre consultaţiile de prevenţie oferite de medicii de familie (în cadrul cărora se poate recomanda şi un set de analize medicale de laborator) se numără şi cele destinate persoanelor asimptomatice cu vârsta peste 40 de ani din listele proprii, adică acelor persoane care nu sunt în evidenţa medicului de familie cu boli cronice şi nici nu manifestă semne de boală.

Tocmai pentru că aceste persoane se consideră pe deplin sănătoase, se adresează rar medicilor, doar în cazul afecţiunilor acute, riscând să dezvolte boli cronice "ascunse" (fără simptome) care să fie depistate de abia într-un stadiu avansat, în care pot apărea complicaţii, invalidităţi şi chiar decese premature, iar tratamentele să fie dificile, dureroase şi costisitoare, sau chiar ineficiente.

O atenţie deosebită necesită în special persoanele de peste 40 de ani, deoarece după această vârstă incidenţa bolilor cronice creşte semnificativ.

Prin pachetele de prevenţie, CNAS urmăreşte să încurajeze persoanele menţionate să-şi verifice periodic starea sănătăţii, dar şi medicii de familie să acorde activ consultaţii preventive, în cadrul cărora să evalueze comportamentele cu impact global asupra sănătăţii (stilul de viaţă: fumat, consum problematic de alcool, activitatea fizică, dieta etc.), riscul cardiovascular, oncologic, sănătatea mintală, sănătatea reproducerii, şi să intervină asupra riscurilor modificabile.

Pe termen mediu şi lung, această abordare va conduce la creşterea calităţii vieţii pacienţilor, care astfel sunt depistaţi precoce şi trataţi într-un stadiu incipient al bolii, la reducerea costurilor asociate bolii, dar şi la diminuarea numărului de servicii medicale spitaliceşti, în favoarea celor de medicină primară (inversarea piramidei serviciilor medicale).

Persoanele cu boli cronice aflate pe listele medicilor de familie beneficiază de consultaţii periodice lunare decontate din FNUASS pentru supravegherea evoluţiei bolii, continuitatea terapiei, screeningul complicaţiilor, educaţia privind îngrijirea şi autoîngrijirea etc.. Dacă medicul de familie, în urma evaluării riscului dezvoltării altor afecţiuni, constată că pacienţii respectivi au anumite simptome sau rezultate ale analizelor în afara valorilor normale, poate acorda în plus şi consultaţii de monitorizare activă (management de caz) pentru bolile cronice cu impact major (hipertensiunea arterială, dislipidemia şi diabetul zaharat tip 2, astmul bronşic, boala cronică respiratorie obstructivă - BPOC şi boala cronică de rinichi).

Totodată, în cazul acutizării afecţiunilor cronice sau a prezenţei oricăror simptome a căror provenienţă trebuie clarificată, pacienţii se prezintă la medicul de familie care, în urma evaluării stabileşte conduita terapeutică. Pentru orice afecţiune acută/subacută/acutizare a unei boli cronice casa de asigurări de sănătate decontează medicilor de familie încă două consultaţii pentru fiecare episod de boală, în afara consultaţiilor periodice anterior menţionate. În urma efectuării consultaţiilor, medicul de familie poate elibera bilete de trimitere (inclusiv pentru investigaţii medicale paraclinice) sau alte documente.

Aşadar, medicul de familie acordă consultaţii într-un mod integrativ, ţinând cont de toate afecţiunile acute, subacute sau cronice de care suferă pacienţii, investigând totodată şi factorii de risc pentru apariţia altor boli sau agravarea celor existente, realizând atât prevenţie primară (preîntâmpină apariţia afecţiunilor prin intervenţia asupra factorilor de risc), prevenţie secundară (depistează precoce boala, înainte de a se manifesta), prevenţie terţiară (screeningul complicaţiilor cu reducerea agravărilor sau apariţiei complicaţiilor).

În concluzie, pacienţii cu boli cronice nu au nevoie să apeleze la pachetul de prevenţie 40+ pentru persoanele asimptomatice, deoarece se află în contact periodic cu medicul de familie, iar acest pachet a fost din start gândit pentru persoanele care nu au semne/simptome de boală şi care nu-şi verifică periodic starea sănătăţii.

În ceea ce priveşte adresa prin care CNAS a solicitat medicilor de familie să precizeze câte persoane asimptomatice de peste 40 de ani se află pe listele lor de pacienţi, scopul acestei centralizări de informaţii este dimensionarea finanţării pachetului de prevenţie, la nivel naţional, în funcţie de numărul total al beneficiarilor, şi construirea unui indicator de evaluare a activităţii de prevenţie, având în vedere că în semestrul I al acestui an consultaţiile de prevenţie acordate tuturor segmentelor de vârstă au constituit doar 1% din totalul consultaţiilor acordate de medicii de familie.

Biroul de presă

Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL), instituţie aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), a recepţionat, în municipiul Călăraşi, 30 de locuinţe de serviciu.

Locuinţele (5 garsoniere, 29 de apartamente cu 2 camere şi 5 apartamente cu 3 camere) au fost construite în amplasamentul din b-dul Nicolae Titulescu nr. 1bis, pe un regim de înălţime P+4E (parter+4 etaje), valoarea investiţiei fiind de 7.017.964,78 lei (inclusiv TVA).

Până în prezent, ANL a finalizat, în cadrul programului "Construcţia de locuinţe de serviciu", apartamente în: Babadag (16), Dorohoi (16), Curtea de Argeş (15), Orăştie (16), Haţeg (30), Uricani (9), Bistriţa (24), Aleşd (16), Ineu (16) şi Suceava (30), Sebeş (22).

* * *

Programul, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi aprobat prin H.G. nr. 719/2016, are în vedere construcţia de locuinţe de serviciu pe baza propunerilor primite de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL), de la autorităţile administraţiei publice locale şi centrale.

Beneficiarii sunt funcţionarii publici, precum şi angajaţii din instituţii publice centrale şi locale, care nu deţin sau nu au deţinut, individual sau în comun, împreună cu soţii lor, în proprietate o locuinţă în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, indiferent de modul în care a fost dobândită, cu excepţia cotelor-părţi din locuinţe dobândite prin moştenire.

Programul se dezvoltă pe terenuri proprietate publică a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, puse la dispoziţia ANL, care le preia în folosinţă gratuită, în condiţiile legii. În cadrul acestuia pot fi incluse şi construcţii aflate în diverse stadii de execuţie ori finalizate şi neexploatate.

Locuinţele de serviciu construite vor fi repartizate personalului propriu al instituţiilor care solicită realizarea acestora.

Închirierea locuinţelor de serviciu construite prin program se face în condiţiile prevăzute de legislaţia specifică din fiecare domeniu sau, în situaţia în care nu există legislaţie specifică, se face în condiţiile OUG 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. Locuinţele de serviciu construite prin programul implementat de ANL nu pot fi vândute.

De asemenea, instituţiile publice locale sau centrale pot încheia protocoale de colaborare, prin care stabilesc ca locuinţele de serviciu să fie repartizate personalului din mai multe instituţii. Pentru soluţionarea cererilor pentru repartizarea locuinţelor de serviciu, autorităţile publice locale sau centrale vor constitui comisii de examinare a solicitărilor de locuinţe de serviciu şi vor stabili ordinea de repartizare şi modalităţile de diferenţiere.

Sumele necesare finanţării programului se vor asigura de la bugetul de stat, prin bugetul MDLPA, din bugetele locale, precum şi din alte surse legal constituite.

În perioada 5-9 septembrie 2022, ITM Călăraşi a efectuat controale în vederea combaterii muncii nedeclarate şi pentru respectarea prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi a securităţii şi sănătăţii în muncă.

În domeniul relaţiilor de muncă s-au efectuat 31 de controale din care 27 au fost pe muncă nedeclarată, 5 angajatori au fost sancţionaţi şi s-au aplicat amenzi în valoare de 25.000 de lei. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, s-au efectuat 37 de controale, 23 de angajatori au fost sancţionaţi şi au fost aplicate amenzi în valoare de 6000 de lei. Pentru neconformităţile constatate au fost dispuse măsuri cu termene precise de remediere.

Acţiunile de control au fost efectuate în diferite domenii de activitate: confecţii metalice, târguri şi oboare, sănătate, comerţ, agricultură, transporturi, construcţii, baruri şi restaurante, etc.

Printre neconformităţile constatate enumerăm;

- necompensarea concediului de odihnă la încetarea contractului individual de muncă(CIM);

- lipsă repartiţie program de lucru în conţinutul contractului individual de muncă

- angajatorul nu face dovada comunicării către salariaţi a adeverinţei de vechime şi a extrasului de Revisal;

- neîncheierea contractelor individuale de muncă în formă scrisă;

- nerespectarea prevederilor privind repausul săptămânal;

- neacordarea drepturilor salariale;

- societatea nu a amenajat un spaţiu pentru depozitarea ambalajelor produselor de protecţie a plantelor(PPP);

- nu a fost realizată semnalizarea de securitate şi sănătate în muncă pentru locurile de muncă, unde pot apărea atmosfere explozive;

- nu sunt inscripţionate toate prizele cu valoarea nominală a tensiunii de alimentare (ex: depozitele nou construite).

Sursa foto www.opiniacalarasi.ro

Administrația Fondului pentru Mediu anunță că începând cu data de 16 august 2022, unitățile administrativ-teritoriale care doresc să participe în cadrul Programului Iluminat Public își pot crea conturile de utilizator în aplicația informatică pusă la dispoziție pe site-ul AFM.

Ulterior, începând cu data de 19 august 2022, ora 10.00, solicitanții vor depune cererile de finanțare, împreună cu documentația aferentă, în aplicația informatică prin intermediul conturilor de utilizator create.

”Am semnat dispoziția de demarare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public. Acest program reprezintă un sprijin pentru comunele, oraşele și municipiile din România care doresc să-și modernizeze sistemele de iluminat public, întrucât proiectul de ghid prevede o finanţare de până la 100% din cheltuielile eligibile ale unui obiectiv de investiţie. Aceste îmbunătățiri se vor reflecta în optimizarea consumului de energie și, implicit, în reducerea facturilor la utilități, precum și în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a declarat președintele AFM, LaurențiuAdrian NECULAESCU.

Bugetul alocat sesiunii de finanțare este de 500.000.000 lei.

Finanțarea se acordă în procent de maximum 100% din cheltuielile eligibile ale unui obiectiv de investiție și în limita sumelor ce pot fi acordate pentru fiecare categorie de solicitanți.

Programul se adresează unităților administrativ-teritoriale organizate de la nivel de comună, oraș sau municipiu care pot beneficia de fonduri pentru îmbunătățirea sistemului de iluminat public stradal prin folosirea unor tehnologii mai eficiente care să reducă semnificativ consumul de energie și, implicit, factura publică.

Finanţarea în cadrul acestui program se va acorda în funcţie de categoria unităţii administrativ-teritoriale, respectiv:

- pentru comune cu o populaţie de până la 5.000 de locuitori - maximum 1.000.000 lei;

- pentru comune cu o populaţie de peste 5.001 de locuitori - maximum 2.000.000 lei;

- pentru oraşe - maximum 3.000.000 lei;

- pentru municipii de rang 0 - municipiul Bucureşti - maximum 50.000.000 lei;

- pentru municipii de rang I - maximum 6.000.000 lei;

- pentru municipii de rang II - maximum 5.000.000 lei.

Înscrierile în aplicație se realizează în limita a 150% a bugetului alocat Programului.